Predoiu, ”șerpașii” turistului Iohannnis și șerpăria ”negocierilor” pe umilința aderării României la Schengen în doi pași: ”Este un argou internațional”.
Iohannis a fost la Bruxelles cu ”șerpașii noștri”, potrivit transcrierii postate pe site-ul Administrației Prezidențiale, despre participarea acestuia la Consiliul European, în care s-a discutat și chestiunea aderării României la Schengen.
”Negocierea pe Schengen rămâne complicată. Am încheiat acum 4 minute o întâlnire informală, la care ne-a invitat doamna Von der Leyen, președinta Comisiei.
Au participat cancelarul austriac, premierul bulgar și eu, împreună cu șerpașii noștri. A fost o discuție bună, într-o atmosferă pozitivă, dar am putut cu toții să ne dăm seama că mai este mult de negociat până când ajungem la o concluzie care este evident satisfăcătoare pentru toate părțile, fiindcă nu pot să-mi imaginez o decizie care este satisfăcătoare pentru o parte şi complet nesatisfăcătoare pentru altă parte. Deci, nu vreau să intru în detalii, suntem în negocieri, suntem în discuții, mai e de discutat”, a declarat președintele Klaus Iohannis, potrivit transcrierii de pe site-ul Administrației Prezidențiale.
”Șerpașii noștri”. Ce înseamnă în engleză.
Folosirea sintagmeni ”șerpașii noștri” în varianta în română este mai degrabă nepotrivită. În limba română, un șerpaș este locuitor din Nepal, de la baza muntelui Himalaya, care servește drept ghid sau cărător în expedițiile alpiniștilor spre cele mai înalte vârfuri ale lumii.
În engleză, termenul ”sherpa” se mai referă, pe lângă clasicul ”șerpaș”, și la „reprezentantul personal al unui șef de stat sau al unui șef de guvern care pregătește un summit internațional”. Este un termen specific pentru mult mai cunoscutul ”emisar”.
În Uniunea Europeană, denumirea de șerpaș a fost inițial folosită în mod informal pentru reprezentanții statelor membre. De obicei, aceștia efectuează lucrări pregătitoare pentru miniștri. Denumirea a fost consacrată într-un document oficial începând cu 2005, odată cu desemnarea unui grup de profil înalt privind reglementarea concurenței în industria chimică, care numește oficial un ”Subgrup Sherpa”.
”Șerpașii noștri”, mai degrabă ”emisarii noștri”.
Așadar, pentru a nu exista confuzie în limba română, declarația președintelui Klaus Iohannis ar fi trebuit mai degrabă tradusă prin ”Au participat cancelarul austriac, premierul bulgar și eu, împreună cu negociatorii/emisarii noștri.”
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a vorbit despre declarația făcută recent de președintele Klaus Iohannis, referitoare la șerpași.
La finalul Consiliului European de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a transmis că a abordat tema aderării la spațiul Schengen cu cancelarul austriac, Ursula von der Leyen, premierul bulgar și cu ”șerpașii noștri”.
Cătălin Predoiu a explicat care este originea cuvântului susținând că președintele a folosit termenul în mod corect, referindu-se la oameni care participă la negocieri.
”E o declarație a președintelui Klaus Iohannis care a făcut valuri în acest moment. A spus că negociază Ursula von der Leyen, cu cancelarul Austriei și premierul Bulgariei, fiecare însoțit de șerpașii săi. Șerpaș, după mintea mea, era cărătorul de bagaje pentru alpiniștii care încercau să cucerească Himalaya. Așa suntem noi pentru domnia sa, niște șerpași?”.
”Tradițional, diplomația, până acum 10-20 de ani, se făcea pe canalele rigide, centrala MAE, ministerele de afaceri externe, oficii diplomatice, ambasade, consulate.
În timpul globalizării, dinamica afacerilor internaționale s-a accelerat fără precedent, ceea ce nouă ni se pare la ordinea zilei. Astăzi, deschizând televizorul, vedem o pleiadă de știri, de evenimente, negocieri, acorduri care se încheie, se rup, se negociază. La vremea respectivă părea un lucru nou.
Modul acesta clasic de a face diplomație nu mai ținea pasul, adică viața o lua mereu înainte și diplomația a rămas în urmă. Atunci, practica a impus crearea unor diplomați care nu aveau un post fix la o anumită ambasadă sau centrală, nu aveau structură neapărat în subordine, ci lucrau cu structurile existente și care călătoreau foarte rapid dintr-un loc în altul, însoțind lideri politici de prim rang sau pe baza mandatelor primite singuri între ambasade, între ministere, dintr-o țară în alta, cu mandate foarte specifice pe un anumit tip de acord, proiect, conflict.
Acest termen este un argou internațional. Când spui diplomat Sherpa se face o paralelă cu alpiniștii care atacă și încearcă să cucerească cele mai înalte vârfuri din Himalaya și care sunt ajutați de foarte mulți oameni care se cheamă Sherpa, și fără de care nu pot ajunge acolo pentru că nu poți merge singur pe vârful muntelui, ai nevoie de aprovizionări, resurse, logistică, medicamente. Nu poți nici să le cari singur pentru că se întind pe zeci de metri convoaiele cu astfel de aprovizionări.
Deci luați termenul Sherpa în sensul lui corect, de echipier, de om care ajută la încheierea negocierilor. Este un termen important și eu zic că atunci când președintele s-a referit la el, nu s-a referit într-o cheie peiorativă, ci dimpotrivă, în cheia corectă în argou internațional, de oameni care participa la negocieri.„, a spus Cătălin Predoiu
Amintim că la finalul Consiliului European de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a transmis că a abordat tema aderării la spațiul Schengen cu cancelarul austriac, Ursula von der Leyen, premierul bulgar și cu ”șerpașii noștri”.
Cătălin Predoiu a explicat care este originea cuvântului susținând că președintele a folosit termenul în mod corect, referindu-se la oameni care participă la negocieri.
”Tradițional, diplomația, până acum 10-20 de ani, se făcea pe canalele rigide, centrala MAE, ministerele de afaceri externe, oficii diplomatice, ambasade, consulate.
