Coincidență sau Deja-Vu? Acuzații de plagiat la adresa ministrului Justiției chiar când se selectează procurorii-şefi, Emilia Șercan, chemată în fața instanței pentru articolul defăimător.
Mai mult de jumătate din teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, este plagiată, potrivit jurnalistei Emilia Șercan de pe platforma PressOne. Dezvăluirea vine în contextul în care a fost declanşată procedura de selecție a viitorilor procurori-şefi în care ministrul are un rol important.
Conform analizei, cel puțin 56,68% din conținutul lucrării intitulate Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil ar fi fost preluat din alte surse, fără indicarea corespunzătoare a acestora. În termeni concreți, este vorba despre aproximativ 140 de pagini din totalul de 247 ale tezei.
Radu Marinescu a obținut titlul de doctor în Drept în anul 2009, la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru. Potrivit investigației PressOne, cea mai mare parte a textului plagiat provine din trei lucrări distincte, iar în unele cazuri fragmentele copiate cuvânt cu cuvânt se întind pe perioade de până la 25 de pagini consecutive.
Contactat de PressOne, ministrul Justiției a respins acuzațiile de plagiat. ”Eu nu consider că am plagiat. Asta pot să vă spun”, a declarat Radu Marinescu. Acesta a susținut că teza a fost elaborată ”în conformitate cu normele timpului și sub coordonarea unui profesor academician reputat”.
Jurnalista Emilia Șercan notează însă că, la momentul susținerii tezei, în 2009, plagiatul era deja încadrat drept fraudă academică, inclusiv prin prevederi legale, nu doar prin regulamente universitare.
Radu Marinescu este ministru al Justiției din decembrie 2024, fiind numit în funcție în Guvernul Ciolacu 2. Deputat social-democrat de Dolj, acesta este avocat de profesie și este cunoscut ca un apropiat al primăriței Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pe care a reprezentat-o ca avocat în 2016, când aceasta a fost reținută de procurorii DNA.
Cazul Marinescu apare într-un context mai larg al controverselor legate de studiile unor membri ai Executivului. Este al doilea ministru din actualul guvern implicat într-un scandal privind parcursul său academic, după Ionuț Moșteanu, fost ministru al Apărării, care a demisionat în noiembrie 2024, la cinci luni de la preluarea mandatului, în urma dezvăluirilor publicate de Libertatea.
În cazul lui Ionuț Moșteanu, investigația a vizat neclarități din CV-ul său referitoare la studiile universitare. În documente oficiale anterioare, Moșteanu menționa că ar fi absolvit Facultatea de Management a Universității Athenaeum, instituție care a negat ulterior că acesta i-ar fi fost student și a precizat că specializarea respectivă nu era autorizată în perioada indicată. Ulterior, Moșteanu a trecut în CV studii la Universitatea Bioterra, finalizate în 2015, și a recunoscut public că mențiunea privind Athenaeum a fost ”o greșeală”.
Ce cred unii?
”Radu Marinescu a apucat să spună că numirile șefilor parchetelor nu au cum să fie politice pentru că legea nu permite, așa că de mâine trebuie să plece acasă. Evident, dacă un ministru, fie el și de justiție, își dă demisia sau este demis, președintele numește un ministru interimar, care poate fi și Ilie Bolojan. Procedura de desemnare a procurorilor șefi continuă, dar cel ce se opune numirilor pe criterii politice, fie și numai declarativ, nu mai e”, afirmă avocatul Adrian Toni Neacsu, fost judecător.
UPDATE: PSD a transmis luni că îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, și a condamnat ”manevra josnică” prin care acesta a fost acuzat de plagiat, imediat după ce a anunțat că numirile șefilor la parchetele de rang înalt nu vor avea caracter politic.
”PSD îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, și condamnă manevra josnică prin care acesta a fost acuzat de plagiat, imediat după ce a anunțat că numirile șefilor la parchetele de rang înalt nu vor fi de natură politică. Este în mod evident un atac politic menit să determine înlăturarea ministrului.
Dacă demersul ar fi fost de bună credință, acuzațiile la adresa ministrului ar fi fost formulate în momentul numirii sale la conducerea Ministerului Justiției, nu fix acum, când a declanșat procedurile legale pentru numirea șefilor de parchete, afirmând că nu va permite imixtiuni politice”, spune PSD într-un comunicat de presă.
