Premierul Nicolae Ciucă, anunțuri importante pentru români, cu bâlbe și poticneli de la Bruxelles Nicolae Ciucă a discutat cu mai mulți europarlamentari români, din toate grupurile politice, despre aderarea României la Spațiul Schengem, despre resursele disponibile prin PNRR și prin programe operaționale, dar și despre criza actuală, cauzată de războiul din Ucraina.
“Am avut întâlniri cu şefa Comisiei Europene, cu Secretarul General al NATO, cu premierul Belgiei, iar în această dimineaţă am avut o întâlnire cu europarlamentarii români şi ultima activitate oficială a fost întâlnirea cu doamna Vălean, comisarul european pentru Transporturi.
Subiectele care au constituit agenda întâlnirilor au fost următoarele: Schengen, MCV, PNRR, Republica Moldova şi Ucraina şi, desigur, la sediul NATO am discutat aspectele legate de contextul de securitate.
În afara agendei oficiale am mai avut o întâlnire cu oamenii de afaceri belgieni şi români.
Pentru a rezuma concluziile întâlnirilor voi urma agenda pe care am expus-o”, a declarat Nicolae Ciucă la începutul conferinţei de presă.
Premierul Nicolae Ciucă, de la Bruxelles: ”Am discutat ajustarea unor jaloane din PNRR ca ele să poată fi realizate până în 2026. Limita de 9,4% din PIB pentru pensii va fi înlocuită. Termocentralele vor putea fi repuse în funcțiune când e nevoie”.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi, după mai multe întâlniri la Bruxelles inclusiv cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, că a discutat ajustarea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și înlocuirea limitei de 9,4% din Produsul Intern Brut pentru pensii, în timp ce s-a ajuns la un acord ca termocentralele să poată fi repuse în funcțiune când e nevoie.
”Am discutat și aspectul ajustării a unei serii de jaloane și ținte astfel încât ele să fie realizabile până în anul 2026”, a spus premierul.
Potrivit lui, este de foarte mare interes capitolul pensii. ”Am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii și am convenit că este posibilă înclouirea acestui indicator cu un altul care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară”, a precizat el.
Premierul a afirmat că, pe partea de decarbonare, a convenit ca ceea ce urmează să fie scos din funcțiune, conform planului asumat, să poată fi trecut în rezerva tehnică. ”Astfel, pe baza unor proceduri foarte bine stabilite, să fie repuse oricând în funcțiune, astfel încât să ne asigurăm securitatea energietică și consumul necesar atunci când este nevoie”, a precizat el.
În ce privește infrastructura de transport, prim-ministru a afirmat că și aici este nevoie de anumite ajustări. ”Acest subiect l-am discutat și la întâlnirea cu doamna comisar Vălean, prin care să identifică acele obiective care pot fi realizate până în 2026 și care nu pot fi realizate, să poată fi înlocuite cu altele care se pot încadra în această limită de timp”, a spus Ciucă.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că, atât el cât şi PNL, susţin creşterea pensiilor şi salariilor de la 1 ianuarie 2023. El a precizat că trebuie făcute o serie de calcule, însă există o decizie a CE prin care 10% din fondurile de coeziune, pe exerciţiul financiar 2014-2020, pot fi folosite pentru a lua aceste măsuri. ”Avem nevoie ca, pe baza bugetului şi acestor fonduri care vin de la UE, să facem modificările necesare, să vedem în ce fel putem sprijini bugetul cu aceşti bani şi ce bani ne rămân pentru a putea să ne ducem în creşterea pensiilor cu 15%, dacă se poate cu mai mult de 15%, şi cu salariului minim la 3.000 lei. Este o cifră pe care am discutat-o şi o susţin cu toată puterea mea, dar avem nevoie de concreteţea bugetului pe masă”, a mai precizat şeful Executivului.
”Pentru fiecare dintre ele am spus, de la finele lunii septembrie, că trebuie să avem cifre concrete legate de proiecţia bugetului pe anul 2023 şi să identificăm foarte clar şi transparent pentru toată lumea care e bugetul din care putem să facem măriri de pensii şi salarii. Sunt un susţinător, inclusiv PNL e un susţinător al creşterii pensiilor şi salariilor. Vedem foarte clar care este evoluţia inflaţiei. Este deja o temere care este prezentată, inclusiv aici în zona euro inflaţia a ajuns la 9,9% şi nu putem să lăsăm cetăţenii, nu putem să lăsăm pensionarii să resimtă povara a tot ceea ce înseamnă efectele creşterii inflaţiei”, a afirmat Nicolae Ciucă, întrebat la finalul vizitei de joi de la Bruxelles, dacă măsurile anunţate pentru anul viitor privind plafonarea prelungirii preţurilor la energie şi creşterea salariului minim la 3.000 lei vor rămâne doar la nivel de promisiuni sau au fost făcute nişte calcule privind impactul bugetar şi sustenabilitatea finaciară a acestor măsuri.
