Acasă Actualitate Concluziile din CSAT: „Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor”

Concluziile din CSAT: „Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor”

0
0
26

Concluziile din CSAT: „Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor”.

Strategia naţională de apărare a fost adoptată în CSAT. Documentul de 40 de pagini trasează liniile de apărare şi securitate într-un context în care Rusia ar putea ajunge la Gurile Dunării. Potrivit documentului, statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea unui conflict de amploare, conflict de lungă durată în apropierea graniţelor şi în acelaşi timp să îşi consolideze rezilienţa.

CSAT: ”Strategia Naţională de Apărare a Ţării va fi prezentată de către preşedintele României în Parlament. Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea graniţelor.”

CSAT a analizat, luni, varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare a țării și alte documente, între care evaluarea privind riscurile, amenințările şi vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026, arată un comunicat oficial difuzat luni seară, după reuniunea acestui organism.

CSAT a aprobat, luni, evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile prognosticate pentru anul 2026, precum şi Analiza Strategică a Apărării, documente care au ca scop identificarea şi elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securităţii naţionale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situaţiei internaţionale de securitate, precum şi la angajamentele naţionale asumate în cadrul NATO şi UE. Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea graniţelor, arată CSAT.

Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025–2030 a fost analizată astăzi de CSAT şi va fi prezentată de către Preşedintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută şi aprobată, prin hotărâre, în şedinţă comună a celor două Camere.

Potrivit comunicatului oficial, transmis după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în cadrul şedinţei au fost analizate mai multe teme, axate în principal pe modul de implementare a măsurilor pentru dezvoltarea capacităţii de apărare a statului şi pentru creşterea rezilienţei societăţii. Principalul punct pe ordinea de zi l-a reprezentat Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025–2030.

”Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă. O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT şi care va fi prezentată de către Preşedintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută şi aprobată, prin hotărâre, în şedinţă comună a celor două Camere.

Strategia exprimă viziunea Preşedintelui, aceea a unei Românii moderne şi sigure, care se bucură de pace şi de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetăţenilor săi, în serviciul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora, cu instituţii transparente şi integre, orientate exclusiv către binele public”, arată comunicatul CSAT. În cadrul şedinţei de luni, membrii Consiliului au aprobat, în continuare, Evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile prognosticate pentru anul 2026, precum şi Analiza Strategică a Apărării.

”Aceste documente au ca scop identificarea şi elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securităţii naţionale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situaţiei internaţionale de securitate, precum şi la angajamentele naţionale asumate în cadrul NATO şi UE”, subliniază comunicatul.

”În actualul context regional şi internaţional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securităţii naţionale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale ale ţării. Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea graniţelor şi, în acelaşi timp, să-şi întărească rezilienţa naţională”, precizează comunicatul.

De asemenea, este necesară creşterea capacităţii de luptă a Armatei României şi accelerarea revitalizării industriei naţionale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare şi programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO şi UE.

”Aceste proiecte vor aduce beneficii economice şi tehnologice interne generate prin mecanisme de offset şi cooperare industrială. Armata României va dispune de forţe cu înaltă capacitate de reacţie, destinate îndeplinirii misiunilor constituţionale şi angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE şi al altor organizaţii internaţionale, ceea ce presupune creşterea numărului de militari activi şi de rezervişti bine pregătiţi” mai arată CSAT.

Definirea, proiectarea şi dezvoltarea capabilităţilor militare de apărare pentru perioada următoare reflectă deteriorarea mediului de securitate, vulnerabilităţile interne şi tendinţele globale cu impact asupra securităţii naţionale, precum şi noile ţinte de capabilităţi.

Analiza multidimensională prezentată în CSAT a generat recomandări specifice, care vor fi ulterior analizate, adoptate şi implementate în cadrul legal, în documente de direcţionare, în planuri şi măsuri concrete la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, al instituţiilor din Sistemul Naţional de Apărare, precum şi la nivelul administraţiei publice şi al societăţii, precizează sursa citată.

„Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor, și, în același timp, să-și întărească reziliența națională”, arată CSAT.

În ceea ce privește Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, aceasta va fi prezentată de către președintele României în Parlament, urmând a fi dezbătută și votată în ședință comună a celor două Camere.

CSAT: ”Strategia Națională de Apărare exprimă viziunea președintelui țării”.

„Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă.

O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și care va fi prezentată de către președintele României în Parlament.

Strategia exprimă viziunea președintelui, aceea a unei Românii moderne și sigure, care se bucură de pace şi de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții transparente și integre, orientate exclusiv către binele public”, se spune în comunicatul CSAT.

„În actualul context regional şi internațional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securității naționale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranității, independenței, unității şi integrității teritoriale ale țării.

De asemenea, este necesară creșterea capacității de luptă a Armatei României şi accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare şi programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO şi UE”, menționează CSAT.

CSAT: ”Va fi nevoie de creșterea numărului de militari activi și rezerviști”.

„Aceste proiecte vor aduce beneficii economice şi tehnologice interne generate prin mecanisme de offset şi cooperare industrială.

Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, destinate îndeplinirii misiunilor constituționale şi angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE şi al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creșterea numărului de militari activi şi de rezerviști bine pregătiți”, se mai spune în documentul citat.

CSAT precizează că „definirea, proiectarea şi dezvoltarea capabilităților militare de apărare pentru perioada următoare reflectă deteriorarea mediului de securitate, venerabilitățile interne şi tendințele globale cu impact asupra securității naționale, precum şi noile ținte de capabilități”.

Parlamentul propune ca președintele să vină miercuri în plenul reunit pentru Strategia Națională de Apărare a Țării.

Vicepreședintele Camerei Deputaților, Natalia Intotero, a anunțat luni, că în cursul serii va fi convocată reuniunea Birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputatelor, pentru stabilirea etapelor de adoptare a Strategiei Naționale pentru Apărare a Țării.

”Vom propune pentru ziua de miercuri prezentarea acestei strategii din partea domnului președinte Nicușor Dan în plenul celor două Camere.

În paralel, până miercuri, această strategie va fi trimisă comisiilor de specialitate pentru dezbatere şi pentru realizarea proiectului de hotărâre, urmând ca miercuri, după prezentarea acestei strategii de către Nicușor Dan, ședința plenului comun a celor două camere să continue cu dezbaterea şi adoptarea Strategiei”, a precizat ea.

Încarcă mai mult
Load More In Actualitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vezi Și

Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat la Cotoceni declarația de ”parteneriat strategic”, colaborare în proiecte militare, de energie și conectivitate

Facebook X Messenger WhatsApp Telegram Yahoo Email Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au se…