După ce a transmis ultimul mesaj credincioșilor în ziua Învierii, Papa Francisc, 88 de ani, a fost chemat la Domnul, în a doua zi de Paște.
Papa Francisc a încetat din viața trupească, în cursul zilei de luni, 21 aprilie 2025. S-a aflat la conducerea Bisericii Catolice de mai bine de un deceniu.
Papa Francisc a murit, este doliul la nivel mondial, în a doua zi de Paște. Comunitatea creștinilor catolici din lumea întreagă trece prin momente grele. Papa Francisc s-a stins din viață la onorabila vârstă de 88 de ani.
Conform tradiției, orice catolic poate fi ales papă, dar istoria arată că titlul revine întotdeauna unuia dintre cei 253 de cardinali din întreaga lume. După decesul sau demisia unui papă, Conclavul – adunarea cardinalilor alegători în Capela Sixtină – își începe procesul secret de votare, în urma căruia se va desemna noul Suveran Pontif. Însă doar 138 dintre cardinali sunt eligibili să voteze, deoarece regula stabilită de Papa Paul al VI-lea exclude cardinalii cu vârsta de peste 80 de ani.
Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit, a anunțat Vaticanul luni într-o declarație video, punând capăt unei domnii adesea turbulente, marcată de diviziuni și tensiuni, în timp ce încerca să revizuiască instituția.
”În această dimineaţă, la ora (locală) 7.55, (8.55, ora României), Papa Francisc a revenit la Casa Tatălui”, anunţă într-un comunicat publicat de Varican pe canalul său de Telgram cardinalul Kevin Farrell.
El avea 88 de ani și suferise de diverse afecțiuni în cei 12 ani de papalitate. Papa a apărut în balconul Bazilicii Sfântul Petru, duminică la prânz, în scaunul său cu rotile.
După trecerea în neființă a Papei Francisc, Biserica Catolică va urma un proces bine stabilit pentru alegerea noului Suveran Pontif. Responsabilitatea acestei alegeri revine Colegiului Cardinalilor, un grup de înalți prelați care se vor reuni în cadrul unui conclav secret în Capela Sixtină din Vatican.
În decembrie 2023, Papa Francisc a ridicat pragul maxim al cardinalilor alegători de la 120 la 138, o schimbare care ar putea influența dinamica alegerilor viitoare. În acest context, mai mulți cardinali proeminenți sunt considerați candidați puternici pentru a prelua conducerea Bisericii Catolice.
Cine sunt cei mai probabili succesori ai Papei Francisc
1. Cardinalul Pietro Parolin (Italia, 70 de ani) – Favoritul caselor de pariuri
Actualul Secretar de Stat al Vaticanului, Pietro Parolin, este considerat unul dintre cei mai puternici candidați. Diplomat experimentat, el a reprezentat Sfântul Scaun în Nigeria și Mexic și a fost numit cardinal de Papa Francisc în 2014. Parolin este un moderat și ar fi perceput ca un continuator al politicilor actualului papă.
2. Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu (R.D. Congo, 65 de ani) – Vocea conservatoare a Africii
Lider al Simpozionului Conferințelor Episcopale din Africa și Madagascar, Besungu a captat atenția internațională când a contestat public o doctrină papală legată de binecuvântarea cuplurilor necăsătorite și de același sex. Acest gest, aprobat chiar de Papa Francisc, l-a propulsat în centrul atenției. Dacă ar fi ales, Besungu ar putea reprezenta o revenire la conservatorism în Biserică.
3. Cardinalul Wim Eijk (Țările de Jos, 71 de ani) – Medic și apărător al dogmei tradiționale
Fost medic și una dintre cele mai conservatoare voci din Vatican, Eijk a fost un critic deschis al deschiderii Bisericii față de recăsătorirea civilă și a permisivității față de protestanți în cadrul Euharistiei. Considerat un apărător ferm al doctrinei tradiționale, el ar putea aduce un papal conservator, similar cu cel al lui Benedict al XVI-lea.
4. Cardinalul Peter Erdo (Ungaria, 72 de ani) – Protectorul valorilor europene
Fost președinte al Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa, Erdo este un conservator cunoscut pentru opoziția sa față de divorțați care primesc Sfânta Împărtășanie. De asemenea, s-a exprimat împotriva acceptării refugiaților în Europa, comparând fenomenul cu traficul de persoane. Alegerea sa ar putea semnala o întărire a pozițiilor tradiționale în Biserică.