Premierul a adăugat că există o decizie a Comisiei Europene prin care 10% din fondurile de coeziune, pe cadrul financiar 2014-2020, pot fi utilizate pentru a sprijini persoanele vulnerabile, combate sărăcia energetică, pentru a susţine IMM şi a asigura locuri de muncă.
„În ceea ce priveşte MCV, am avut discuţii care sunt legate de întregul procesul tehnic prin care s-au elaborat legile Justiţiei. Au fost discuţii tehnice pe care domnul ministru Predoiu le-a purtat la nivelul Comisiei, atât cu comisarul Didier Reynders, cât şi cu Vĕra Jourová, şi de asemenea sunt perspective pozitive asfel încât României să îi fie ridicat acest capitol al Mecanismului de Cooperare şi Verificare„, a explicat Nicolae Ciucă.
”Ca atare, ca să legăm şi de subiectul ordonanţei cu energia, avem pe masă o decizie a Comisiei Europene prin care 10% din fondurile de coeziune pe cadrul 2014-2020, pot fi folosite astfel încât să se combată sărăcia energetică, să fie sprijinite persoanele vulnerabile, să fie sprijinite întreprinderile mici şi mijlocii, să se asigure locuri de muncă. Avem nevoie ca, pe baza bugetului şi acestor fonduri care vin de la UE, să facem modificările necesare, să vedem în ce fel putem sprijini bugetul cu aceşti bani şi ce bani ne rămân pentru a putea să ne ducem în creşterea pensiilor cu 15%, dacă se poate cu mai mult de 15%, şi cu salariului minim la 3.000 lei. Este o cifră pe care am discutat-o şi o susţin cu toată puterea mea, dar avem nevoie de concreteţea bugetului pe masă”, a conchis Ciucă.
Nicolae Ciucă, despre aderarea României la Spaţiul Schengen.
„În ceea ce priveşte Schengen, vreau să vă spun că toţi interlocutorii au subliniat susţinerea de care România se bucură pentru a continua şi finaliza procesul de aderare la Schengen. Au fost activităţi de evaluare, Comisia de Evaluare şi-a desfăşurat activitatea două zile în România, iar rezultatele sunt cât se poate de pozitive şi asigură continuarea cadrul de evaluare şi discuţii în vederea clarificării oricărei probleme la nivelul oricărui stat membru Schengen, astfel încât atunci când va fi luată decizia în Consiliul JAI să putem să avem susţinerea pe baza meritului de care ţara noastră trebuie să se bucure şi merit care trebuie recunoscut pentru ceea ce România a realizat, astfel încât să îndeplinească toate cerinţele aquis-ului Schengen.
Este foarte bine cunoscut că în momentul de faţă sunt unele probleme care trebuie clarificate în relaţie bilaterală cu Olanda. Au fost întreprinse demersuri şi am arătat deschidere faţă de punerea la dispoziţie a tuturor elementelor care sunt necesare pentru a finaliza aceste clarificări. A fost transmisă o scrisoare de invitare din partea ministrului de Interne la adresa ministrului de interne olandez astfel încât o comisie, o delegaţie care vrea să vină să îşi clarifice subiectele încă neelucidate, să vină în ţara noastră şi să poată să vadă la faţa locului tot ce s-a întreprins. Am convingerea că aşa cum a rezultat din întâlniri şi din discuţiile avute, toate aceste chestiuni vor fi rezolvate în timp oportun„, a fost mesajul transmis de premier referitor la Schengen.
„PNRR a fost discutat şi am avut o abordare cât se poate de clară la întâlnirea pe care am avut-o cu Ursul von der Leyen. Am afirmat de la început angajamentul nostru de implementare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este şansa noastră de a putea să facem în aşa fel încât să folosim în continuare banii care ni se cuvin prin cadrul multi-anual 2014-2020 şi până la finalul anului 2023 să reuşim absorbţia maximă a acestor fonduri.
De asemenea, semnarea acordului de parteneriat pentru cadrul multi-anual 2021-2027 şi operaţionalizarea celor 16 programe în deplină concordanţă cu oportunităţile pe care le oferă fondurile din PNRR.
Ca atare, timpul rămas la dispoziţie până la finele anului 2026 ne obligă la o coordonare şi o asumare a tuturor reformelor şi investiţiilor într-o linie de prioritizare a tuturor programelor pe care ni le-am asumat în interiorul PNRR şi totodată această prioritizare trebuie făcută astfel încât banii pe care îi primim de la Uniunea Europeană, fie că vorbim de granturi, fie că vorbim de împrumuturi, să poată să aducă plus valoare în economia românească.
