UPDATE: S-a încheiat a doua rundă de negocieri între Rusia și Ucraina. După trei ore de discuții, cele două delegații nu au ajuns la un rezultat privind încetarea conflictului armat.
”A doua rundă de discuții s-a încheiat. Din păcate, Ucraina nu a obținut încă rezultatele de care are nevoie. Există o soluție doar pentru organizarea coridoarelor umanitare…”, a declarat Mihailo Podoliak, consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Mihailo Podoliak a explicat că, în vederea instituirii coridoarelor umanitare, ar putea intra în vigoare o încetare parțială a focului, pentru a putea fi evacuați civilii și pentru furnizarea de alimente și medicamente în zonele cele mai disputate de părțile în conflict.
”Rusia și Ucraina vor crea în curând canale de comunicare și interacțiune în vederea organizării coridoarelor umanitare”, a precizat el.
La rândul său, Vladimir Medinski, șeful negociatorilor din Rusia, a declarat că ”principala problemă care a fost decisă astăzi a fost salvarea civililor din zonele de conflict”. ”Ministerele Apărării din Rusia și Ucraina s-au înțeles să se creeze coridoare pentru evacuarea populației civile. Este posibilă încetarea temporară a focului în sectoarele unde sunt aceste coridoare umanitare, pe perioada evacuării populației civile. Cred că acesta este un progres”, a spus oficialul rus.
Ziua a opta a războiului din Ucraina, a început cu puternice bombardamente asupra capitalei Kiev. Alarme aeriene au fost în majoritatea regiunilor ţării. Ziua a opta a războiului este şi ziua în care sunt programate noi negocieri între delegaţiile trimise de Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin. Ambele părţi au convenit asupra regiunii Brest din vestul Republicii Belarus ca loc pentru negocieri.
Consilierul prezidențial ucrainean Mihailor Podoliak a anunțat pe Twitter, în jurul orei 17.00 (ora României), că el și alți oficiali au început discuțiile cu reprezentanții Rusiei.
De asemenea, consilierul a precizat care sunt principalele revendicări ale Ucrainei:
– Încetarea imediată a focului
– Armistiţiu
– Coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din satele și orașele distruse sau bombardate constant.
Potrivit înregistraării video, care a fost postată pe Twitter de consilierul prezidențial, cele două tabere inamice s-au salutat rece, de complezență, deși, în acest timp, soldații ruși continuă să bombardeze Ucraina.
În acest clip se vede că rușii sunt cei care întind primii mâna către reprezentanții Ucrainei.
Recent, ministrul rus de Externe a spus că vrea ca ambele state să negocieze de pe poziţii egale.
De asemenea, Lavrov a declarat că Statele Unite controlează Europa exact ca Hitler acum 80 de ani.
Adjunctul lui a fost mai moderat: ”Sunt sigur că ne vom îmbunătăţi relaţia cu Vestul”, a spus Riabkov.
Delegația rusă a sosit încă de joi în Belarus pentru a doua rundă a discuţiilor cu partea ucraineană.
Locul ales, o vilă de la graniţa polono-belarusă, are o simbolistică aparte: în decembrie 1991, preşedintele rus Boris Elţîn şi omologii lui din Ucraina şi Belarus au semnat acordul de dizolvare a Uniunii Sovietice.
Vladimir Medinsky, şeful delegaţiei ruse: ”Am convenit de comun acord asupra locului de întâlnire. Este mai convenabil aici atât pentru noi, cât și pentru partea ucraineană. Oraşul Brest are un aeroport bun și este mai aproape de granița poloneză pentru partea ucraineană, deoarece, din câte am înţeles, ei vin aici prin Polonia.”
Cele două părți ar urma să negocieze, în primă instanţă, încetarea focului și stabilirea unui coridor umanitar.
Rusia nu pare să fi renunţat la pretenţiile pe care le avea înainte de invazie.
Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei: ”Crimeea este parte din Rusia, vrem recunoaşterea republicilor populare Doneţk şi Luhansk între graniţele regiunilor Doneţk şi Luhansk, demilitarizarea Ucrainei, unde nu ar trebui să fie arme care pot ameninţa securitatea Rusiei, şi denazificarea, după aceeaşi procedură prin care a trecut şi Germania fascistă.”
Oficiali turci implicaţi în mediere spun că pretenţiile Rusiei sunt exagerate.
Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al președintelui turc: ”Cele trei cerințe cerințe formulate de ruși până acum la negocieri sunt maximale și nerezonabile. Recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei, adică recunoașterea anexării Crimeei, nu e acceptabilă în acest moment. La fel, este inacceptabilă și demilitarizarea unei țări suverane și independente. Cât despre neutralitatea Ucrainei, aici se poate discuta, dar celelalte două condiții sunt extreme.”
În ultimele zile, presiunea internațională asupra Rusiei a crescut considerabil.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a condamnat invazia Ucrainei şi i-a cerut lui Putin să-şi retragă trupele. Votul a fost covârşitor: 141 pentru, 35 de abţineri şi 5 voturi împotrivă.
Doar Belarus, Coreea de Nord, Siria şi Eritrea au votat alături de Rusia.
Joe Biden, președintele SUA: ”Putin este acum mai izolat că niciodată faţă de restul lumii. Când istoria acestor zile vă fi scrisă, Ucraina va lăsa Rusia slăbită şi lumea, în rest, mai puternică.”