Social-democrații menționează, în privința acuzației de plagiat, că ministrul Radu Marinescu ”nu se află deloc în situația altor demnitari vizați de învinuiri asemănătoare”.
”Lucrarea sa de doctorat a fost deja validată de Comisia de doctorat și CNATDCU, care au considerat că textul a respectat normele academice și legislația în vigoare la acel moment. Nu poți acuza pe cineva că a încălcat o lege care nu era în vigoare la acel moment! O persoană nu se poate substitui instituțiilor în drept ale statului și nu poate da verdicte care contrazic în mod vădit hotărârile oficiale ale acestor instanțe, cu atât mai puțin atunci când persoana în cauză este ea însăși o impostoare și și-a plagiat propria lucrare de licență. Ca atare, PSD îi acordă ministrului Radu Marinescu susținerea politică totală pentru îndeplinirea mandatului și se va opune categoric oricăror tentative de subordonare politică a Justiției”, se mai arată în comunicat.
Potrivit unei analize PressOne, realizată de Emilia Șercan, ”mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției, Radu Marinescu, este plagiată”.
UPDATE: Ministrul Justiției ripostează dur: Emilia Șercan, chemată în fața instanței pentru articolul defăimător.
Radu Marinescu, ministerul Justiției, a intervenit public după apariția articolului semnat de jurnalista Emilia Șercan, în care acesta este acuzat de plagiat în legătură cu teza sa de doctorat.
Oficialul a anunțat că analizează posibilitatea formulării unei plângeri în instanță, considerând materialul publicat ca fiind defăimător și depășind cadrul unei investigații jurnalistice obișnuite.
Ministrul respinge ferm acuzațiile și afirmă că lucrarea sa doctorală a fost realizată cu respectarea legislației și a normelor academice aplicabile la momentul susținerii. Potrivit lui Radu Marinescu, teza a fost coordonată de un academician și a parcurs toate etapele instituționale necesare, fiind evaluată de mai multe comisii.
Discuția directă cu jurnalista
Radu Marinescu a relatat că a existat o conversație telefonică între el și Emilia Șercan, purtată cu o zi înainte de publicarea articolului. ”M-a sunat ieri, am vorbit spre seară. A fost o discuție foarte scurtă, mi-a zis că vrea să mă acuze de plagiat și ce părere am despre această chestiune. Vă dați seama că m-a surprins foarte mult o asemenea declarație abruptă. I-am zis că am făcut teza respectând standardele timpului coordonat de un academician, trecând prin numeroase comisii, iar dumneai m-a întrebat dacă, dumneaei considerând că aș fi încălcat standarde de integritate, asta aș fi conform cu poziția de la Ministerul Justiției”, a spus Radu Marinescu.
Nemulțumiri legate de conținutul articolului
În reacția sa, Radu Marinescu a atras atenția și asupra unor elemente din articol care, în viziunea lui, nu au legătură directă cu subiectul tezei de doctorat. Acesta a indicat trimiteri la procedura de selecție a procurorilor, precum și afirmații pe care le consideră neadevărate, referitoare la presupuse cercuri de interese care ar fi stat la baza numirii sale în guvern.
”Ce nu înțeleg eu e ce caută în articolul doamnei Șercan referirea la procedura cu privire la selecția procurorilor, ce caută alegațiile false, de altfel, cu privire la presupusa mea numire în guvern de cercuri de interese, că aș fi apărat anumite persoane, faptul că m-aș fi poziționat de partea magistraților în contextul reformei. Lucrurile acestea sunt aspecte personale și, deci, articolul are miză personală. Pot să mă întreb dacă nu ținta e să fiu înlăturat de la Ministerul Justiției, e o întrebare legitimă pe care mi-o pun.”
Ministrul a explicat că includerea acestor teme în materialul publicat transformă demersul jurnalistic într-unul cu caracter personal, care depășește analiza strictă a unei lucrări academice.
Posibila reacție în instanță
Radu Marinescu a declarat că respectă presa și rolul investigației jurnalistice, însă face o distincție clară între o analiză obiectivă și un material cu potențial denigrator. În acest context, el a precizat că ia în calcul și variante juridice de răspuns.
”Eu am un mare respect pentru jurnaliști, investigația jurnalistică, care se face obiectiv, într-un mod imparțial și cu validare din partea celor care pot stabili adevărul. Dar când astfel de investigații capătă aspect personal defăimător, denigrator, în mod ciudat asociat unor demersuri instituționale pe care eu le-am realizat, sigur că analizez și eventualitatea unor reacții juridice.”
