Ce pregătește Rusia în cazul în care candidatura lui Călin Georgescu va fi respinsă: ”Proteste violente, drumuri blocate, ciocniri violente cu poliția”.
Un poliţist de la Trupele Speciale, încă în funcţie, face parte din garda de corp a lui Călin Georgescu şi a participal la mitingul electoral din urmă cu o săptămână, din Piaţa Victoriei. După ce agentul a fost filmat alături de candidatul independent şi imaginile au apărut în spaţiul public, superiorii săi au declanşat o anchetă disciplinară. În urmă cu doi ani, angajatul Ministerului de Interne a fost retrogradat şi i-a fost retras dreptul de a purta armă. Pe de altă parte, Călin Georgescu află în mai puţin de 24 de ore dacă Biroul Electoral Central îi va permite să candideze la alegerile din luna mai.
Poliţistul care şi-a încălcat jurământul de a respecta legile ţării şi a participat ca bodyguard al lui Călin Georgescu, la mitingul organizat în Capitală pe 1 martie, anchetat disciplinar. Numele lui este Wilhelm Bendriș şi a fost recrutat de fugarul Horaţiu Potra, pentru a-i asigura paza lui Călin Georgescu.
Luptător la Serviciul de Acţiuni Speciale, poate cea mai bine pregătită structură din IGPR, Wilhelm Bendriş a fost retrogradat după ce a refuzat evaluarea psihologică. I-a fost retrasă autorizaţia de acces la informaţii clasificate, a fost obligat să predea arma şi a fost detaşat la muncă de birou.
Poliţistul a refuzat să fie expertizat și din punct de vedere medico-militar, context în care, în scop preventiv și în baza rezultatelor evaluării, i-a fost retras dreptul de a purta și folosi armamentul din dotare, nu i-a mai fost prelungită autorizația de acces la informații clasificate, fiind totodată pus la dispoziția Serviciului Logistic.
„Şeful poate să bifeze din pix nişte căsuţe, să detalieze întâmplări reale sau nu şi eşti trimis la psihilog. Nu am văzut să ceară dovezi în susţinerea celor date în scris de şeful meu şi eu am fost executat”, spunea Wilhelm Bendriș.
Bendriş este doar unul din actualii sau foştii angajaţi în structurile de forţă care îi asigură paza lui Călin Georgescu. Marin Burcea, cunoscut ca Lunetistul, este garda de corp personală a candidatului la prezidenţiale. Fost trăgător de elită și caporal în Legiunea Franceză, Marin Burcea este vizat de procurorii Parchetului General în ancheta care îi vizează pe Călin Georgescu şi pe Horaţiu Potra.
Ciocniri violente cu poliţia, ocuparea unor puncte strategice din Capitală şi din mai multe oraşe, sunt doar câteva dintre elementele planului prin care Moscova ar urmări să destabilizeze România în sprijinul lui Călin Georgescu. Acesta a fost dezvăluit de un fost spion cu legături înalte la Moscova, consilier al unor politicieni influenţi apropiaţi Kremlinului, acuzat de crimă în Republica Moldova şi aflat pe lista sancţiunilor SUA.
Dmitri Soin, specialist în informare și operații psihologice, veteran al serviciilor speciale din Federaţia Rusă, despre Călin Georgescu: ”De aici decurge o agravare puternică a luptei politice interne din România și înțelegerea logicii mentalității energetice. Georgescu şi echipa lui își vor revărsa susținătorii în stradă și cel mai probabil viața politică publică a României pe termen scurt va fi subordonată acestei lupte. Nu poate fi exclusă acolo blocarea unor autostrăzi strategice, ocuparea unor piețe centrale din orașe, inclusiv în Capitală, București. După toate probabilitățile, ar putea exista și ciocniri cu poliția, și cu susținătorii actualelor forțe globaliste aflate la putere în România. Nu exclud ca o parte din forțele de securitate să treacă de partea lui Georgescu. Are o susținere destul de bună în rândul forțelor de securitate.”