Emmanuel Macron, președintele Franței: ”Preşedintele Putin a ales războiul. Nu este un conflict între NATO şi Vest pe de o parte şi Rusia pe de alta, aşa cum ar spune unii. Nu sunt nici trupe, nici baze NATO în Ucraina. Astea sunt minciuni. Rusia nu e agresată, ea e agresorul.”
Pe de altă parte, Pentagonul a amânat un exerciţiu cu rachete balistice intercontinentale, că răspuns la decizia lui Putin de a pune forţele nucleare ruseşti în alertă.
John Kirby, secretarul de presă al Pentagonului: ”Decizia secretarului arată cât de responsabil ne vom purta în domeniul nuclear. Ne-ar plăcea, cu siguranţă, să vedem că şi Moscova răspunde la fel şi calmează retorica pe tema armelor nucleare.”
Antony Blinken, purtătorul de cuvânt al Pentagonului: „Retorica provocatoare despre armele nucleare e culmea iresponsabilităţii. E periculos. Contribuie la riscul apariţiei unor greşeli. Trebuie ocolită.”
Marți, ministrul de Externe al Rusiei a declarat că al treilea război mondial ar fi unul nuclear şi distructiv.
Pe de altă parte, președintele american Joe Biden a minimalizat riscurile puse de alerta nucleară a Rusiei. Întrebat dacă oamenii ar trebui să fie îngrijorați, Biden a răspuns, simplu, ”nu”.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat din nou joi telefonic cu omologul său rus Vladimir Putin şi l-a sunat apoi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat Palatul Elysee.
”Rusia intenţionează să continue fără compromisuri lupta împotriva membrilor grupărilor naţionaliste care comit crime de război”, i-a spus Putin lui Macron, conform comunicatului de presă al Kremlinului.
De cealaltă parte, Emmanuel Macron a apreciat că ‘ceea ce este mai rău abia urmează’ în Ucraina, după convorbirea cu Vladimir Putin, care şi-a exprimat ”foarte marea determinare’ de a-şi continua ofensiva, al cărei scop este ‘să preia controlul’ întregii ţări”, potrivit Palatului Elysee.
În cadrul acestei convorbiri, calificată drept ”deschisă” de către Kremlin, liderul rus a comentat amănunţit discursul pronunţat în ajun de către preşedintele francez cu privire la războiul din Ucraina, exprimându-şi dezacordul cu mai multe dintre tezele sale. În special în ceea ce priveşte declaraţia lui Emmanuel Macron care a calificat drept ”o minciună” faptul că Rusia luptă cu nazismul în Ucraina, potrivit Kremlinului.
Moscova îşi prezintă invazia în Ucraina drept o ‘operaţiune specială.
Moscova îşi prezintă invazia în Ucraina, însoţită de bombardamente împotriva mai multor oraşe în urma cărora au murit numeroşi civili, drept o ‘operaţiune specială’ limitată la estul ţării şi vizând în special ‘denazificarea’ statului ucrainean.
În acest context, AFP notează că actualul preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski este evreu, dar Moscova suferă de ceva vreme de disonanţa cognitivă, potrivit expertului rus Aleksandr Auzan. Într-o alocuţiune către naţiune consacrată Ucrainei miercuri seara, Macron a insistat asupra faptului că ”Rusia nu este partea agresată, ci ea este agresorul‘.
”Acest război nu este un conflict între NATO şi Rusia” şi ‘încă şi mai puţin împotriva nazismului, aceasta este o minciună”, a afirmat preşedintele francez. În timp ce noi discuţii urmează să înceapă joi la frontiera polono-belarusă între delegaţia ucraineană şi responsabili ruşi, Putin a ameninţat că va extinde lista cu cereri a Moscovei.
”Noi vorbim de demilitarizare şi de un statut neutru al Ucrainei pentru ca nicio ameninţare la adresa Rusiei să nu emane vreodată din acest teritoriu”, i-a spus Putin lui Macron, potrivit Kremlinului.
”Orice tentativă de a câştiga timp prin negocieri va duce doar la solicitări suplimentare faţă de Kiev”, a mai ameninţat Putin.
În cursul acestei discuţii telefonice, la ora 13:30, la cererea preşedintelui francez, Vladimir Putin i-a spus lui Emmanuel Macron că operaţiunea armatei ruse evoluează ”conform planului” prevăzut de Moscova şi că ”se va agrava” dacă ucrainenii nu îi acceptă condiţiile, a spus preşedinţia franceză. ”Preşedintele Macron anticipează că ceea ce este mai rău abia urmează, având în vedere ceea ce i-a spus preşedintele Putin”, potrivit Palatului Elysee.
Într-un moment în care ONU şi numeroase organizaţii neguvernamente trag un semnal de alarmă faţă de situaţia populaţiei civile din Ucraina, Putin, a cărui aviaţie bombardează intens oraşele ucrainene, a spus, că este pregătit ”să coopereze cu partenerii străini pentru a rezolva problemele umanitare”. Invadarea Ucrainei de către Rusia, care a început la 24 februarie, a suscitat indignarea întregii lumi, atrăgându-i ţării agresoare un val de sancţiuni.