Ministrul a subliniat că tonul și conținutul discuției l-au surprins, mai ales prin raportarea directă la acuzații grave, fără a ține cont de contextul normativ existent la data redactării și susținerii tezei.
UPDATE: Victor Ponta tună și fulgeră după acuzațiile Emiliei Șercan la adresa ministrului Radu Marinescu: ”Atacul face parte din bătălia de a pune mâna pe justiție! Când a studiat Șercan? A fost oarbă, surdă până acum? A primit ordin”.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a fost acuzat de Emilia Șercan că și-a plagiat teza de doctorat, iar Victor Ponta a vorbit despre acest subiect.
Recent, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat după ce a fost acuzat că teza sa de doctorat este plagiată, anunțând că ia în calcul să depună plângere împotriva jurnalistei Emilia Șercan.
Ministrul a respins acuzațiile jurnalistei, afirmând că teza sa de doctorat a respectat legea și standardele academice în vigoare la momentul susținerii.
Victor Ponta a vorbit despre acest subiect, susținând că ”E foarte normal să fim toți îngrijorați, vorbim deja de luni de zile de faptul că această rețea soroșistă a pus mâna pe ministere, pe prim-ministru. Ce le lipsește? Nu au controlul pe justiție, motiv pentru care au început atacul.
Atacul asupra ministrului Justiției face parte din bătălia de a pune mâna pe justiție, săracul care e de la PSD. Și atunci au scos-o pe Șercan la lupte, i-au găsit un plagiat. Ce contează că este ministru din 2024? Cât a studiat doamna Șercan? A fost oarbă, surdă. Acum a primit ordin. De ce? Pentru că protestele s-au fâsâit, pentru că ambasadele au altă treabă.
Cum făceau comuniștii, ei fac cu plagiatul. Nu are importanță că toți am fost acuzați și am câștigat procesele. România este capturată cu totul de acești reziști. E trist, dar adevărat.”, a spus Ponta la România TV.
Ministrul Justiției neagă acuzațiile aduse de Emilia Șercan
Ministrul Justiției a declarat că acuzațiile jurnalistei sunt confuze și a mărturisit că până în acest moment nu i s-a solicitat demisia.
”Nu am discutat cu dânșii. Nu m-au sunat. Există pași, Parlamentul trebuie să ceară revocarea mea. Domnul premier are la dispoziție niște mecanisme instituționale dacă dorește să acționeze cu privire la un ministru”, a afirmat el.
Totodată, acesta a explicat greșelile făcute de Emilia Șercan în analiza sa: ”În primul rând trebuie spus că sunt mai multe categorii de acuzații. Unele din aceste chestiuni au caracter contradictoriu. Sunt acuzat că aș fi preluat prin copy paste o componentă a unei lucrări, spunându-se mai apoi că poate fi vorba de o prelucrare, ori asta presupune o modificare a textului. Doamna Șercan introduce ipoteza că ar fi putut exista și o lucrare necunoscută pe care eu aș fi putut să o plagiez.
Sunt niște teze bizare care nu se susțin. Validitatea științifică și de starndard etic a acestei teze de doctorat a fost certificată de evaluarea făcută de CNATDCU (Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU la momentul emiterii tezei de doctorat. Eu dețin o adeverință care atestă certificarea lucrării mele și cine vine după 20 de ani să acuze că lucrarea mea e neconformă trebuie să vină cu o validare științifică”, a mai explicat el.
UPDATE: Emilia Șercan, în 2024: ”Domnul Mircea Geoană nu are și nu avea profilul persoanei care a avut timp să facă la modul serios studiile doctorale”.
Conform unei ”investigații” realizată de Emilia Șercan și publicată în PressOne, Mircea Geoană ar fi plagiat prin traducere, în lucrarea sa de doctorat, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush.
Într-un interviu, Emilia Șercan vorbea despre cea mai recentă investigație a sa, explicând detaliile ce au făcut-o să conzluzioneze că doctoratul lui Mircea Geoană ar fi plagiat într-un procent însemnat. Jurnalista a vorbit, de asemenea, despre investigațiile pe care le-a făcut de-a lungul anilor asupra tezelor de doctorat ale lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode. În cadrul aceluiași interviu, Emilia Șercan a detaliat și similitudinile dintre lucrările de doctorat realizate de către Mircea Geoană, Nicolae Ciucă și Lucian Bode.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, ar fi plagiat substanțial, prin traducere, în teza sa de doctorat, potrivit unei investigații PressOne. Cea mai mare parte a conținutului ar proveni din documente oficiale americane, de pe vremea lui Bill Clinton și George W. Bush, arată sursa citată.
