România are în plan, să operaționalizeze un cablu de transport de energie electrică verde pe traseul Tuzla – Podișor, apoi pe culoarul gazoductului BRUA, pentru a asigura legătura de la Estul la Vestul României, a anunţat sâmbătă, ministrul Energiei.
Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, Ungariei şi României au semnat, la Bucureşti, un Acord privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi.
„Menționez că, țara noastră are în plan să operaționalizeze un cablu de transport de energie electrică verde pe traseul Tuzla – Podișor, apoi pe culoarul gazoductului BRUA, pentru a asigura legătura de la Estul la Vestul României.
Acordul semnat astăzi se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securității energetice naționale și regionale și a conectivității în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică și creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național. Documentul va oferi cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, via Georgia și Marea Neagră, și, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport.”
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, sâmbătă, la semnarea Acordului privind energia verde, că prin acest document vom face mai bine faţă provocărilor care afectează securitatea energetică.
Cu acest prilej, prim-ministrul a salutat şi progresul în ceea ce priveşte livrarea de gaz azer către România.
”Semnarea acestui document reprezintă o etapă importantă, parte a eforturilor Uniunii Europene de creştere a rolului electricităţii verzi în combaterea efectelor încălzirii globale. Acesta va contribui inclusiv la întărirea rezilienţei sistemelor energetice. Acordul ne va permite, de asemenea, să facem faţă mai bine provocărilor comune care afectează securitatea energetică. Aceste provocări sunt reprezentate de actuala criză energetică exacerbată de războiul neprovocat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, de efectele pandemiei de COVID-19 asupra economiilor noastre, precum şi de presiunea inflaţiei. Sectorul energetic a fost puternic afectat de turbulenţele de pe pieţele energetice, de preţurile ridicate şi volatile la energie şi de insecuritatea energetică la nivel global”, a spus Nicolae Ciucă înaintea semnării Acordului privind energia verde.
Premierul a subliniat importanţa valorificării potenţialului privind comerţul cu energie verde.
”În linia angajamentului asumat la întâlnirea regională a miniştrilor energiei, desfăşurată în luna septembrie la Bucureşti, putem contribui împreună la identificarea soluţiilor necesare pentru consolidarea aprovizionării cu energie a economiilor noastre, precum şi a partenerilor şi prietenilor noştri occidentali, a căror bunăstare este strâns legată de regiunea noastră. Niciodată nu a fost mai important decât acum să valorificăm potenţialul existent în scopul dezvoltării comerţului cu energie electrică verde între Republica Azerbaidjan şi Georgia, pe de o parte, şi Europa, pe de altă parte. Acest lucru este extrem de important cu atât mai mult cu cât România, împreună cu partenerii săi din UE şi de la nivel global, colaborează îndeaproape pentru avansarea contribuţiilor active la înfăptuirea tranziţiei energetice şi climatice, ambiţii consacrate în Acordul de la Paris din 2015 şi în Pactul Verde european. România este pe deplin angajată să transforme în acţiune prevederile Acordului guvernamental. Mulţumim încă o dată tuturor părţilor pentru cooperarea şi perseverenţa cu care au lucrat în a pune bazele Parteneriatului nostru strategic cvadrilateral”, a precizat premierul.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, sâmbătă, că acordul între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi ”răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi şi securitatea energetică”, arătând că ţara noastră este angajată să investească în producţia de energie şi infrastructura energetică.
”Acordul răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi şi securitatea energetică. Prezenţa preşedintelui CE subliniază importanţa strategică a acordului din perspectiva UE. În vremuri de criză trebuie să rămânem uniţi, să ne aducem la un loc potenţialul şi resursele noastre. România este angajată să investească în producţia de energie şi infrastructura energetică şi în cooperare cu partenerii noştri să promoveze securitatea energetică pentru noi şi întreaga regiune. Ca o consecinţă, România va juca un rol important ca ţară de tranzit şi ca un hub energetic, oferind alternative vecinilor şi partenerilor noştri din UE, dar şi Republicii Moldova şi Ucrainei. Acordul reprezintă un pas înainte către întărirea cooperării bilaterale pe termen lung în domeniul energetic”, a spus premierul, la Palatul Cotroceni.
El a afirmat că semnarea acestui document reprezintă o ”piatră de hotar importantă în cadrul eforturilor UE de a creşte ponderea energiei verzi în lupta împotriva încălzirii globale şi întăririi capacităţii de a face faţă în acest domeniu”.
”Putem astfel să facem faţă mai bine provocărilor cu care ne confruntăm cu toţii în criza energetică exacerbată de războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina, de efectele pandemiei, de inflaţie. Piaţa energetică are preţuri mari şi este volatilă în momentul de faţă în toată lumea”, a spus premierul.
Nicolae Ciucă a apreciat progresele în materia transmiterii de combustibil din Azerbaidjan în România în 2023.
”Astfel, vom avea o siguranţă suplimentară în această materie”, a adăugat premierul.
Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban, semnează, la Palatul Cotroceni, Acordul privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi. La eveniment participă şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Klaus Iohannis.
