Probabilitatea ca Simion să preia România, declanșează ”apocalipsa” fiscală, Euro a trecut de 5 lei, cad bursele, crește ROBOR, cresc prețurile, BNR în criză.
„Va fi rău!” Economiştii anunţă că statul ar putea rămâne fără bani pentru pensii, în funcţie de votul din turul II.
Primul tur al alegerilor prezidențiale a creat o undă de șoc în economie. Bursa a deschis pe roșu, dobânzile la împrumuturi au urcat, iar investitorii sunt reticenți. Incertitudinea va persista până la turul 2, iar un președinte anti-european ar putea duce la o criză economică majoră.
Rezultatul din primul tur a fost un brânci puternic pentru economie. Primul semnal? Bursa.
„În primele 10 minute a fost o reacţie mai puternică a investitorilor. Principalul indice, BET-ul, s-a dus în jos cu 2,5. Capitalizarea a scăzut undeva cu vreo 3,7 miliarde de lei. Sunt investitori care acum aleg să-şi reducă o parte din portofolii”, spune Ştefan Musgociu, specialist Bursa de Valori Bucureşti.
Un alt pericol despre care vorbesc specialiştii, în funcţie de cine iese preşedinte – retrogradarea României în categoria nerecomandată investiţiilor.
„Ne putem gândi la scenariul din 2009. În 2009, aşa a început criza financiară. Cu România fiind downgradată. Vor fi investitori care vor pleca din România, indiferent de cât de bune vor fi randamentele. Cum sunt companiile de asigurări, fondurile private de pensii, fonduri de investiţii”, a declarat Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA România.
Iar asta se traduce printr-o posibilă deprecierea masivă a leului şi dobânzi mai mari, în toată economia. Costurile la care se împrumută statul au crescut deja de la 7,47% la 7,75% şi e doar începutul. Instabilitatea din economie va genera o inflaţie mai mare, adică scumpiri pe toate planurile.
„Pot să vă spun că va fi rău! Mulţi români îşi vor permite mai puţin decât îşi permit acum. Ne aşteptăm ca, în situaţia în care George Simion va deveni preşedinte, să avem o deteriorare a situaţiei economice. Se va traduce într-o dificultate sporită, ca să nu spun imposibilitatea statului pentru a plăti pentru serviciile esenţiale. Aici în special pensiile şi asistenţa socială”, spune Christian Năsulea, profesor de economie.
Urmează două săptămâni în care mergem pe coji de nucă. Economiştii se aşteaptă în continuare la scăderi pe bursă şi la creşterea costurilor cu care statul se împrumută.
BNR anunță 5,0378 lei pentru un euro și vorbește despre „șocuri care pot apărea”
Veste proastă pentru românii cu credite: Indicele ROBOR a înregistrat cea mai mare creştere zilnică din ultimii 3 ani.
Cursul valutar oficial, de referință, anunțat astăzi de BNR a ajuns la 5,0378 lei pentru un euro, trecând și în acest caz pragul psihologic. Anterior, și pe piața interbancară fusese depășit pragul psihologic de 5 lei pentru un euro. Banca Națională a României a intervenit din nou pentru stabilizarea cursului. Dan Suciu, purtătorul de cuvând al BNR, a declarat marți pentru Antena 3 CNN că instituția încearcă să tempereze „eventualele șocuri care pot apărea.
Moneda naţională s-a depreciat marţi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,0378 lei, în creştere cu 6,03 bani (1,21%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9775 lei, înregistrând un maxim istoric.
De asemenea, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,4517 lei, în creştere cu 6,14 bani (+1,40%), comparativ cu luni, când s-a situat la 4,3903 lei.
Moneda naţională s-a depreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,3932 lei, în creştere cu 6,54 bani (1,23%), faţă de 5,3278 lei, cotaţia anterioară.
Gramul de aur s-a scumpit până la valoarea de 483,5504 lei, de la 466,0411 lei, în şedinţa precedentă.
