Marcel Ciolacu, ironic privind posibila demisie a lui Klaus Iohannis pe care acesta refuză să și-o dea: ”Nu am vorbit cu dânsul, iar la vrăjitoare nu merg”.
Semnalul va fi dat săptămâna viitoare, când Iohannis se întâlnește cu lideri europeni, cu președintele Parlamentului European, dar și cu secretarul general al NATO.
În cele mai puțin de 100 de zile care i-au rămas lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni sunt evenimente importante din punct de vedere diplomatic și militar, care necesită câteva dialoguri cu persoane pe care Klaus Iohannis le cunoaște după 10 ani la Palatul Cotroceni. E nevoie de eforturi intensificate pentru a pune în valoare elementele pe care România le are. E vorba de evoluții privind creșterea numărului de trupe NATO pe teritoriul României, e vorba de un efort diplomatic pentru aderare României la OCDE.
Aceste chestiuni implică prezența unui reprezentant oficial al României care cunoaște aceste dosare. Unui președinte interimar i-ar trebui destul de mult ca să înțeleagă și să pledeze pentru aceste chestiuni.
Este de înțeles rațiunea de politică internă și dezbaterea privind plecarea președintelui Iohannis, având în vedere miza electorală. Dar din punct de vedere al politicii externe și de securitate, e nevoie ca România să negocieze cu o persoană care cunoaște aceste mecanisme.
Așadar, probabil și în urma consultării cu unii lideri europeni, Klaus Iohannis va mai rămâne până în luna mai la Cotroceni și va pleca în 18 sau 20 mai.
Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, joi, că nu a avut nicio discuţie cu şeful statului despre o eventuală demisie a sa. Precizarea premierului vine după ce în PSD au apărut mai multe voci care i-au cerut demisia președintelui Klaus Iohannis.
În 22 ianuarie, deputatul PSD Mihai Fifor a declarat că preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să demisioneze.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că este obligat de Constituție să rămână în funcție, la Palatul Cotroceni, până în momentul în care noul președinte va depune jurământul.
La punctul 2 din articolul 83 din Constituție se prevede: ”Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”
Klaus Iohannis a depus jurământul de președinte, după realegerea pentru al doilea mandat, pe 21 decembrie 2019. Prin urmare, mandatul acestuia ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri înaintea ședinței de Guvern, fiind întrebat de jurnaliști, despre varianta în care Klaus Iohannis ar trebui să demisioneze, că nu a purtat această discuție cu șeful statului.
Marcel Ciolacu a refuzat să se pronunţe ferm cu privire la posibila demisie a lui Klaus Iohannis, aşteptată, conform unor surse, săptămâna viitoare, duppă oficializarea candidaturii lui Crin Antonescu la prezidenţiale de către toate partidele din Coaliţiei. „Nu am vorbit cu Klaus Iohannis, iar la vrăjitoare nu am fost (a glumit premierul), fiind întrebat de jurnaliști dacă ar trebui să demisioneze Klaus Iohannis.”
Întrebat, dacă pentru coaliție ar fi mai bine ca actualul șef al statului al cărui mandat a fost prelungit, Marcel Ciolacu a spus: ”Este bine, cum considerați dumneavoastră.”, a răspuns jurnaliștilor.
Crin Antonescu, Ilie Bolojan, Nicuşor Dan, Kelemen Hunor şi Elena Lasconi îi sugerează demisia lui Klaus Iohannis
Președintele PNL Ilie Bolojan a precizat că Iohannis nu are o cotă de încredere bună. „După ani de zile în care ai fost președinte, inevitabil, apare o uzură. La această uzură, să spunem, care ține de expunerea de-a lungul multor ani contribuie și stilul pe care l-a avut, mai ales în al doilea mandat”, a declarat Ilie Bolojan despre Klaus Iohannis. Bolojan, care este președintele Senatului și ar asigura interimatul funcției de șef al statului în cazul demisiei lui Klaus Iohannis, a precizat că există decizia Curții Constituționale care trebuie respectată.
Nicuşor Dan: Iohannis e responsabil pentru acest eşec, că am ajuns să anulăm alegerile şi lucrurile nu au fost prevenite
Nicuşor Dan, candidat pentru funcţia supremă în stat, crede că preşedintele Klaus Iohannis este responsabil pentru faptul că s-a ajuns ca alegerile prezidenţiale de anul trecut să fie anulate, el arătând că Iohannis a coordonat un sistem care ar fi trebuit să prevină lucrurile care s-au întâmplat.
”Preşedintele statului, în urma informaţiilor care să vină de la servicii, de la Autoritatea Electorală Permanentă, de la parchet şi, eventual, de la ANAF, dacă sunt chestiuni financiare pe care celelalte nu pot să le… Klaus Iohannis este responsabil pentru acest eşec, faptul că am ajuns să anulăm alegerile şi lucrurile nu au fost prevenite, pentru că el, de fapt, este… Baza rolului său din CSAT, cumva coordonează serviciile de informaţii şi acolo au fost lucrurile cele mai grele. Vina lui este că sistemul coordonat de el nu a prevenit un fapt extrem de grav, ca nişte alegeri să fie anulate pentru că un candidat a fost favorizat. Şi vina s-a prelungit prin faptul că această explicaţie întârzie de, iată, o lună şi jumătate”, a afirmat Nicuşor.
