Premierul Marcel Ciolacu, înainte de întâlnirea cu Ursula von der Leyen, la Bruxelles: „Asta e infrastructură comunistă, nu putem să avem cei mai mulți ordonatori de credite din lume„.
Premierul Marcel Ciolacu afirmă că România are nevoie de o reformă administrativă rapidă, iar numărul ordonatorilor de credite trebuie micșorat: „Nu putem să avem cei mai mulți ordonatori de credite din lume. Asta e infrastructură comunistă„.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri în deschiderea Forumului Studenţilor Români de Pretutindeni, că nu putem să avem cei mai mulţi ordonatori de credite din lume, el considerând că ”este inacceptabil aşa ceva”.
”Nu trebuie fiecare să facă achiziţii publice. Acelea să pot face centralizat, la nivel de consiliu judeţean”, a mai spus şeful Executivului, precizând că nu crede că statul român mai poate suporta o infrastructură atât de stufoasă, transmite Agerpres.
”Era normal să existe un draft de lucru la Ministerul de Finanţe. Acel draft a mers la presă, nu mă deranjează cu nimic, foarte bine, că nu are nimeni nimic de ascuns. Poate în urma feedback-urilor remediem anumite lucruri, dar, oameni buni, nu putem să avem cei mai mulţi ordonatori de credite din lume. Este inacceptabil aşa ceva. Nu poţi, fiecare bibliotecă, fiecare teatru mai mic sau mai mare, fiecare agenţie mai mică sau mai mare, toţi suntem ordonatori de credite”, a spus premierul.
Premierul Marcel Ciolacu a arătat că ”rolul unui director de teatru e să conducă activitatea culturală”.
”Rolul unei agenţii pentru tineret e să conducă activitatea tineretului, nu să aibă în subordine o structură cu servicii suport cât Teatrul Naţional, un teatru de provincie. Confundăm lucrurile. Apoi vin şi spun că directorul de la TNB trebuie să aibă acelaşi salariu cu directorul unui teatru de provincie. În ce lume trăim? O să aranjăm lucrurile în ordinea lor. Eu nu mai doresc atâţi ordonatori de credite. Nu trebuie fiecare să facă achiziţii publice. Acelea să pot face centralizat, la nivel de consiliu judeţean. Să cumperi un creion îţi trebuie şef la juridic, specialist în achiziţii, că nu e simplu, trebuie să faci caiet de sarcini, încă cinci pentru comisie… Asta e infrastructură comunistă. Trăim în alte vremuri. Nu atinge nimeni activitatea de cultură, de tineret”, a precizat Ciolacu.
„Poate și frântura de informații…era normal să existe un draft de lucru la Ministerul de Finanțe. Acel draft a mers la presă… Nu mă deranjează cu nimic, foarte bine, că nu are nimeni nimic de ascuns. Poate în urma feedback-urilor remediem anumite lucruri.”, spune Marcel Ciolacu.
„Dar, oameni buni, nu putem să avem cei mai mulți ordonatori de credite din lume. Este inacceptabil așa ceva. Nu poți… fiecare bibliotecă, fiecare teatru mai mic sau mai mare, fiecare agenție mai mică sau mai mare… toți suntem ordonatori de credite”, a mai spus premierul.
El afirmă că rolul unui director de teatru e să conducă activitatea culturală, iar cel al unui director de agenție pentru tineret e să conducă activitatea tineretului, ”nu să aibă în subordine o structură cu servicii suport cât Teatrul național un teatru de provincie”.
„Întotdeauna noi, politicienii, am vorbit de reforme când ne-a căzut nouă bine, când credeam noi că ne va aduce un avantaj politic sau când credeam noi că atunci nu vom deranja foarte multă lume. Total fals. Despre reforme, mai ales despre reforma administraţiei, trebuie să vorbeşti atunci când are nevoie societatea de această reformă. România, în acest moment, are nevoie de o reformă administrativă rapidă„, a declarat şeful Executivului.
„De aceea, avem nevoie de tineri bine pregătiţi în administraţie. Tineri care să pună lucrurile în mişcare, tineri dinamici. Dacă se poate, cu aceeaşi rapiditate cu care acţionaţi de fapt dumneavoastră, zi de zi. Marea problemă a noastră acum nu este cât de mult ne dezvoltăm. Alocările bugetare pentru proiecte strategice, atât din fonduri europene, cât şi din fonduri de la bugetul de stat sunt vitale în domeniul energiei, infrastructurii rutiere, a agriculturii. Asta ne arată foarte clar dimensiunea creşterii României. Este pentru prima oară în istoria României când avem un buget pe programe şi avem alocaţi 7% din PIB pentru investiţii directe”, a mai spus premierul.
