UPDATE: Coaliția a decis să reintroducă impozitul de 1% din cifra de afaceri pentru multinaționale. Taxa fusese eliminată vineri.
Liderii Coaliției au decis, luni, să reintroducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro. Decizia a fost luată după ce, vineri, Guvernul a aprobat legea care elimina taxa. PSD a criticat în ultimele zile decizia și a depus un amendament pentru reintroducerea impozitului înainte de asumarea măsurilor în Guvern.
”Acest amendament a fost acceptat. Nu trebuia să fie eliminat”, a declarat Sorin Grindeanu, luni.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro a stârnit un val de critici în coaliția de guvernare. PSD a acuzat Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare, că favorizează multinaționalele în timp ce impune contribuții suplimentare pentru mame și pensionari.
După ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat vineri, la finalul ședinței de guvern, eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale, reacțiile au venit imediat din partea social-democraților. Nazare a explicat că măsura are rolul de a încuraja investițiile și că noul sistem de taxare se va concentra punctual pe cheltuielile sensibile ale companiilor, precum cele de consultanță, management sau proprietate intelectuală.
Măsura a fost criticată de fostul ministru PSD al Finanțelor Adrian Câciu și de liderul PSD, Sorin Grindeanu. ”Nu suntem de acord cu faptul că mamele și pensionarii să plătească CASS, în timp ce multinaționalele câștigă peste 1,2 miliarde de lei prin scutirea de impozitul de 1% pe cifra de afaceri”, a scris liderul PSD pe Facebook.
Ulterior, în ședința de duminică, în Coaliție s-a discutat despre reintroducerea impozitului. Măsura a fost susținută de PSD și UDMR.
Taxa IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) pentru companiile multinaționale în România este o taxă fiscală introdusă în România pentru firmele care au o cifră de afaceri anuală care depășește 50 de milioane de euro. Aceasta se aplică pentru a asigura o contribuție minimă la bugetul de stat chiar și în cazul companiilor aflate în pierdere fiscală. Taxa a fost introdusă în legislația fiscală din România în 2023. Aceasta a intrat în vigoare și a devenit aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024.
Guvernul Bolojan vrea să elimine impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor: ”Au ales să taxeze săracii și să scutească bogații”, acuză PSD care depune amendament.
Guvernul pregătește adoptarea unei ordonanțe de urgență care ar putea excepta de la plata impozitului pe cifra de afaceri unele companii din sectorul energetic
La Guvern s-ar pregăti o ordonanță de urgență care scutește anumite companii de impozitul pe cifra de afaceri, scrie Mediafax. Este vorba despre companiile care comercializează gaze sau produse petroliere și doar tranzitează România.
Proiectul ar crea astfel o diferențiere între firmele care vând aceste produse pe piața locală și cele care doar le tranzitează prin puncte vamale sau prin porturi.
Fostul ministru de finanțe Adrian Câciu a criticat dur decizia guvernului de eliminare a impozitului de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor, social-democratul spunând că această măsură este ”total injustă”, în contextul în care se impune CASS de 10% pe veniturile mamelor și pensiile oamenilor.
”Când abordezi fiscal problemele României trebuie să nu uiți niciodată că, dacă tot spui că nu ai bani și taxezi săracii (CASS, TVA), nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați”, a scris Adrian Câciu, vineri seara, pe pagina de Facebook.
Adrian Câciu: ”PSD depune amendamente pentru menținerea impozitului pe cifra de afaceri”.
Adrian Câciu susține că eliminarea impozitului pe cifra de afaceri la multinaționale este injustă, având în vedere că acestea au afaceri anuale de aproximativ 250 de miliarde de euro.
”Este total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale (era 1% din Cifra de Afaceri, un nimic având în vedere că au afaceri de 250 miliarde euro anual), dar să pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor”, continuă Câciu.
El a precizat că a cerut ministrului de finanțe, Alexandru Nazare, să renunțe la această idee, dar crede că deja existau înțelegeri cu multinaționalele.
În opinia sa, guvernul ”a ales să taxeze săracii și să scutească bogații”. Câciu a subliniat că s-a renunțat la un venit cert de 3,7 miliarde de lei din IMCA pentru 2024, considerând această decizie incorectă și anormală.
Fostul ministru a anunțat că PSD va depune amendamente pentru menținerea impozitului pe cifra de afaceri. De asemenea, Câciu propune un amendament pentru scutirea mamelor de la plata CASS.
Decizia Guvernului Bolojan de a elimina impozitul pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro a stârnit reacții puternice în spațiul public. Internetul se împarte în două categorii: persoane care susțin măsura, fiind de părere că aceasta va încuraja investițiile private și va elimina o povară pentru firmele românești. Alții, inclusiv politicieni cunoscuți și foști miniștri, susțin că această hotărâre este o favoare pentru corporații, însă cei care vor plăti sunt tot cetățenii.