Potrivit PressOne, cel puțin 78 de pagini dintr-un total de 279, ar avea conținut plagiat. Este vorba despre text, grafice și tabele, preluate fără atribuire din diverse surse. Mircea Geoană și-ar fi plagiat lucrarea prin traducere, o tehnică folosită și de alți demnitari de rang înalt.
Doctoratul lui Mircea Geoana nu are nici metodologie și nici partea de cercetare, arată analiza. Cu toate acestea, în cuprinsul lucrării se află o secțiune intitulata Contribuții Proprii, inserată între ultimul capitol și Concluzii.
Tezele de doctorat nu includ un astfel de capitol sau subcapitol. Contribuțiile autorului sunt, de regulă, prezentate în partea de cercetare propriu-zisă.
Într-o postare pe Facebook, Mircea Geoană a respins acuzațiile de plagiat, pe care le-a numit „atacuri murdare”. Secretarul general adjunct al NATO a susținut că este vorba de o campanie de fake news și denigrare la adresa lui.
„Din seria caută până găsești și, dacă nu găsești, inventează, mă trezesc astăzi cu o acuzație de plagiat a tezei de doctorat pe care am terminat-o acum 20 de ani. De ce astăzi? Probabil pentru că unii s-au speriat de discuțiile din spațiul public despre o posibilă candidatură a mea”, a scris Mircea Geoană pe pagina sa de Facebook.
În cea mai recentă investigație publicată pe PressOne, susțineți că Mircea Geoană că și-ar fi plagiat doctoratul după doi dintre cei mai mari președinți americani. Cum s-a născut această investigație, care a fost punctul de plecare?
Investigația s-a născut, aș putea să spun la fel ca cu toate celelalte investigații pe care le-am făcut, care au vizat persoane publice cu doctorat. Adică o curiozitate legată de parcursul academic, legat de studiile doctorale, având în vedere că majoritatea persoanelor despre care eu am scris în perioada în care și-au făcut doctoratul, aveau și funcții publice, lucrau, ceea ce e foarte complicat atunci când faci un astfel de… când ai un astfel de parcurs doctoral, care presupune foarte mult timp investit în studiu și în cercetare.
Practic, Mircea Geoană a făcut în 12 ani doctoratul, am observat lucrul acesta, și în perioada respectivă, fiind și ambasador în Statele Unite, fiind plecat efectiv din țară, fiind ministru de extern al României, iar înainte de perioada aceasta, lucrând de Ministerul Afacerilor Externe, nu are și nu avea Mircea Geoană profilul persoanei care a avut timp să facă la modul serios studiile doctorale. Și atunci, de la această observație plecând, m-am dus la bibliotecă și mai departe restul e istorie deja.
Sunt voci (inclusiv Mircea Geoană) care pun investigația dumneavoastră pe seama unui plan pentru destabilizarea candidaturii lui Mircea Geoana la prezidențiale. Ce le răspundeți ?
„Eu nu știu ca Mircea Geoană să-și fi anunțat oficialul candidatura la președinție. Dacă dumneavoastră știți, atunci nu știu”.
Dar sunt tatonări ale domnului Geoană privind o potențială candidatură.
„Deocamdată nu, oficial nu este o candidatură. Atâta timp cât Mircea Geoană nu a făcut un anunț, despre ce vorbim?”
”Cel puțin 78 de pagini din cele 279, cât totalizează lucrarea, au conținut plagiat – text, grafice și tabele – preluat fără atribuire din diverse surse. Și în anexele lucrării există conținut plagiat: la o verificare aleatorie, am descoperit în Anexa nr. 2 că cel puțin 9 pagini au conținut plagiat”, spune Șercan.
De asemenea, Mircea Geoană ar fi folosit o tehnică de preluare neautorizată de conținut, regăsită și în alte teze de doctorat ale unor demnitari de rang înalt: plagiatul prin traducere.
Potrivit jurnalistei, cea mai mare parte a conținutului identificat ca fiind plagiat de secretarul general-adjunct al NATO provine din trei documente oficiale, emise de Administrația Prezidențială a Statelor Unite ale Americii (SUA).