Traversăm o perioadă de criză, avem nevoie ca toate aceste demersuri ale noastre să se alinieze la situaţia concretă şi la această dinamică în continuă evoluţie, motiv pentru care am discutat şi aspectul ajustării a o serie de jaloane şi ţinte astfel încât ele să fie realizabile până în anul 2026. Este de foarte mare interes capitolul pensii. Am discutat specific acest aspect, am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii şi am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu un altul care să ţină cont de studiul Băncii Mondiale şi de un indicator de disciplină financiară.
Pe partea de decarbonare, în acest sens am convenit că ceea ce urmează în conformitate cu planul asumat să fie scos din funcţiune, să poată fi trecut în rezerva tehnică, astfel încât pe baza unor proceduri foarte bine stabilite să poată fi repuse oricând în funcţiune astfel încât să ne asigurăm securitatea energetică şi consumul necesar atunci când este nevoie.
În ceea ce priveşte infrastructura de transport, şi aici am discutat că este nevoie de anumite ajustări. De altfel, acest subiect l-am discutat şi la întâlnirea pe care am avut-o astăzi cu doamna comisar Adina Vălean, prin care să identificăm acele obiective care pot fi realizate până în anul 2026 şi care nu pot fi realizare să poată fi înlocuite cu altele care se pot încadra în această limită de timp„, a mai precizat prim-ministrul României.
Ce s-a decis cu privire la Republica Moldova
„La fiecare din întâlnirile pe care le-am avut, inclusiv cu doamna preşedinte Metsola, cu doamna preşedinte Ursula von der Leyen, cu Secretarul General NATO, am abordat subiectele legate de Republica Moldova şi Ucraina. Pentru Republica Moldova am adus în discuţie situaţia dificilă creată de criza energetică şi demersurile pe care România le-a făcut astfel încât să poată sprijini Republica Moldova prin asigurarea de energie electrică şi gaz.
De asemenea, am discutat ridicarea cotelor de export pentru că s-a reuşit anul acesta să se obţină o dublare a cotei de export pe care Republica Moldova o avea pentru bunurile pe care le produce şi, de asemenea, încă un aspect important este cel al problemei roaming-ului de care cetăţenii Republicii Moldove trebuie să beneficieze.
Totodată, am discutat aspectele legate de asigurarea de granturi care să permită Republicii Moldova banii necesari pentru a-şi putea să îşi plătească energia electrică şi gazul„, a declarat Nicolae Ciucă.
Discuţii despre Ucraina
„În ceea ce înseamnă Ucraina am discutat foarte clar rolul pe care România îl joacă în regiune. Absolut toţi interlocutorii au apreciat şi au lăudat ţara noastră pentru dovada de solidaritate pe care am arătat-o încă de la începutul conflictului din Ucraina. Şi, desigur, măsurile pe care noi le-am luat pentru a facilita tot ce înseamnă transporturi de cereale şi de bunuri dinspre şi înspre Ucraina.
Pe acelaşi palier s-a încadrat şi relaţia pe care am avut-o cu Republica Moldova, asigurând funcţionarea şi fluidizarea traficului la punctele de trecere cu Ucraina şi Republica Moldova şi continuarea identificării de noi soluţii astfel încât să mărim numărul de puncte de trecere, lucru care a fost agreat şi urmează să se întâmple, existând totodată fonduri asigurate la nivelul Uniunii Europene astfel încât în perioada următoare să avem planuri comune concrete prin care să mărim aceste capacităţi de trecere la frontieră.”
Nicolae Ciucă, despre întâlnirea cu premierul Belgiei
”Întâlnirea cu premierul belgian Alexander De Croo a fost una cât se poate de bună, îndeosebi că în urma vizitei pe care a efectuat-o la Bucureşti şi la Mihail Kogălniceanu în luna aprilie s-au derulat demersuri foarte bune în ceea ce am convenit la întâlnirea pe care am avut-o la Palatul Victoria, reuşind astfel ieri să semnăm două memorandumuri de înţelegere în domeniul nucleare şi, desigur, să continuăm să analizăm posibilitatea de concretizare a altor memorandumuri de înţelegere, dintre care primul este în lista de priorităţi şi vizează dezvoltările în domeniul semi-conductorilor.
Am discutat modul în care Belgia poate să ne ajute prin experienţa pe care o are în dezvoltarea capacităţilor din porturile maritime, să fie folosită şi în dezvoltarea şi optimizarea capacităţii în Portul Constanţa. Am lăsat la urmă acest aspect pentru că vreau să îl leg de următorul subiect şi anume: am mulţumit în mod deosebit Belgiei pentru contribuţia pe care o are la constituirea battle group-ului NATO de pe teritoriul României folosind acest prilej şi mulţumind totodată tuturor ţărilor care participă cu militari şi echipamente la grupul de luptă NATO din România. Este vorba despre Franţa, Belgia şi Olanda„, a completat premierul Ciucă.