„România trece prin cea mai gravă criză de după ’90. Credibilitatea pe piața externă s-a terminat”. Bursele cad, urmează scumpiri
România trece prin cea mai gravă criză de după ’90, iar credibilitatea pe piața externă s-a terminat din cauza instabilității politice, a declarat marți profesorul de economie Mircea Coșea.
„Situația e foarte gravă. Toate calculele pe care le fac, toate informațiile pe care le am, mă duc la ideea că situația este foarte gravă și nu are rost să ne ascundem, n-are rost să încurajăm pe cineva sau să liniștim populația. Ceea ce s-a întâmplat acuma e dovada lipsei totale de responsabilitate a clasei politice – să schimbi guvernul, să dărâmi guvernul, ăsta e cuvântul – într-un moment atât de important, atât de sensibil pentru economia României, e un act de lipsă de responsabilitate față de prezentul și chiar față de viitorul pe termen mai lung al acestei țări.
E cea mai gravă criză de după 90. În primul rând că România nu poate trăi în momentul de față fără credite externe și fără investiții străine. Dovada este deficitul pe care îl avem, dovada este incapacitatea de a ne împrumuta la dobânzi rezonabile.
Deci, credibilitatea României pe piața externă s-a terminat, s-a dus, nu suntem credibili, nu avem stabilitate politică. Avem un guvern care pleacă atunci când ar trebui să fie exact în momentul cel mai important pe poziții. Nu avem niciun fel de claritate în legătură cu direcția în care merge România mai departe.
Pentru cetățeni, acest lucru înseamnă în primul rând o totală lipsă de predictibilitate. Nu știm ce ni se va întâmpla mâine, poimâine și așa mai departe. Nu avem nici siguranța locului de muncă pentru că vor fi falimente, vor fi creșteri importante ale șomajului, nu știm ce se va întâmpla cu investițiile pe care le-am făcut.
Nu știm ce se va întâmpla cu tineretul, care nu mai are niciun fel de viitor și speranță de ceea ce se întâmplă, va pleca din România mai mult decât ne-am așteptat.
Pe de altă parte, pentru noi, cei care suntem plătitori de impozite și taxe, există această teamă permanentă că nu vom mai putea suporta această viață. Prețul la energie va crește, inflația este mare, dobânzile sunt mari, nu există nicio idee nicăieri la cei care ne conduc în legătură cu soluțiile”, a declarat profesorul de economie.
Efectele economice sunt în lanț după primul tur al alegerilor prezidențiale în care candidatul extremist George Simion a ieșit pe primul loc cu aproape 41% din voturi.
Efectele economice sunt în lanț după primul tur al alegerilor prezidențiale în care candidatul extremist George Simion a ieșit pe primul loc cu aproape 41% din voturi.
Investitorii sunt primii care au reacționat: bursa a scăzut brusc iar capitalizare companiilor românești a scăzut cu aproape 6 miliarde de lei în câteva ore. Cele mai mari pierderi le au înregistrat companiile de stat cum ar fi Electrica ce a pierdut aproape 4%, urmată de Transgaz altă companie de stat dar și Hidroelectrica ce a pierdut peste 1%. Banca Transilvania a pierdut 3% iar ANTIBIOTICE aproape 5%.
Situația s-a complicat imediat după ce și lucrurile din coaliție s-au tulburat iar demisiile unor lideri mari din partide au început să vină: bursa a scăzut și mai mult iar în jurul orei 15:00 a înregistrat o scădere totală de peste 2,5%.
Nu doar investitorii de pe plan local s-au speriat, ci și investitorii străini. Iar acest lucru s-a văzut rapid în dobânzile pe 10 ani la care se împrumută statul. Aceste dobânzi au fost în creștere și au ajuns la cel mai ridicat nivel de la începutul anului și până acum.