Dmitri Soin, specialist în informare și operații psihologice, veteran al serviciilor speciale din Federaţia Rusă, despre Călin Georgescu: ”De aici decurge o agravare puternică a luptei politice interne din România și înțelegerea logicii mentalității energetice. Georgescu şi echipa lui își vor revărsa susținătorii în stradă și cel mai probabil viața politică publică a României pe termen scurt va fi subordonată acestei lupte. Nu poate fi exclusă acolo blocarea unor autostrăzi strategice, ocuparea unor piețe centrale din orașe, inclusiv în Capitală, București. După toate probabilitățile, ar putea exista și ciocniri cu poliția, și cu susținătorii actualelor forțe globaliste aflate la putere în România. Nu exclud ca o parte din forțele de securitate să treacă de partea lui Georgescu. Are o susținere destul de bună în rândul forțelor de securitate.”
Dmitri Soin s-a născut la 7 august 1969 în oraşul Tiraspol, în RSS Moldovenească a Uniunii Sovietice. A luptat în Războiul din Transnistria și apoi a servit în Forțele Armate ale Transnistriei din 1993 până în 2007, pensionându-se cu gradul de locotenent colonel.
În 1994, autoritățile moldovenești au introdus acuzații penale de omor împotriva lui Soin, care a ucis un locuitor din Tiraspol cu o armă de serviciu într-un act de autoapărare. Soin a fost declarat suspect căutat internațional de către Interpol în 2004.
Din 2010 până în 2015, Soin a fost membru al Consiliului Suprem al Transnistriei, reprezentând partidul său, Proriv. A fost și director al Școlii de Conducere Politică Che Guevara.
În 2014, Soin s-a mutat la Moscova, Rusia. Din 2018, Soin este un activist naționalist rus, un lider al Uniunii ruse a întregului popor și un fost lider al partidului politic Rodina, condus de Serghei Baburin.
Pe 10 decembrie 2021, Departamentul Trezoreriei SUA l-a adăugat Soin pe lista de cetățeni special desemnați (SDN). Persoanelor de pe listă li se blochează activele și, în general, persoanelor din SUA le este interzis să se ocupe de ele.
BEC a primit peste 1.500 de contestații, 1.200 împotriva lui Georgescu, iar alte 300 au fost depuse la candidatura lui Nicușor Dan.
Mai mult decât atât, pe rețelele sociale au început să circule modele standardizate de petiții, care sunt completate de oameni, iar apoi trimise către adresa de e-mail a BEC.
Fostul candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, a mers vineri la sediul Biroului Electoral Central pentru a-și depune candidatura la alegerile prezidențiale care vor avea loc în luna mai. El se află sub control judiciar într-un dosar în care este acuzat de instigare la infracțiuni contra ordinii constituționale.
Pe lângă contestațiile de la BEC, Judecătorii CCR au respins sâmbătă două contestații împotriva candidaturii lui Georgescu pentru că nu îndeplineau condițiile de legalitate. Curtea poate fi sesizată abia după ce o candidatură este aprobată sau respinsă de BEC.
Biroul Electoral Central a precizat, sâmbătă, că urmează să se pronunțe cu privire la înregistrarea unei candidaturi la prezidențiale în maximum 48 de ore de la depunere.
”Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 (BEC) aduce la cunoștință publicului faptul că urmează să se pronunțe cu privire la înregistrarea sau respingerea înregistrării unei candidaturi în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acesteia, conform prevederilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, se precizează într-un comunicat.
Conform aceleiași surse, termenul se calculează potrivit prevederilor art. 69 alin. (11) din actul Legea nr. 370/2004, conform cărora ”termenele pe ore prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la ora 0.00 a zilei următoare”.
După ce se pronunță BEC, Curtea Constituțională are la dispoziție 24 de ore să se pronunțe asupra contestațiilor sau judecătorii Curții se pot sesiza și din oficiu.
Până acum și-au depus candidatura Nicușor Dan și Călin Georgescu, urmând ca duminică să și-o depună și Crin Antonescu.
CCR a respins cele două contestații împotriva lui Călin Georgescu, pentru că erau în afara procedurii legale.
Curtea Constituțională a respins sâmbătă contestațiile legate de unele candidaturi la alegerile prezidențiale, inclusiv cea a lui Călin Georgescu. Hotărârile sunt definitive şi vor fi comunicate Biroului Electoral Central.
Judecătorii CCR au respins contestațiile.
”În ședința din data de 8 martie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul atribuției privind respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, a luat în dezbatere patru contestații. În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibile contestațiile formulate, întrucât acestea nu îndeplineau condițiile procedurale prevăzute de lege”, se arată într-un comunicat transmis de CCR.
Hotărârile sunt definitive şi vor fi comunicate Biroului Electoral Central.
”Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, a mai transmis CCR.