Şeful Executivului a mai afirmat că „marea problemă a României, în schimb, şi a noastră personală, indiferent dacă suntem în administraţie centrală, locală sau societatea civilă sau în şcoală este rapiditatea cu care ne dezvoltăm„.
„Războiul din Ucraina a schimbat ritmul şi îl va schimba în continuare şi eu cred că aici lucrurile trebuie schimbate. Nu mai avem timp de pierdut. Este evident că trebuie să găsim soluţiile să accelerăm acest lucru. Eu nu îmi doresc să am un discurs politic, că mai trebuie sacrificate generaţii. Nu îmi doresc să vin în continuare ca şi om politic în faţa românilor, să spun că putem merge pe străzile şi drumurile din România, că putem traversa România în câteva zile, în loc să o traversăm în câteva ore pe autostrăzi. Cred că este un moment în care trebuie să ţinem ritmul cu reformele impuse de Uniunea Europeană, dar sunt nişte reforme benefice pentru orice societate, fiind nişte reforme care prea mult nu au fost implementate în România şi au făcut diferenţă şi aşa au apărut slogane cum că «Vrem o ţară ca afară», fiindcă diferenţele erau foarte mari, mai ales în domeniul infrastructurii sau în serviciile publice„, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul a mai subliniat că „toată lumea a vorbit despre reforma în administraţie, întrebând câţi oameni pleacă„.
„Nu are niciun punct forte această întrebare. Reforma trebuie să aducă servicii mai bune. Reforma trebuie să aducă abordări mai bune. Sunt ferm convins că împreună, în cele cinci zile, veţi face o listă completă a lucrurilor pe care le avem de făcut împreună. Îmi doresc ca tinerii din România, la fel ca şi fiul meu, să rămâneţi în România, cei care faceţi studiile în străinătate, să reveniţi în România, cei care au ales să plece până acum să revină în România, pentru că indiferent unde trăim şi unde mergem, România rămâne ţara noastră. Nu cred că există pentru un părinte mai mare durere decât când îi pleacă copilul de acasă şi alege un drum, pentru că noi, politicienii, poate şi fiecare părinte în parte, considerăm că nu ne-am ridicat la nivelul aşteptării dvs„, a mai spus premierul Ciolacu.
„Confundăm lucrurile. Apoi vin și spun că directorul de la TNB trebuie să aibă același salariu cu directorul unui teatru de provincie. În ce lume trăim? O să aranjăm lucrurile în ordinea lor.
Eu nu mai doresc atâția ordonatori de credite. Nu trebuie fiecare să facă achiziții publice. Acelea să pot face centralizat, la nivel de consiliu județean. Să cumperi un creion îți trebuie șef la juridic, specialist în achiziții, că nu e simplu, trebuie să faci caiet de sarcini, încă cinci pentru comisie…”Asta e infrastructură comunistă.”
”Trăim în alte vremuri. Nu atinge nimeni activitatea de cultură, de tineret. Nu cred că statul român mai poate suporta o infrastructură atât de stufoasă”, încheie Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu a participat la Forumul Studenților Români de Pretutindeni, organizat la Palatul Victoria.
Ciolacu: ”Microîntreprinderile au devenit un fel de offshore în interiorul unui stat. Nu poți să ai o fiscalitate de tip offshore pe microîntreprinderi.”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că, „în opinia Comisiei Europene„, care nu este contrazisă, din spusele sale, nici de Guvern, microîntreprinderile au ajuns să aibă un regim fiscal similar al firmelor offshore, din perspectiva scutirilor fiscale.
”Microîntreprinderile există o singură abordare diferită a Comisiei: faptul că ele au devenit un fel de offshore în interiorul unui stat. Nu poți să ai o fiscalitate de tip offshore pe microîntreprinderi, dar să rezolvăm primele 5 probleme de acolo: fără sărăcie, fără foamete, sănătate, educație, infrastructură. Deci, undeva nu funcționează și Comisia a zis „domn’e, am înțeles, hai să vedem gradual cum scoatem aceste excepții’, dar discuția și scoterea excepțiilor nu este una brutală, care să strice activitatea”, spune Ciolacu.