Creșterile au fost și mai mari imediat după ce s-a aflat ca premierul Marcel Ciolacu își va da demisia. Astfel dobânzile se apropie acum de 8%, fiind situație la o valoare de 7,80%.
Românii vor fi afectați direct de aceste reacții ale investitorilor: un curs mai mare la euro înseamnă scumpiri pentru oameni: chirii mai scumpe, rate mai mari la creditele în euro dar și creșteri de prețuri în piață.
Dobânzile de pe plan extern duc la împrumuturi tot mai scumpe ale statului român, împrumuturi care sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile și pensiile dar care ne vor costa tot mai mult în viitor.
Însă o criză politică ar duce România în incapacitate de plată a spus o chiar și Marcel Ciolacu. Ce înseamnă mai exact incapacitatea de plată: datorii scadente pe care România nu le va mai putea plăti. Ultimele date ne arată ca datoria externă a României a crescut la peste 280 miliarde de euro. Primii care vor fi afectați de incapacitatea de plată vor fi românii: scumpiri și noi taxe care să reducă cheltuielile statului.
„Ce vă pot confirma este că au scăzut intrările de capital și au crescut ieșirile de capital. În consecință, BNR încearcă să găsească un optim, în condițiile în care trebuie atrasă lichiditatea din piață, iar dobânzile vor crește. Asta ne preocupă acum, să temperăm cumva eventualele șocuri care pot apărea”, a declarat Dan Suciu.
Întrebat dacă ne putem aștepta la modificări la ROBOR, el a răspuns că asa se va întâmpla „cu siguranță”.
„Încercăm să găsim o soluție că aceste modificări și implicit pe piața dobânzilor să nu fie semnificative”, a adăugat el.
Banca Națională a României (BNR) a cheltuit, luni, două miliarde de euro ca să mențină cursul stabil al leului după victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a precizat că după scrutin presiunea pe cursul leului a crescut. ”Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ”, a spus el. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a precizat că după scrutin presiunea pe cursul leului a crescut. ”Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ”, a spus el. Purtătorul de cuvânt al BNR a avertizat, de asemenea, că vor crește dobânzile, implicit ROBOR-ul, astfel românii trebuie să se aștepte la rate mai mari.
O creştere zilnică de 0,18% a indicelui ROBOR la 3 luni, precum cea produsă pe 6 mai 2025, nu s-a mai întâmplat de ani de zile.
În ultimele 5 luni, ROBOR la 3 luni a avut variaţii zilnice foarte mici, de 0,01% dar şi săptămâni de stagnare. Ultima creştere majoră, de 0,16%, a avut loc în toamnă pe 22 noiembrie 2024, înaintea turului I al alegerilor prezidenţiale din 2024.
Au mai existat fluctuaţii mari, cea mai recentă fiind în august 2024, când ROBOR a scăzut de la 5,80% la 5,59%, însă o creştere zilnică atât de mare nu s-a mai produs din 7 martie 2022, când indicele a crescut cu 0,22% faţă de 4 martie 2022.
Efectele economice sunt în lanț după primul tur al alegerilor prezidențiale în care candidatul extremist George Simion a ieșit pe primul loc cu aproape 41% din voturi.
Investitorii sunt primii care au reacționat: bursa a scăzut brusc iar capitalizare companiilor românești a scăzut cu aproape 6 miliarde de lei în câteva ore. Cele mai mari pierderi le au înregistrat companiile de stat cum ar fi Electrica ce a pierdut aproape 4%, urmată de Transgaz altă companie de stat dar și Hidroelectrica ce a pierdut peste 1%. Banca Transilvania a pierdut 3% iar ANTIBIOTICE aproape 5%.
Situația s-a complicat imediat după ce și lucrurile din coaliție s-au tulburat iar demisiile unor lideri mari din partide au început să vină: bursa a scăzut și mai mult iar în jurul orei 15:00 a înregistrat o scădere totală de peste 2,5%.
