Ministrul Finanțelor Nazare: ”Trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru recesiune”, condiții mai dure pentru cine vrea să deschidă o firmă în România

Guvernul anunță noi măsuri fiscale. Nazare: Alte impozite la multinaționale, 25 de lei taxă pe colete din Asia, cont bancar obligatoriu

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, susţine miercuri, o conferinţă de presă la Palatul Victoria, având ca temă măsurile de reformă fiscală. El a anunțat noi taxe și impozite. Totodată, toate persoanele juridice din România vor fi obligate să aibă cont bancar, iar băncile vor fi obligate să deschisă cel puțin un cont pentru fiecare firmă din țară.

”Vom schimba modul în care tratăm companiile multinaționale”, a spus Nazare, la începutul conferinței de presă. El a anunțat noi taxe și impozite pentru companiile mari din România.

”Vrem investiții, avem o creștere economică în decelerare, avem investiții străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30%, și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru recesiune, având datele economice la zi, de astăzi, care ne indică că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru.”, a mai spus el.

Ministrul Finanțelor anunță și o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro care vine în România din zone extracomunitare, cum ar fi Asia.

Una dintre cele mai importante modificări vizează eliminarea impozitului de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile care înregistrează venituri mai mari de 50 de milioane de euro. Ministerul Finanțelor propune înlocuirea ei cu un mecanism prin care să fie impozitate toate firmele care își externalizează profiturile, indiferent de cifra de afaceri.

Alexandru Nazare: ”Capitalul social minim pentru SRL va crește la 8.000 de lei.”

Alexandru Nazare a anunțat o serie de modificări legislative importante privind capitalul social minim pentru înființarea unei societăți cu răspundere limitată (SRL) în România. ”Capitalul social nu mai este 200 de lei. Este 1 leu în prezent, dar această valoare este simbolică și nu reflectă realitățile economice.”

Nazare a subliniat că statul are resurse limitate pentru a urmări și a interveni în activitatea firmelor fără garanții minime de seriozitate financiară: ”Statul are puține resurse să recupereze datoriile sau să intervină eficient în cazul firmelor care se închid rapid sau nu respectă obligațiile.”

În acest context, se propune actualizarea valorii capitalului social în funcție de rata inflației din ultimii ani, ceea ce ar duce la o creștere substanțială a pragului minim. ”Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social. Nivelul propus este de 8.000 de lei pentru un SRL. Măsura intră în vigoare de la 1 ianuarie și vom introduce norme tranzitorii pe o perioadă de doi ani.”
Începând cu data de 1 ianuarie 2026, toate firmele nou-înființate vor trebui să respecte noul prag: ”Dacă o firmă se înființează după 1 ianuarie, trebuie să aibă un capital social de 8.000 de lei.”

Această decizie vine în contextul în care autoritățile doresc să reducă numărul firmelor ”fantomă”.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că trebuie adoptate noi măsuri fiscale ”pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru recesiune și să anticipăm acest lucru”.

”Da, există riscul unei recesiuni. Este o chestiune normală de care trebuie să luăm act. Este un risc real”, a spus Nazare, întrebat despre riscul unei recesiuni.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, anunţă ”schimbarea paradigmei” în ceea ce priveşte companiile multinaţionale cu cifre de afaceri mari, suspectate că exportă profitul, sub forma unor cheltuieli deductibile, ministrul arătând că vor exista noi metode de taxare în ceea ce priveşte cheltuielile deductibile ale acestora.

”Vom schimba paradigma în privinţa modului în care tratăm companiile multinaţionale. Despre companiile multinaţionale s-a vorbit foarte mult şi s-a vorbit foarte puţin în foarte mulţi ani de zile şi pot să vă spun din experienţa acestor săptămâni, luni de zile de când am preluat mandatul că nu am găsit foarte multe urme de acţiune în ANAF în privinţa supravegherii transferurilor de profituri, artificial, ale multinaţionalelor. Nu am găsit nici măcar o evidenţă clară a sumelor care sunt transferate către afiliaţi deci începem un exerciţiu complet nou care, în paralel va însemna şi o întărire a direcţiei de preşuri de transfer din ANAF care a fost, în ultimii patru ani, văduvită de foarte multe resurse, fie că sunt umane, fie că sunt materiale”, a anunţat Alexandru Nazare miercuri după amiază, într-o conferinţă de presă.