El a mai arătat că micorîntreprinderile, inclusiv din turism, au beneficiat pe perioada pandemie pandemiei de susșinere de la buget, care a ajuns la aproape 6% din PIB. Premierul a adăugat și Fondul de Garnatare pentru IMM este condus, odată cu venirea PSD la guvernare, de liderul asociației de profil, Florin Jianu, iar activitatea din domeniu se desfășoară fără interferența Guvernului.
Guvernul a decis o serie nouă de modificări în ceea ce privește măsurile fiscale aflate în lucru, importantă între acestea fiind renunțarea la intenția de a introduce o gamă largă de restricții la încadrarea în regim de microîntreprindere. La microîntreprinderi s-a renunțat la toate modificările avute în discuție, cu o singură excepție, majoră, care vizează pragurile și cotele de impozitare. De asemenea, un nou impozit pregătit pe locuințe scumpe, peste 500.000 de euro, a fost diminuat de la 1% la 0,3%, iar la stabilirea valorii de 500.000 de euro se va ține cont de unele aspecte, cum ar fi eventuale credite pe care o persoană le are pentru achiziția respectivului imobil (sau imobile), impozitul urmând să fie aplicat pe diferență.
În timp ce pentru case de peste 500.000 de euro intențiile de impozitare s-au mai îmblânzit, la mașini scumpe valoarea peste care va fi perceput impozit a coborât de la 100.000 de euro, cât se avea în vedere inițial, la 75.000 de euro, astfel că vor fi mai multe persoane afectate.
La accizele pe tutun, guvernanții vor să accelereze calendarul de majorări anuale, stabilite în vara anului trecut și agreat inclusiv cu industria de profil. Scopul unei aplicări mai rapide decât prevede calendarul este obținerea de bani la buget. Accizele au fost majorate în vara anului trecut, în aprilie anul acesta, iar următoarea majorare este prevăzută în calendar abia pentru aprilie 2024.
La microîntreprinderi, unde anul trecut au fost introduse restricționări majore, inclusiv obligativitatea de a avea cel puțin un angajat, Guvernul a renunțat acum la planurile de a adopta noi preverderi suplimentare care să facă și mai puțin atractiv acest regim de impozitare. Singura modificare pe care ar urma să o adopte este trecerea de la o impozitare de 1% și un prag maxim al veniturilor anuale de 500.000 de euro, la un sistem cu două cote și praguri, de 1% pentru venituri până în 300.000 de lei (care este și prag pentru înregistrarea în scop de TVA), în timp ce pentru intervalul 300.000 de lei echivalentul a 500.000 de euro, cota de impozitare va fi de 3%.
Impozitarea în regim de microîntreprindere este considerată mai avantajoasă, cu o povară fiscală mai redusă decât impozitarea pe profit, obiectivul acestui tip de taxare fiind de a susține companiile mici.
O altă măsură importantă, decizia Coaliției de a menține impozitul pe dividende la 8%, așa cum a prezentat Profit.ro aici, rămâne în picioare, în pofida faptului că într-o primă fază a pregătirii măsurilor fiscale a fost avută în vedere o majorare la 10%.
De asemenea, în ce privește PFA, Guvernul nu a renunțat la intenția ca aceste forme de activitate să plătească pe viitor, în cazul în care depășesc plafonul maxim actual de 24 de salarii, contribuția de sănătate la venitul real.
Măsurile vizând reducerea unor facilități fiscale pentru construcții, agricultură și industria alimentară se vor aplica. Pentru angajații din aceste categorii va fi reintrodusă contribuția la sănătate, dar vor rămâne scutirile de impozit pe venit și contribuția la Pilonul II.
În cazul angajaților din IT scutiți de impozit pe venit, scutirea va mai rămâne pentru veniturile sub 10.000 de lei pe lună, astfel că se va produce o egalizare între facilitățile acordate acestor industrii, urmând ca angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară să fie scutiți de impozit pe venit pentru venituri sub 10.000 de lei (iar cei din construcții, agricultură și industria alimentară și de contribuția la Pilonul II).
Setul de măsuri aflat în discuția Guvernului este unul amplu și include modificări inclusiv în ce privește cotele de TVA, unde cota redusă de 5% va rămâne doar pentru cărți și manuale, urmând ca pentru restul să se aplice cotele de 9% (redusă) și 19% (generală).
Cota de TVA de 9% se va aplica și în sectorul HoReCa.