Nu doar investitorii de pe plan local s-au speriat, ci și investitorii străini. Iar acest lucru s-a văzut rapid în dobânzile pe 10 ani la care se împrumută statul. Aceste dobânzi au fost în creștere și au ajuns la cel mai ridicat nivel de la începutul anului și până acum.
Creșterile au fost și mai mari imediat după ce s-a aflat ca premierul Marcel Ciolacu își va da demisia. Astfel dobânzile se apropie acum de 8%, fiind situație la o valoare de 7,80%.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marţi la 6,08% pe an, de la 5,90% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), relatează Agerpres. Purtătorul de cuvânt al BNR a anunțat, marți, la Antena 3 CNN că dobânzile și implicit indicele ROBOR vor crește pe fondul presiunii în creștere asupra leului.
O creştere zilnică de 0,18% a indicelui ROBOR la 3 luni, precum cea produsă pe 6 mai 2025, nu s-a mai întâmplat de ani de zile.
În ultimele 5 luni, ROBOR la 3 luni a avut variaţii zilnice foarte mici, de 0,01% dar şi săptămâni de stagnare.
Statul nu a putut să se împrumute astăzi. Bancherii au cerut dobânzi prea mari din cauza alegerilor
Ministerul Finanţelor (MF) a respins toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat pe 48 de luni, prin care intenţiona să atragă 500 de milioane de lei, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat.
Acest fapt indică în mod clar că băncile au cerut dobânzi mai mari pentru a împrumuta statul, ca urmare a rezultatului alegerilor din primul tur, fapt care nu a fost acceptat de Ministerul Finanțelor. George Simion și Nicușor Dan vor intra în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025.
Câți bani vrea statul să împrumute de la bănci?
Băncile participante la licitaţie au transmis oferte în valoare totală de 295 milioane de lei.
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna mai 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,4 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 660 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Suma totală, de 6,06 miliarde lei, este cu 1,635 miliarde lei mai mică faţă de cea care a fost programată în luna aprilie a acestui an, de 7,695 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Românii au fost ”certați” pentru că investesc în titluri de stat: ”Îi dați bani lui Ciolacu”
Noul ministru de Finanțe a îndemnat românii să investească în titluri de stat pentru ca banii românilor să rămână în țară. Totuși, un fost șef al Finanțelor spune că românii care investesc în obligațiunile statului sunt complici cu cei care decid să ne crească taxele, dobânzile darnice fiind plătite din buzunarul comun al românilor. În esență, din banii pe care îi plasează românii în titluri de stat se plătește datoria României, astfel, țara se poate împrumuta direct de la proprii cetățeni în loc să o facă pe plan extern.
Noul ministru de Finanțe, Tanczos Barna, îi îndeamnă pe români să investească în instrumentele statului, un motiv invocat de acesta fiind acela ca fondurile autohtone să rămână în țară*. Totodată, ministrul de finanțe spune că, în momentul actual, obligațiile de stat sunt cele mai rentabile instrumente pentru români în momentul de față.
”Noi trebuie să încercăm să ne împrumutăm cât se poate de mult de pe piaţa naţională, de la românii care au economisit nişte bani şi care ar putea să cumpere sau chiar trebuie să cumpere titluri de stat. Sunt cele mai sigure investiţii, dobânda nu mai pleacă din ţară, se duce practic în buzunarul românilor. Este o dobândă neimpozabilă şi le recomand tuturor să caute aceste titluri de stat, Tezaur şi Fidelis, pentru că sunt cele mai rentabile investiţii în momentul de faţă şi sunt accesibile pentru toată lumea”, a declarat Tanczos Barna.
Nota redacției: cu cât statul se va împrumuta mai mult din România/ va plăti dobânzi populației, cu atât vor scădea împrumuturile de pe piețele externe. Acest lucru este important pentru România deoarece țara noastră plătește unele dintre cele mai mari dobânzi din cauza riscului de țară: unul crescut, cauzat în special de deficitul bugetar.