Potrivit ministrului, evidenţele ANAF arată diverse categorii de cheltuieli ale companiilor multinaţionale în relaţia cu afiliaţii, iar pentru patru dintre aceste cheltuieli – cheltuieli de administrare, proprietate intelectuală, consultanţă şi dobânzi intragrup – se vor impune taxe pentru o parte din sumele cheltuite.

”Aceste cheltuieli apar în momentul de faţă în evidenţele pe care aceste companii le raportează şi vrem ca de acum încolo să ne raportăm în special la aceste cheltuieli care sunt susceptibile sau, să spun, pricinoase ale multinaţionalelor, prin care în mod tradiţional se transferă profitul. De ce facem acest lucru? Pentru că vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaţionale care în fapt îi opreşte, previne creşterea economică, previne investiţiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaţionala respectivă îşi exportă profitul. Ca atare, pe aceste patru categorii pe care le-am identificat deja, avem un volum calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei în relaţia cu afiliaţii.

Ca atare, am creat o nouă formulă de taxare, inspirat fiind din base-erosion tax, din taxa care e folosită în Statele Unite, cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, astfel încât tot ce depăşeşte acest 3% să fie considerat nedeductibil. În fapt, ce facem? Permitem nişte cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%. Tot ce depăşeşte acest 3% este taxat cu 16%. Ca atare, ne aşteptăm la un efect şi în creşterea impozitului pe profit şi ne aşteptăm la o evidenţă mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaţionalelor”, a subliniat Nazare.

Măsura ar urma să intre în vigoare de anul viitor şi va pleca de la cifrele consemnate în evidenţe e ANAF în anul 2024.

”Propunerea noastră e ca noua taxă pe afiliaţi, pe care o propunem astăzi, să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcţionează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro. De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiţii, pentru că avem o creştere economică în decelerare, pentru că avem investiţii străine care scad la primele cinci luni ale anului cu 30% şi pentru că trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi care ne indică acest lucru, că trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune şi trebuie să anticipăm acest lucru. C a atare, odată cu eliminarea IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri – n.r.) , ne aşteptăm de la companii, bineînţeles, să aibă o altă atitudine faţă de investiţii în România.

Această taxă a fost, în formula actuală, încă de la momentul în care a fost ea introdusă în Parlament, a fost şi atunci un amendament care să înlocuiască IMCA targetat, aşa cum propunem astăzi, nu a fost adoptat. La adoptarea IMCA ne-am aşteptat la 5-7 miliarde încasări, avem 1,2 miliarde încasări. Este clar că această taxă nu şi-a atins efectele şi nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaţionalelor care era cu adevărat sensibilă, ci a targetat practic toată activitatea lor economică. Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaţionalelor.

Multinaţionalele trebuie să investească în România, trebuie să încurajăm şi alte multinaţionale să vină în România, să creeze locuri de muncă, să creeze plusvaloare, dar când vine vorba de cheltuieli cu afiliaţii, când vine vorba de preţuri de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România, iar acesta este mesajul pe care vrem să-l transmitem prin această nouă formulă pe care o introducem astăzi, o nouă abordare, o nouă paradigmă în privinţa tratării multinaţionalelor”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Ministrul Finanțelor a mai anunțat, de asemenea, o serie de modificări legislative importante privind capitalul social minim pentru înființarea unei societăți cu răspundere limitată (SRL) în România.

”Capitalul social nu mai este 200 de lei. Este 1 leu în prezent, dar această valoare este simbolică și nu reflectă realitățile economice”, a explicat Nazare.

”Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social. Nivelul propus este de 8.000 de lei pentru un SRL. Măsura intră în vigoare de la 1 ianuarie și vom introduce norme tranzitorii pe o perioadă de doi ani”, a continuat Nazare.

Totodată, începând cu data de 1 ianuarie 2026, toate firmele nou-înființate vor trebui să respecte noul prag.

