CCR a respins contestația SOS în cazul numirii ageamiului Mihai Busuioc, judecător la Curtea Constituțională, fără să respecte normele legale.
Curtea Constituţională a respins, marţi, ca neîntemeiată, sesizarea S.O.S România privind numirea lui Mihai Busuioc judecător al CCR, arătând că Hotărârea Senatului este constituţională şi că acesta are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice şi, astfel, îndeplineşte condiţia reglementată de art.143 din Constituţie.
„Curtea Constituţională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că este constituţională, în raport cu criticile formulate, Hotărârea Senatului nr.64/2025 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională”, arată CCR în comunicatul oficial. CCR mai arată că, în esenţă, din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea a reţinut că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice şi, astfel, îndeplineşte condiţia reglementată de art.143 din Constituţie, referitoare la vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică pentru a putea fi numit în funcţia de judecător la Curtea Constituţională.
CCR a respins sesizarea formulată de SOS în cazul lui Mihai Busuioc.
Contestația, depusă în data de 26 iunie 2025, susține că Mihai Busuioc nu îndeplinește două dintre cele trei condiții esențiale prevăzute de lege pentru ocuparea unei funcții la Curtea Constituțională: nu ar avea pregătirea juridică superioară necesară și nu ar avea o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Marţea trecută, plenul Senatului l-a numit pe Mihai Busuioc ca judecător al CCR, pentru un mandat de nouă ani. Pentru Mihai Busuioc, propus de grupul senatorial PSD, s-au înregistrat 79 voturi „pentru” şi 36 „împotrivă”.
Mihai Busuioc îl înlocuieşte la CCR pe Marian Enache. Mandatul lui Marian Enache de judecător al CCR, preşedinte interimar al Curţii începând din 11 iunie, expiră pe 12 iulie.
Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi. Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare, deputaţi şi senatori. Fiecare candidat va depune un „curriculum vitae” şi actele doveditoare că îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie. Candidaţii vor fi audiaţi de comisie. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toţi candidaţii.
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior (art. 143 şi 144 din Constituţie).
Mihai Busuioc, numit judecător al CCR fără să respecte normele legale, nu a știut să spună ce experiență are care să îl califice pentru acel post.
Mihai Busuioc, propus de PSD pentru postul de judecător al Curții Constituționale a României (CCR), a fost audiat astăzi, 24 iunie, în comisiile de specialitate ale Senatului. Timp de 15 minute, a primit doar câteva întrebări și a citit propriul CV-ul de pe foaie. La finalul audierii, el a refuzat să răspundă întrebărilor puse de jurnaliști privind experiența sa profesională. Ulterior, Busuioc a fost votat judecător la Curtea Constituțională.
Mai multe voci spun ca acesta nu respectă normele legale în vigoare pentru a fi judecător CCR.
În plenul Senatului au fost 79 voturi pentru ca Mihai Busuioc să ocupe funcția de judecător CCR.
Anterior, de la ora 10:00, Busuioc a fost audiat în Comisia juridică din Senat. Totul a durat 15 minute, cu tot cu prezentarea și întrebările puse de membrii comisiei.
”Mi-am început parcursul profesional în 1995, în calitate de conducător de cartea funciară la Judecătoria Sectorul 4. Am lucrat în proiectul Băncii Mondiale, la înființarea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, unde am reușit demararea proiectului național de înregistrare sistematică a proprietăților imobiliare. Am lucrat la înființarea acestei agenții și nu a fost ușor.
Am lucrat și în multe instituții publice, cum ar fi secretar general adjunct și secretar general în cadrul Ministerul Dezvoltării. Ulterior, am trecut în funcția de secretar general al Guvernului, unde m-am ocupat de coordonarea activității Guvernului în două mandate, în anul 2017. Am avut, cred eu, o viziune de ansamblu. Punctul culminant al carierei mele profesionale reprezintă numirea în octombrie 2017, în fruntea Curții de Conturi, una dintre instituțiile fundamentale ale statului român”, a declarat Mihai Busuioc.
Mihai Busuioc: ”Așa se fac numirile la Curtea Constituțională”.
După audierea din comisie, Mihai Busuioc nu a vrut să răspundă la întrebările presei.
”În acest moment, Constituția prevede că este nevoie de candidați și magistrați și oameni cu experiență în administrație. Acest lucru îl verifică Comisia (n.r. experiența sa profesională)”, a declarat Mihai Busuioc, în fața jurnaliștilor.
Întrebat de ce crede că PSD l-a votat pentru această funcție, Busuioc a spus că: ”Asta nu eu știu să vă răspund la această întrebare.”
De asemenea, întrebat dacă e de părere că este o funcție numită politic, Mihai Busuioc a spus că ”nu”. ”Așa se fac numirile la Curtea Constituțională”, a mai adăugat el.
Sorin Grindeanu: ”Să știți că eu l-am votat pe Robert”
La polul opus, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, spune că dacă nu ar fi îndeplinit condițiile necesare pentru a ocupa această funcție, atunci nu ar fi fost votat. El a subliniat că decizia de a-l susține pe Busuioc a aparținut partidului, deși, personal, el nu l-a votat.
”Este un răspuns simplu. Dacă nu îndeplinește criteriile înseamnă că nu poate fi votat. Nu sunt eu cel care stabilesc aceste criterii. Cred că e o comisie care vede dacă le îndeplinește sau nu. Dacă le îndeplinește, foarte bine. Dacă nu, înseamnă că nu poate să ocupe funcția respectivă.
Asta a hotărât Partidul Social Democrat și, în paranteză fie spus, să știți că eu l-am votat pe Robert ”, a declarat Sorin Grindeanu, în fața jurnaliștilor.
Grindeanu a încercat să-l demită pe Busuioc din funcția de secretar general al Guvernului
Mihai Busuioc a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității „Nicolae Titulescu” din București și a urmat cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare. El ocupă funcția de președinte al Curții de Conturi din octombrie 2017.
Până atunci, a fost secretar general al Guvernului, iar numele său a devenit cunoscut publicului în contextul scandalului politic dintre premierul de atunci, Sorin Grindeanu, și liderul PSD Liviu Dragnea.
În timpul acelui conflict, Grindeanu a încercat să-l demită pe Busuioc și să-l înlocuiască cu Victor Ponta. Busuioc a refuzat să contrasemneze ordinul de eliberare din funcție, provocând o situație tensionată și inedită în administrația publică.
Sub conducerea lui Mihai Busuioc, Curtea de Conturi și-a tăiat singură din atribuții și din independență. Asta s-a întâmplat tocmai în perioada în care instituția trebuia să verifice modul în care România cheltuie banii din PNRR.
Potrivit articolului 143 din Constituţie, judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competența profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Camera Deputaţilor l-a votat pe Csaba Asztalos, din partea UDMR, pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale
Camera Deputaţilor l-a votat, marţi, pe Csaba Asztalos, din partea UDMR şi susţinut de coaliţia de guvernare, pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, după finalizarea mandatului judecătorului Varga Attila.
CCR a informat recent Parlamentul că mandatul judecătorului Varga Attila expiră în data de 12 iulie.
Potrivit Constituţiei, Curtea Constituţională se compune din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
Dintre aceştia, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din trei în trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi. Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare. Fiecare candidat va depune un ‘curriculum vitae’ şi actele doveditoare că îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie. Candidaţii vor fi audiaţi de comisie. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toţi candidaţii, conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.