Bloomberg: ”Leul românesc s-a prăbușit”. Ce s-a întâmplat după ”șocul Simion”: Din România au ieșit foarte mulți bani
Criza politică tot mai profundă din România a dus la vânzări agresive la burse, ceea ce a determinat deprecierea monedei naționale spre un minim istoric, pe fondul temerilor că alegerea unui candidat extremist și schimbarea guvernului va compromite șansele de a reduce deficitul, cel mai mare din Uniunea Europeană, relatează, marți, Bloomberg. Publicația scrie că leul s-a prăbușit cu peste 2% și a depășit dpragul psihologic de 5 lei pentru un euro Bloomberg scrie că acesta este un semn că autoritățile au slăbit controlul asupra monedei, după ce anterior au menținut-o în intervalul dorit printr-un regim de flotare controlată.
Banca Națională a României a precizat că nu va comenta recentele evoluții de pe piața valutară. Tulburările au urmat unei zile în care premierul României și-a anunțat demisia, în timp ce partidele tradiționale încearcă să se adapteze la victoria răsunătoare a unui lider de dreapta, aliniat politicilor lui Donald Trump, din primul tur de scrutin, scrie Bloomberg.
Publicația semnalează că George Simion, un ultranaționalist care are interdicție de a intra în Ucraina și Moldova, este acum favoritul pentru a revendica cea mai înaltă funcție în stat, în urma turului doi programat pe 18 mai.
Leul s-a prăbușit după vânzarea generalizată a obligațiunilor și acțiunilor românești
Prăbușirea monedei vine după o vânzare generalizată a obligațiunilor și acțiunilor românești, care a început imediat după alegerile de duminică. Concret, din România au ieșit foarte mulți bani și au intrat prea puțini.
Randamentul obligațiunilor în lei pe 10 ani a crescut cu peste 50 de puncte de bază în această săptămână, depășind 8%, iar indicele bursier de referință de la București a scăzut cu aproximativ 3%. Obligațiunile denominate în dolari ale României, scadente în 2035, s-au numărat marți printre cele care au performat cel mai slab pe piețele emergente, deși o emisiune cu scadență mai lungă a recuperat.
”Trebuie să așteptăm turul doi al alegerilor pentru a avea mai multă claritate în privința președintelui și a guvernului. Din punctul de vedere al investitorilor, o relație bună între președinte și guvern este esențială pentru a readuce sub control situația fiscală și a face unele reforme cheie”, a declarat Sergey Dergachev, șeful departamentului de datorii corporative de pe piețele emergente la Union Investment Privatfonds GmbH.
Banca Națională a României, care are o politică de lungă durată în a nu comenta mișcările de pe piață, a transmis totuși prin purtătorul de cuvânt că instituția va încerca să evalueze cum poate gestiona ieșirile crescânde de capital din activele țării.
”Intrările de capital au scăzut în ultima perioadă, în timp ce ieșirile au crescut. Banca centrală caută un echilibru optim între cele două, având în vedere că lichiditatea va scădea, iar ratele de pe piață vor crește”, a spus Dan Suciu pentru Bloomberg.
România riscă să primească rating de țară ”junk”
Tranzacțiile de pe piața interbancară au indicat că leul s-a aflat sub o presiune puternică în ultimele zile, potrivit lui Valentin Tătaru, economist-șef pentru România la ING Bank. ING își menține prognoza de final de an la 5,05 lei pentru un euro, deși sunt posibile depășiri temporare până spre 5,10 lei pentru un euro, a spus el.
”Considerăm că banca centrală este capabilă și dispusă să traseze o nouă linie de apărare pentru cursul valutar, dar va fi nevoie de puțin timp pentru ca piața să se stabilizeze, având în vedere contextul electoral și incertitudinea politică generală,” a spus Tătaru pentru Bloomberg.
