Fostul Papă Benedict al XVI-lea a murit sâmbătă la Mănăstirea Mater Ecclesiae din Vatican, a anunţat un purtător de cuvânt al Sfântului Scaun. Pe data de 2 ianuarie, trupul neînsuflețit al fostului Papă Benedict al XVI-lea va fi depus în Basilica di San Pietro pentru credincioși.
Pe data de 5 ianuarie va avea aloc înmormântarea fostului Papă Benedict al XVI-lea, în Piața San Pietro. Slujba va fi oficiată de Papa Francesco.
Starea de sănătate a fostului papă era gravă și își petrecea nopțile asistat de medici.
Potrivit informațiilor transmise de Vatican, starea de sănătate a Papei Emerit, așa cum a fost numit Benedict al XVI-lea după ce a demisionat, a suferit o „înrăutățire în ultimele ore” din cauza vârstei, iar medicii îi monitorizau în permanență starea.
Papa Francisc, care l-a înlocuit în fruntea Bisericii Catolice, le ceruse credincioșilor să se roage pentru el la finalul audienței sale generale de miercuri dimineață.
Suveranul Pontif a mers să-l viziteze pe fostul Papă Benedict al XVI-lea la mănăstirea Mater Ecclesiae din Vatican după audiența generală.
Benedict locuia Vatican, după ce a încetat să mai fie Papă în 2013.
În ultimii ani devenise din ce în ce mai fragil, după ce își dedicase viața de după papalitate rugăciunii și meditației.
După ce a condus Arhidioceza din Munchen până la începutul anilor ’80, Joseph Ratzinger a ocupat mai multe funcții în cadrul Vaticanului.
Din 2005 și până în 2013, a fost șeful Bisericii Catolice, sub numele Papa Benedict al XVI-lea.
În 2013 a demisionat subit, invocând motive de sănătate.
La vremea respectivă, începuseră să apară informații privind abuzurile sexuale comise de unii preoți catolici.
Benedict, care are 94 de ani, este singurul papă ce a părăsit funcția prin demisie în ultimii 600 de ani.
În 2014, succesorul său, Papa Francisc, a cerut iertare în numele Bisericii Catolice pentru abuzurile comise de preoți iar în 2021 a schimbat regulamentele, astfel încât aceștia să poată fi judecați de instanțele penale ale statelor în care își desfășoară activitatea.
Cancelarul german Olaf Scholz a fost primul care a recţionat la vestea morţii ilustrului său compatriot.
Scholz a scris pe Twitter că fostul papă a fost „pentru mulţi, nu numai în această ţară, un lider bisericesc special”.
Benedict al XVI-lea a fost o „figură formatoare”, a subliniat cancelarul Olaf Scholz, care spune că gândurile sale se îndreaptă acum către actualul papă, Francisc.
Benedict al XVI-lea a fost un „gigant al credinţei şi al raţiunii”, spune şi premierul italian Giorgia Meloni în propriul mesaj pe Twitter. Ea arată că fostul papă a vorbit cu „inimile şi minţile” oamenilor – şi va continua să facă acest lucru.
Tot pe Twitter, preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat activitatea liderului catolic pentru a crea o „lume mai fraternă”. A făcut acest lucru cu „suflet şi inteligenţă”, adaugă Macron.
Premierul britanic Rishi Sunak se declară întristat de moartea lui Benedict al XVI-lea, pe care îl descrie ca fiind un „mare teolog”. Sunak adaugă că vizita papală a lui Benedict în Marea Britanie în 2010 a reprezentat „un moment istoric atât pentru catolicii, cât şi pentru necatolicii din întreaga ţară”.
„Cu tristeţe vă informez că Papa emerit, Benedict al XVI-lea, a încetat din viaţă astăzi, la ora 9:34 (10:34, ora României), la Mănăstirea Mater Ecclesiae din Vatican. Informaţii suplimentare vor fi furnizate cât mai curând posibil„, a spus purtătorul de cuvânt.
Vaticanul a precizat ulterior că trupul său va fi depus începând de luni în Bazilica Sfântul Petru.
Vaticanul are ritualuri minuţios de elaborate pentru ceea ce se întâmplă când moare un papă în funcţie, dar nu există ritualuri cunoscute public pentru ce se întâmplă în cazul unui fost papă.
Fostul Papă Benedict al XVI-lea, care în 2013 a devenit primul suveran pontif din ultimii 600 de ani care a demisionat, a murit la vârsta de 95 de ani, la Mănăstirea Mater Ecclesiae din Vatican, unde locuia de la demisia sa.
La începutul acestei săptămâni, Papa Francisc a dezvăluit în timpul audienţei generale săptămânale că predecesorul său este „foarte bolnav” şi a cerut oamenilor să se roage pentru el.
Vineri au avut loc mai multe slujbe de rugăciune la Roma şi în Germania, ţara natală a Papei emerit Benedict al XVI-lea.