Sfârșitul taxei care lovea greșit companiile românești
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) nu era aplicat doar multinaționalelor, ci tuturor companiilor cu venituri anuale de peste 50 de milioane de euro. Regula era simplă: dacă impozitul pe profit plătit era mai mic de 1% din cifra de afaceri, compania trebuia să achite diferența, a explicat într-o postare pe Facebook, directorul companiei Ead, Orlando Nicoară.
Acesta a dat și exemplul unei firme cu o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro și un impozit pe profit de doar 200.000 de euro. Aceasta era obligată să plătească 500.000 de euro, adică 1% din cifra de afaceri. Formula a fost gândită pentru a viza companiile mari care declarau profituri mici, însă a ajuns să lovească și firme românești cu activitate reală și costuri mari.
Ce e, de fapt, taxa de 1% pe cifra de afaceri pe care Guvernul Bolojan o vrea eliminată și câți bani a adus la buget. Nu vizează doar multinaționale, ci și companii românești.
Guvernul condus de Ilie Bolojan este decis să renunțe la impozitul de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu venituri de peste 50 milioane de euro. Nu este vorba doar de multinaționale, cum greșit se vehiculează în spatiul public, ci și de firmele cu capital românesc.
Impozitul ar urma să fie eliminat începând cu 2026, arată proiectul de lege aferent ”Pachetului II” de măsuri fiscale.
În prima jumătate din 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat din acest impozit 2,06 miliarde lei, conform ZF, care citează un răspuns oficial al instituției.
”Din informaţiile existente în baza de date a ANAF, sumele colectate reprezentând impozitul minim pe cifra de afaceri plătit de contribuabilii care se încadrează conform legii, aferent primelor 6 luni ale anului 2024 a fost de 2,06 miliarde lei”, au transmis reprezentanţii ANAF.
”Cadoul” făcut de guvernul Ilie Bolojan companiilor mari nu vine la pachet și cu condiții de a realiza investiții.
În aceeași vreme, de la începutul guvernării, executivul condus de Ilie Bolojan a crescut o serie de taxe pentru populație, de la cota de TVA, la impozit pe proprietate, accize etc. Măsurile au venit în contextul în care chiar premierul Ilie Bolojan a declarat, în Bloomberg, cea mai importantă publicație internațională pentru investitori, că România este în pragul falimentului.
Cu toate acestea, prin ”pachetul II”, guvernul Bolojan elimină impozitul minim pe afacerile companiilor mari, introdus de guvernul Ciolacu în 2023, cu efect din 2024.
Ce spune Ministerul de Finanțe
De altfel, Ministerul de Finanțe recunoaște că o parte din încasările suplimentare la bugetul statului vin din această măsură.
”Încasările din impozitul pe profit au însumat 35,98 mld lei, consemnând o creștere de 23,5% susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale”, se arată în nota care însoțește execuția bugetului statului în 2024.
Încasările guvernului din impozitul pe profitul companiilor au crescut cu 6,8 miliarde lei în 2024. Din această creștere, circa 4 miliarde lei au venit numai din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari.
Povestea impozitării multinaționalelor este veche. Guvernele din vremea lui Liviu Dragnea (2017-2019) au mai vorbit despre introducerea acestui impozit și inițiativa a apărut în mod recurent.
– Ideea a plecat de la o realitate: în anumite domenii, companiile multinaționale au o marjă de profit mai mică decât companiile locale și, ca atare, plătesc mai puțin impozit la bugetul de stat.
– Practica nu este ilegală, ci ține de ceea ce consultanții numesc ”optimizare fiscală”, adică scăderea bazei de impozitare, astfel încât costul cu taxele și impozitele să fie cât mai mic.
Diferența dintre companiile multinaționale și cele din România este, însă, că grupurile internaționale au mai multe pârghii pentru a reduce din impozitul pe profit plătit în România, prin plăți către entități din alte țări, din același grup, cum ar fi cheltuielile de management.
Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri nu a vizat doar companiile multinaționale
Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, în 2024, nu a vizat însă numai companiile multinaționale, ci toate companiile din România care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro. Măsura, dacă ar fi fost introdusă doar pentru multinaționale, ar fi fost discriminatorie.
Cum se calculează impozitul: se stabilește impozitul pe profit al companiilor – de 16% – și se calculează impozitul minim pe cifra de afaceri de 1%, din care se scad anumite cheltuieli, cum ar fi cele cu investițiile.
Dacă impozitul pe profit plătit este mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri, atunci se plătește acesta din urmă. Dacă impozitul de 16% este mai mare, compania plătește impozit pe profit.
