Acasă Actualitate CSAT a dispus azi măsuri de întărire a Armatei în noul context al războiului: ”Securitatea României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei”

CSAT a dispus azi măsuri de întărire a Armatei în noul context al războiului: ”Securitatea României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei”

0
0
170

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a dispus în ședința de miercuri ”măsuri de întărire a Forțelor Armate Române”, inclusiv prin ”asigurarea cadrului legal adecvat”, în contextul în care „situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei”, a anunțat Administrația Prezidențialăi, fără a preciza despre ce măsuri și legi este vorba.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a întrunit în prima şedinţă din 2024. Membrii CSAT au discutat despre situaţia de securitate de la Marea Neagră şi programul de înzestrare a Armatei.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis, au discutat miercuri despre grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.

Potrivit unui comunicat, această ședință a avut loc în ajunul împlinirii a doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuând să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale.

”Principala temă abordată a constituit-o grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România”, potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, de la finalul întâlnirii.

Astfel, membrii CSAT spun că ”la doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale”.

Riscuri sunt și pentru România, este concluzia Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

”Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.”

Membrii CSAT, se arată în comunicat, ”au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun”.

Astfel, „România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere”.

Membrii CSAT admit că „sprijinul NATO trebuie însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale”.

Printre măsurile decise sunt întărirea Forțelor Armate Române și „asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context”.

CSAT a mai decis „continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C. (9-11 iulie 2024 -n.r.), România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova”.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

În urma reuniunii CSAT a fost aprobat și un raport care prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare.

O altă temă au fost amenințările cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și dezvoltarea a noi tehnologii.

Astfel, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, „menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu”.

Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.

Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun.

România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale.

În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.

De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.

Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.

Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.

În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.

De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.

Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României.

Generalul Vlad a avertizat, printre altele, că Armata României nu are legea necesară pentru a pregăti populația să facă față în cazul extinderii războiului din Ucraina și nici pentru a acționa proporțional cu pericolele militare existente.

Un exemplu dat de acesta a fost doborârea dronelor militare rusești care ajung pe teritoriul României: „Nu au putut fi doborâte pentru că Armata nu a avut capabilitățile necesare.” „Armata nu are libertatea deplină de a folosi armamentul pe timp de pace, în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție.”

El a cerut modificarea unor legi importante, precum cea a Apărării, de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale ori cea privind regimul armelor și munițiilor.

Gen. Gheorghiță Vlad a spus că este ”mai mult decât convins” că politica președintelui rus Vladimir Putin va escalada în perioada imediat următoare, iar din acest motiv populația României trebuie să se îngrijoreze și ”trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătită”.

Șeful Armatei a adăugat că este nevoie de o lege care să permită învățarea voluntară a bărbaților și femeilor de până în 35 de ani ca să tragă cu arma sau să-și facă o decontaminare chimică, de exemplu.

Generalul a subliniat că se confruntă cu un deficit de personal și că, numai anul trecut, aproximativ 6.000 de angajați au părăsit Ministerul Apărării.

În ceea ce privește achizițiile, generalul Vlad a menționat că Armata va cumpăra arme noi și aparate de vedere și ochire pe timp de noapte pentru toți militarii, iar, după eșecul cumpărării de nave pentru Forțele Navale, Armata vrea să colaboreze cu uzina Damen din Galați pentru nevoile proprii.

Fabricile românești de armament nu au capacitatea să fabrice muniția de tip NATO de care are nevoie Armata, a mai avertizat el.

În plus, deși în primăvara anului 2023 România s-a angajat în fața NATO și a Uniunii Europene că va produce muniție de calibru 155 mm, de tip NATO, linia de producție nu a fost încă construită.

”Am discutat problema inclusiv la nivel de Consiliu Suprem de Apărare a Țării (CSAT)”, a mai spus șeful Statului Major al Armatei în interviul difuzat de Europa Liberă pe 1 februarie.

Ultima întrunire a CSAT a avut loc pe 12 octombrie 2023. Atunci au fost abordate chestiunea consumului de droguri în rândul elevilor, dar şi evoluţia legată de situaţia de securitate în regiunea Mării Negre.

Încarcă mai mult
Load More In Actualitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vezi Și

Revoltă la Spitalul Pantelimon, unde au murit 17 pacienți în doar câteva zile, Rafila: ”Nu sunt până în momentul de faţă elemente care să susţină acuzaţiile”

Facebook X (Twitter) WhatsApp Telegram Reddit Email Revoltă la Spitalul Pantelimon, unde a…