”Dacă o firmă se înființează după 1 ianuarie, trebuie să aibă un capital social de 8.000 de lei”, a spus ministrul Finanțelor.

• Nu am găsit foarte multe urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor. Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor transferate către afiliați.
• Am plecat de la niște evidențe cuantificabile. În evidențele ANAF există categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate. Vorbim de management fee-uri, de cheltuieli de adminsitrare, de proprietate intelectuală, de dobânzi intra-grup și cheltuieli de consultanță. Vrem de acum să ne raportăm în speecial la aceste cheltuieli susceptibile, pricinoase ale multinaționalelor, prin care în mod tradițional se transferă profituri.
• Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt previne creșterea economică, previne investițiile acelor companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care acele multinaționale își exportă profiturile.
• Pe aceste patru categorii de cheltuieli avem un volum calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei, în relația cu afiliații.
• Am creat o nouă formulă de taxare, inspirați din base erotion tax, folosită în SUA, cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, ca tot ce depășește acești 3% să fie considerat nedeductibil.
• În fapt, permitem niște cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%.
• Ne așteptăm la un efect în creștere a impozitului pe profit și la o evidență mult mai clară a zonelor susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor.
• Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024.
• Propunerea este ca noua taxă pe afiliați să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro.
• Odată cu eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), ne așteptăm de la companii să aibă o altă atitudine față de investiții în România.
• Nu trebuie să targetăm activitatea multinaționalelor.
• O a doua măsură se referă la o taxă pe fluxuri extracomunitare de colete, cele de sub 150 de euro. În România, aceste fluxuri au crescut la 225.000 de colete pe zi astăzi. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse. Sunt efecte de mediu, logistice.
• Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de sub 150 de euro, care va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat. Cei care vor să-și stabilească huburi logitice în România nu vor mai trebui să plătească acești bani. Îi invităm pe cei care doresc să-și stabilească huburi logisice în România.
• Propunem teste de integritate pentru angajații ANAF. Introducem bodycam-uri.
• Schimbăm filozofie modului în care se fac eșalonările. Eșalonarea simplificată s-a adoptat în pandemie și a fost permanetizată. A fost un fel de credit cu buletinul. Avem companii care au plecat de la o datorie mică de sute de mii de lei și au ajuns la zeci de milioane.
• La eșalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat.
• Aceste companii vor trebui să prezinte garanții că vom recupera banii. De asemenea, teremenele pe care le aveau până acum, incusiv la restructurare, se reduc.
• Vom sancționa penal cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată, în situația în care societatea are obligații bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedește că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii, tocmai pentru a scăpa de datorie. Nu se mai pot cesiona acțiuni, acolo unde există datorii. Împreună cu ONRC și Ministerul Justiției am gândit un mecanism ca cei care cumpără sau vând o firmă, unde există datorii, trebuie să prezinte dovezi fie că sunt plătite, fie să arate măsuri asigurătorii în privința acelor datorii, tocmai pentru a nu muta aceste datorii pe o firmă oarecare, după care firma să intre în inactivitate și statul să nu mai poată recupera nimic.
• Reglăm relația dintre Ministerul de Finanțe și ANAF, care a fost tensionată, iar rezultatul s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare.Introducem un text în care, în privința activităților specifice, ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanțe. Ministerul de Finanțe are responsabilitatea și în privința construirii bugetului și în privința colectării și trebuie să poată coordona pe domeniul său de specialitate ANAF-ul. Activitatea de control rămâne în gestiunea ANAF. Dar în toate celelalte activități de coordonare o vom face. Această activitate era reglată dintr-un singur cuvânt: că ANAF era subordonată Ministerului de Finanțe, dar în spatele acestui cuvânt nu era absolut nimic, nu exista niciun fel de coordonare. Trebuie să avem coordonare dacă vrem să avem rezultate.
• Toate persoanele juridice din România vor fi obligate să aibă cont bancar, iar băncile vor fi obligate să deschisă cel puțin un cont pentru fiecare firmă din țară.
• Este o nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro din PNRR. Nu s-a mai întâmplat niciodată. În PNRR aveam dobânzi mici față de ce luăm din piață.