Mai exact, este vorba despre trei rapoarte, intitulate la fel, Economic Report of the President. Primul a fost prezentat Congresului SUA, în februarie 1999, de președintele Bill Clinton, iar celelalte două, de președintele George W. Bush, în februarie 2002 respectiv februarie 2003.
Niciuna dintre aceste lucrări nu este citată în textul doctoratului lui Mircea Geoană și nu este trecută în bibliografie, susține Emilia Șercan.
Explicaţia lui Mircea Geoană
Într-o amplă discuție cu PressOne, Mircea Geoană a negat nu foarte convingător că ar fi plagiat în teza sa:
”Nu știu, adică vă spun la modul cel mai onest că l-am făcut cu toată inima și l-am făcut, cum se spune, sârguincios, și cât de mult se putea pe vremea respectivă făcând, muncind la el. Adică să mă apuc să copiez de la alții, nu prea e felul meu. Dacă e ceva, mă rog, dar nu, nu, nu… A fost, a fost muncit și făcut pe bune, și muncit la el serios ani de zile”, a spus Geoană.
El a încercat și să sugereze că ar fi fost alte reguli decât cele de astăzi la momentul în care a realizat și prezentat teza de doctorat: ”Nu știu, eu vă spun că ceea ce am făcut eu cu teza mea de doctorat a fost făcut absolut onest și nu mă simt cu absolut nimic în afară a regulilor din vremea respectivă. Acum…dacă s-au schimbat regulile între timp, e altceva”.
Reacţie vehementă: Caută până găsești și, dacă nu găsești, inventează!
Ulterior apariţiei articolului, într-o reacţie furioasă, iată ce scrie Mircea Geoană pe Facebook:
„Din seria caută până găsești și, dacă nu găsești, inventează, mă trezesc astăzi cu o acuzație de plagiat a tezei de doctorat pe care am terminat-o acum 20 de ani.
De ce astăzi? Probabil pentru că unii s-au speriat de discuțiile din spațiul public despre o posibilă candidatură a mea.
Specialiști în domeniu s-au pronunțat deja public asupra unei teze la care am muncit timp de ani de zile. Când mai multe softuri anti-plagiat spun că NU există similitudini și totuși cineva se trezește să vină cu o acuzație falsă, nu pot decât să mă gândesc la rea-intenție sau rea-credință.
Lăsând la o parte părerile personale despre ce ar fi trebuit să scriu în teză (nu știam că este o lucrare colectivă și trebuie să cer părerea unor oameni care nu sunt specialiști în domeniu!), pe fond, cele menționate și conceptul de plagiat sunt lucruri total diferite.
Voi fi întotdeauna un promotor al valorilor de orice fel, dar, în același timp, nu am cum să nu sancționez impostura intelectuală, cu valențe și intenții politicianiste.
Mă așteptam la astfel de atacuri murdare, așa cum, de 3 luni, anumite posturi de televiziune duc o campanie de denigrare la adresa mea. Încă o campanie de fake news nu e nimic nou sub soare. Am în spate o carieră de studii în țară și străinătate în inginerie, drept, administrație publică, economie.
Am făcut acest doctorat nu pentru a avea o floare la butonieră sau din nevoia de a ocupa vreo funcție, ci din curiozitate intelectuală și dorința de a cunoște și de a mă perfecționa continuu. Nu voi permite nimănui, din motive exclusiv electorale și, în mod evident, motivat politic, să pună la îndoială o viață de muncă și studii făcute la cel mai înalt nivel de probitate și profesionalism”.
Detalii de la Emilia Şercan
Emilia Şercan a postat şi ea pe Facebook câteva detalii inedite despre cum a documentat acest caz:
„Când am început să documentez acest subiect, în Biblioteca Națională erau 16 grade, iar căldura nu funcționa. Săptămâna trecută, când am încheiat documentarea, erau în jur de 30 de grade, iar instalația de aer condiționat nu funcționa.
Plus un gând de final: Astăzi se împlinesc 9 ani de când am publicat primul meu text despre un plagiat într-o teză de doctorat. Era 1 iulie 2015 când am dezvăluit că teza lui Gabriel Oprea, pe atunci era prim-ministru interimar, vicepremier și ministru de Interne, era plagiată.
De atunci încoace am publicat dovezi despre zeci de alte plagiate ale unora dintre cei care se consideră sau sunt considerați elita României.”