Benedict al XVI-lea a fost ales papă la 19 aprilie 2005 succedându-i Papei Ioan Paul al II-lea, care a fost suveran pontif timp de 27 de ani, până la moartea sa. Cardinalii, reuniţi în conclav, l-au ales pe noul papă Benedict din rândul lor, căutând continuitate şi ceea ce unul dintre ei a numit „o pereche de mâini sigure”.
Primul papă german din ultimii 1.000 de ani, Benedict a recunoscut însă că n-a strălucit ca administrator al Sfântului Scaun, spunând că a dat dovadă de „lipsă de hotărâre în guvernare şi în luarea deciziilor” în timpul papalităţii sale de opt ani, care a fost marcată de unii paşi greşiţi şi de un scandal legat de scurgeri de informaţii.
Înainte să devină papă, timp de aproape 25 de ani, a fost cardinalul Joseph Ratzinger şi a fost puternicul şef al biroului doctrinar al Vaticanului, cunoscut sub numele de Congregaţia pentru Doctrina Credinţei.
Conservatorii din Biserică l-au privit pe fostul papă ca fiind purtătorul lor de stindard, iar unii ultratradiţionalişti au refuzat chiar să îl recunoască pe succesorul său, Papa Francisc, ca pontif legitim. Aceştia l-au criticat pe Papa Francisc pentru abordarea sa mai deschisă faţă de membrii comunităţii LGBTQ+ şi faţă de catolicii care au divorţat şi s-au recăsătorit în afara Bisericii, spunând că ambele subminează valorile tradiţionale.
Cardinalul de origine germană Joseph Ratzinger a fost ales papă în 2005, la vârsta de 78 de ani, unul dintre cei mai în vârstă prelați aleși în această funcție, scrie BBC. El a avut un pontificat scurt, de doar opt ani, și – lucru neobișnuit – a renunțat din proprie inițiativă la scaunul papal, motivând că este prea bătrân pentru a mai face față îndatoririlor. Benedict al XVI-lea a fost primul papă care s-a retras din funcție în ultimii 600 de ani.
Benedict al XVI-lea a fost ales papă la 19 aprilie 2005 pentru a-i succeda popularului Ioan Paul al II-lea, care a condus Biserica Catolică timp de 27 de ani. Benedict a fost primul papă german din ultimii 1.000 de ani. Cardinalii l-au ales din rândul lor, căutând continuitate şi ceea ce unul dintre ei a numit „o persoană de încredere”.
Născut în 1927, Joseph Ratzinger a predat teologia timp de 25 de ani în Germania, înainte de a fi numit arhiepiscop de Munchen. Timp de aproape alţi 25 de ani, în calitate de cardinal, Joseph Ratzinger a fost puternicul şef al biroului pentru doctrină al Vaticanului, Congregaţia pentru Doctrina Credinţei (CDF).
Joseph a avut o tinerețe aspră, marcată de atitudinea regimului nazist din Germania față de Biserica Catolică. Credința și educația primită acasă l-au pregătit să față față acestor experiențe dure, se arată în biografia sa oficială, publicată de Vatican. El a văzut naziști bătându-l pe preotul paroh înainte de celebrarea slujbei.
În timpul acestei perioade deosebit de dure, Joseph Ratzinger „a descoperit frumusețea și adevărul credinței în Cristos”, se mai arată în biografie.
Un conservator teologic intransigent, Ratzinger a părăsit Germania şi postul său de arhiepiscop de Munchen în 1982 pentru a conduce CDF. Acţiunile sale disciplinare împotriva preoţilor din America Latină care promovau Teologia Eliberării, de influenţă marxistă, i-au adus porecla de „Rottweilerul lui Dumnezeu”, scrie Agerpres.
Un administrator slab care a recunoscut o „lipsă de hotărâre în guvernare şi în luarea deciziilor”, Benedict a avut un pontificat de opt ani marcat de paşi greşiţi şi de un scandal de scurgere de informaţii. Ca şef al Bisericii Catolice, a apărat o linie conservatoare, în special în ceea ce priveşte avortul, homosexualitatea sau eutanasia.
El i-a iritat pe musulmani, sugerând că islamul este în mod inerent violent. I-a înfuriat pe evrei prin reabilitarea unui negaţionist al Holocaustului şi a provocat consternare internaţională când a spus că utilizarea prezervativelor în lupta împotriva SIDA nu face decât să agraveze problema.
Scandalul „Vatileaks” din 2012 a contribuit la destrămarea pontificatului său. Paolo Gabriele, majordomul lui Benedict al XVI-lea, a dezvăluit documente secrete care au scos la iveală o Curie romană („guvernul” Vaticanului) afectată de intrigi, corupţie şi lipsă de rigoare financiară.
Dar renunţarea sa la pontificat, anunţată în limba latină la 11 februarie 2013, a fost o decizie personală legată de slăbirea forţelor sale şi nu de presiunea scandalurilor, a asigurat fostul papă într-o carte de confidenţe publicată în 2016.
Scandalurile legate de abuzurile asupra copiilor au afectat cea mai mare parte a pontificatului său, dar i se atribuie meritul de a fi iniţiat procesul de disciplinare sau de expulzare a preoţilor violatori, după o atitudine mai laxă în timpul lui Ioan Paul al II-lea.