Primarul Bucureştiului a menţionat că, în opinia sa, România a evaluat mandatele lui Klaus Iohannis, iar în urma acestei evaluări alegătorii ”l-au penalizat, indirect penalizând PNL-ul şi pe domnul Ciucă la alegerile din noiembrie”.
”Însă modul în care (Klaus Iohannis – n.r.) va rezolva această criză generată de anularea alegerilor va fi definitor pentru modul în care lumea îl va percepe după terminarea mandatului”, a adăugat edilul.
Nicuşor Dan l-a acuzat pe preşedintele Iohannis că ”a fost absent din comunicarea publică”, admiţând însă că, atunci când a făcut comunicări publice, acestea au fost ”pertinente”.
Crin Antonescu, despre scandalul anulării alegerilor: “Toate instituțiile cu autoritate în domeniul unor astfel de cercetări sunt datoare să producă niște rapoarte în legătură cu lucrurile care s-au întâmplat”.
Candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a precizat miercuri seara în emisiunea News Pass că autoritățile sunt datoare să prezinte rapoarte amănunțite în legătură cu scandalul anulării alegerilor. De asemenea, Crin Antonescu a precizat că președintele Klaus Iohannis poate să impulsioneze acest demers:
“Toate instituțiile cu autoritate în domeniul unor astfel de cercetări sunt datoare să producă niște rapoarte în legătură cu lucrurile care s-au întâmplat înaintea și cu prilejul turului de alegeri prezidențiale anulat.
Președintele Klaus Iohannis, în calitatea sa de președinte al CSAT care încorporează și Ministerul Finanțelor cu ANAF-ul, și serviciile sigur că are o anumită autoritate să impulsioneze aceste lucruri și să le prezinte opiniei publice. Am spus acest lucru, nu e nimic nou”.
Crin Antonescu a mai precizat că prezentarea informațiilor despre anularea alegerilor prezidențiale vizează nu doar candidatura sa, ci întreaga opinie publică:
“E vorba de o datorie față de întreaga opinie publică din România care a fost zguduită totuși de această anulare a alegerilor care este fără precedent. Dacă e vorba de mine, sigur că cunoșteam foarte bine când am acceptat să asum această candidatură că sprijinul unor formațiuni politice care sunt și unele au fost până acum la guvernare nu e chiar un avantaj, poate fi chiar o povară.
Dar nu cred că cineva are de câștigat dacă eu mă văicăresc în legătură cu asta, tot ce avem de făcut este să încercăm pe de o parte cei care au putere în domeniul acesta să limpezească lucrurile, cei care dorim să candidăm să încercăm să oferim alegătorilor români o altă variantă sau o variantă acceptabilă”.
Elena Lasconi: Klaus Iohannis este un exemplu patologic de politician care se ţine cu dinţii de putere
Preşedintele USR, Elena Lasconi, a afirmat, joi seară, că o eventuală suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis nu ar avea efect, pentru că întreaga procedură s-ar finaliza cu puţin timp înainte de alegeri şi nu ar exista niciun câştig. Ea afirmă că, dacă se va ajunge la vot, USR va vota pentru suspendarea şegului statului pe care-l consideră ”un exemplu patologic de politician care se ţine cu dinţii de putere”.
”Să ştiţi că, dacă mă întrebaţi pragmatic, eu consider că procedural o suspendare a lui Iohannis nu are efect. Asta dacă va reuşi. Pentru că, dacă s-ar întâmpla, ar fi posibil să fie cu puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale. Deci nu văd care ar fi câştigul, dar m-am bazat într-un fel pe faptul că totuşi avem un preşedinte a României şi există un pic de decenţă şi în momentul în care am avut un preşedinte al Senatului ar fi trebuit să-şi dea demisia”, a declarat, joi seară, Elena Lasconi.
Întrebată dac USR ar susţine demersul şi ar vota pentru suspendare, Lasconi a afirmat: ”Da, dar încă o dată vă spun, eu cred că procedural, şi dacă iese lucrul acesta, se va întâmpla cu foarte puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale”.
”Din punctul meu de vedere, dacă mă întrebaţi, Klaus Iohannis este un exemplu patologic de politician care se ţine cu dinţii de putere”, a mai declarat preşedintele USR.
Iniţiativa Partidului Oamenilor Tineri (POT) de suspendare a lui Klaus Iohannis este susţinută prin 161 de semnături de la parlamentarii POT, AUR, SOS. Semnăturile au fost depuse săptămâna trecută la Parlament, conform POT.
Se cere demisia lui Klaus Iohannis. Un deputat PSD impune o dată clară
”Cea mai responsabilă decizie pe care Klaus Iohannis ar trebui să o ia ar fi să demisioneze din funcţia de preşedinte”, pe data de 4 februarie, a afirmat miercuri deputatul social-democrat Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, conform căruia calendarul constituțional pentru organizarea alegerilor prezidențiale în termen de cel mult trei luni de la vacantarea funcției „s-ar alinia perfect” cu cel stabilit deja de Guvern.
”Decizia Curții Constituționale, care a permis prelungirea mandatului, a avut ca scop principal evitarea unui blocaj instituțional într-o perioadă de tranziție, când noul Parlament nu era încă format, iar mandatul fostului președinte al Senatului ar fi expirat înainte de instalarea noului Guvern”, a scris Mihai Fifor, într-un mesaj publicat pe contul său de Facebook.