UPDATE: Tefelista Emilia Șercan, în 2022: ”Premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat. Printre sursele copiate se numără alte două teze de doctorat”
Jurnalista Emilia Șercan a analizat teza premierului Nicolae Ciucă și a constatat că lucrarea, în baza căreia acesta a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138,
”Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului.
Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat”, scrie Emilia Șercan în Pressone.
Nicolae Ciucă s-a înscris la doctorat în 1999 și a obținut titlul de doctor în Științe militare la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I” (UNAP), cu teza Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale. La acea dată, Ciucă era locotenent colonel la UM 01047 Craiova.
Potrivit sursei citate, lucrarea premierului plagiază alte două teze, care ulterior au fost publicate în volum, dar și două cărți. ”În acest caz, gravitatea este cu atât mai mare cu cât ambele teze din care Nicolae Ciucă a plagiat au fost susținute cu câțiva ani înainte în aceeași școală doctorală, una dintre ele fiind coordonată chiar de îndrumătorul actualului premier, generalul de brigadă în rezervă (r) Emil Chețe.
Nu este prima situație în care un doctorand de la UNAP plagiază din teza unui alt doctorand de la UNAP.
O altă teză în care am descoperit o situație similară, tot de la UNAP, este cea a fostului ministru al Internelor, Petre Tobă, despre care am scris, în exclusivitate pe Pressone, în noiembrie 2015”, relatează Emilia Șercan.
”Dincolo de conținutul copiat descoperit deja, nu este exclus ca o analiză bazată pe surse bibliografice extinse – de tipul unor documente interne ale departamentelor de Integrare Euro-Atlantică și Relații Militare Internaționale din Ministerul Apărării Naționale, invocate în teză – să dezvăluie și alte porțiuni de conținut plagiat.
Chiar și fără conținutul plagiat identificat, teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă nu are nicio relevanță academică. Nu are o metodologie de cercetare și nici o parte de cercetare, elemente obligatorii pentru o teză de doctorat”, mai scrie autoarea.
Într-o declarație transmisă către Pressone, Nicolae Ciucă susține că teza sa de doctorat ”a fost întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv”.
Jurnalista Emilia Șercan scrie că, în timpul procesului de documentare nu a avut permisiunea să fotografieze sa să fotocopieze teza premierului, pe care a consultat-o la Bilblioteca Națională, în format digital, iar la biblioteca UNAP în format tipărit.
Nicolae Ciucă: Am decis să solicit analizarea lucrării de către Comisia de Etică a UNAp
După apariția articolului, premierul Nicolae Ciucă a reacționat pe Facebook printr-o postare în care spune că va cere Comisie de Etică a Universității Naționale de Apărare să-i analizeze lucrarea de doctorat, despre care susține că ”a fost elaborată onest”.
”Alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experiența personală acumulata in misiunile internaționale la care am participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menținere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) și misiunea de tip coaliție din Afganistan (2002). Așadar, teza mea de doctorat înglobează, pe lângă cercetarea științifică și studiul teoretic, experiența acumulată în misiunile reale și exercițiile la care am participat, aceasta constituindu-se, in mod evident, contribuția originala proprie unei teze de doctorat corect elaborata.
În calitatea de militar, indiferent de poziția pe care am fost încadrat, mi-am îndeplinit întotdeauna atribuțiile, respectând principiile, legile și regulamentele militare care guvernează activitatea Armatei Române.
În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar și în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menționata cel puțin într-un loc sursa bibliografică.
Acuzațiile publice nu se pot susține științific in niciun fel, fapt ce poate fi dovedit si de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect și profesionist utilizată. Sintagme si formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen “pilon de stabilitate” etc) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil – precum geopolitica – unde semantica trebuie neaparat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate.
Din anul 2003, după susținere, teza mea de doctorat este publică și a putut și poate fi consultată la Biblioteca Universității Naționale de Apărare și la Biblioteca Națională. Consider că am realizat lucrarea conform cerințelor legale existente la acea vreme și, în consecință, am inițiat solicitarea de verificarea a acesteia de către Comisia de Etica a UNAp – Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat, în acord cu prevederile legale în vigoare, in spiritul OMEC Nr. 5229/2020 din 17 august 2020.
În măsura in care vor mai exista semne de întrebare, UNAp va fi îndreptățită sa solicite verificarea de către CNATDCU – Comisia 26 – Științe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii și ordine publică”, a scris Ciucă.