Cine are cele mai mari afaceri din România
În Top 10 al celor mai mari companii din România, după cifra de afaceri, sunt numai companii multinaționale, dar unele au și acționariat românesc, cum este cazul OMV Petrom.
Cele 10 cumulează un business de 200 mliliarde lei, la o cifră de afaceri totală în economie de 3.000 miliarde lei.
Practic, 10 companii, care înseamnă 0,001% din totalul companiilor (700.000 de firme active), fac 7% din businessul din România (3.000 miliarde lei).
În acest moment, nu sunt date despre cât plătește fiecare companie în parte din impozitul pe cifra de afaceri.
Top 10 companii din România după cifra de afaceri:
OMV Petrom SA – 30 miliarde lei;
Automobile Dacia – 28 miliarde lei;
OMV Petrom Marketing – 25 miliarde lei;
Lidl Discount – 24 miliarde lei;
Kaufland România – 20 miliarde lei;
Ford Otosan – 19 miliarde lei;
Rompetrol Rafinare – 15 miliarde lei;
Profi Rom Food – 14 miliarde lei;
Rompetrol Downstream – 13 miliarde lei;
Carrefour România – 13 miliarde lei.
Daniel Zamfir asigură că PSD nu va fi de acord cu una dintre măsurile lui Bolojan. Românii nu mai cred în vorbe
Senatorul social-democrat Daniel Zamfir îi asigură pe români că favorizarea multinaționalelor în raport cu companiile românești nu va fi acceptată de PSD.
În postarea de pe Facebook, Zamfir remarcă acțiunile contrare chiar și politicii UE ale premierului Ilie Bolojan.
”Favorizarea multinaționalelor în raport cu companiile românești nu va fi acceptată de PSD.
Europa tocmai a luat în discuție introducerea taxei pe cifra de afaceri a multinaționalelor iar Bolojan vrea să o scoatem.
Explicația că vrea să le permitem să investească e ridicolă. Și companiile românești vor să investească dar le împovărăm cu taxe.
PSD nu va fi de acord cu astfel de măsură!”, a scris Daniel Zamfir pe Facebook.
Deși pare convins de cele afirmate, asigurarea pe care social-democratul o dă nu mai este crezută. Comentariile la postarea lui Zamfir arată această stare de fapt.
Iată câteva dintre acestea:
”Să știți ca românii, s-au cam săturat de vorbe.. PSD nu e de acord cu X, cu Y… dar nimic nu faceți!”
”Pesedeul nu mai contează până nu iese de la guvernare. Până atunci sunt aplaudacii lui bolovan.”
”Deci nu votați propunerile aprobate în guvern să înțeleg, sau doar comentați pe Facebook în speranța că cineva mai crede ce spune PSD?”
”Dezamăgirea celor care am votat este nu mare, ci extraordinar de mare. Noi nu am votat așa ceva! Nu am votat USR! Nu știu cum se face că, de cel puțin 20 de ani, una se votează și cu alții ne trezim la conducere. Despre USR lumea știa, de asta nici nu l-a votat (cred ca la parlamentare a avut 8% ; 12% cred ca a avut la europarlamentare Știam ce le poate pielea și la acest PDL mascat în PNL, dar dezamăgirea domnule Zamfir vine exact din parte PSD-ului Cum, tu partid cu doctrina socială să vrei să îi iei ăluia cu 3000 de lei, chiar și 4000 mii lei, 20% din venitul care depășește 3000 de lei? Dvs știți cât de mare este suta aia de lei pentru el ?
După ce ați mărit și taxa pe aer ne iei și 100 de lei din venit și, culmea, v-ați repezit ca ulii la bieții pensionari și pentru magistrați care de fapt sunt mărul discordiei nu găsiți solutii (să vedem, să studiem, să facem alta lege). PSD, o mare dezamăgire. Vrăjeala cu nu îi lăsăm să facă ce vor, dar semnăm tot ce vrea Bolojan nu mai ține! Cu cât lăsați acest guvern mai mult, cu atât ne ducem la vale mai mult. Se repetă istoria Orban -Cîțu, care au jefuit țara pur și simplu și pe care nu numai că nu i-ați scos de la guvernare, dar i-ati și reînscăunat – caz unic în lume. Mă opresc că reproșuri sunt fără număr și pe bună dreptate. Sper să se schimbe conducerea PSD cât mai repede!”
”Ați mai amenințat de vreo zece ori românii cu asta!”
”PSD nu va accepta? Cum? Făcând opoziție la mișto, doar pe Facebook? Hai domnule, sunteți de râs… Nu credeam vreodată să văd un Daniel Zamfir, în aceeași barcă cu trădătorii….Mare dezamăgire….”