5. Cardinalul Luis Antonio Tagle (Filipine, 67 de ani) – ”Papa Francisc al Asiei”
Tagle este văzut drept un continuator al agendei progresiste a Papei Francisc. El a militat pentru o atitudine mai deschisă a Bisericii față de comunitatea LGBT și față de persoanele divorțate și recăsătorite. Dacă ar fi ales, Tagle ar deveni primul papă asiatic din istorie, un semnal al globalizării catolicismului.
6. Cardinalul Raymond Burke (SUA, 76 de ani) – Liderul ultraconservatorilor
Un susținător al liturghiei tradiționale în latină și un opozant vocal al reformelor liberale ale Papei Francisc, Burke este candidatul favorit al aripii ultraconservatoare a Bisericii. Dacă ar deveni papă, mandatul său ar putea fi caracterizat de o întoarcere strictă la dogmele tradiționale.
7. Cardinalul Mario Grech (Malta, 67 de ani) – Reconciliatorul Bisericii
Grech este un candidat moderat, care pledează pentru o abordare echilibrată între tradiție și modernitate. El consideră că Biserica trebuie să-și păstreze valorile, dar să fie și creativă în modul în care comunică cu credincioșii. Numit cardinal de Papa Francisc în 2020, Grech ar putea reprezenta o punte între taberele conservatoare și progresiste din Vatican.
8. Cardinalul Matteo Zuppi (Italia, 69 de ani) – Diplomatul Papei Francisc
Președintele Conferinței Episcopale Italiene, Zuppi este un apropiat al Papei Francisc și a fost trimis în misiuni diplomatice delicate, inclusiv în Ucraina și SUA. Având sprijinul actualului papă, el este un favorit pentru cei care doresc o continuitate a viziunii progresiste.
Odată cu deteriorarea stării de sănătate a Papei Francisc, procesul de alegere a viitorului papă devine o miză majoră. Va fi ales un continuator al reformelor actuale sau Biserica va reveni la un leadership conservator? Indiferent de rezultat, următorul papă va avea o influență uriașă asupra direcției spirituale a celor 1,3 miliarde de credincioși catolici din întreaga lume.
Papa Francisc a transmis un mesaj tuturor credincioșilor din lume, în ziua de Paște: ”Hristos plânge lacrimile celor care suferă”
Papa Francisc, încă în convalescenţă după pneumonie, a apărut pe balconul Bazilicii Sfântul Petru din Vatican duminică, după liturghia pascală, pentru a oferi tradiţionala binecuvântare „Urbi et Orbi” în faţa credincioşilor adunaţi în Piaţă.
Într-o apariție emoționantă, Papa Francisc a rostit un simplu ”Paşte Fericit!” pentru miile de credincioși care s-au adunat în Piaţa Sfântul Petru din Vatican, duminică, la finalul liturghiei pascale.
El are, de asemenea, o misiune didactică, pe care o îndeplineşte prin discursurile sale. Pe lângă predicile de la slujbe, el ţine o cateheză publică la Vatican în fiecare miercuri dimineaţa, în faţa credincioşilor, la audienţa generală săptămânală.
Ce numiri poate face papa
Papa dă undă verde pentru numirea episcopilor în fruntea eparhiilor din întreaga lume (care numără în prezent aproximativ 3.000).
El numeşte, de asemenea, un număr de cardinali, între care cei cu vârste sub 80 de ani, care vor fi chemaţi într-o zi să îi aleagă succesorul.
De asemenea, are ultimul cuvânt în ridicarea unor personalităţi ale Bisericii Catolice la rangul de „binecuvântaţi” sau „sfinţi”, după ce au trecut „testul” miracolelor şi virtuţilor.
Papa are puterea de a convoca sinoade (reuniuni mondiale ale laicilor şi credincioşilor) pentru a discuta probleme concrete.
Călătoriile Suveranului Pontif
Papa călătoreşte pentru a intra în contact cu credincioşii din toate părţile lumii. Răspunzând invitaţiilor oficiale din partea şefilor de stat, Papa efectuează vizite oficiale, cunoscute sub numele de vizite „apostolice”.
Papa care a călătorit cel mai mult este Ioan Paul al II-lea, cu 104 vizite în străinătate în 26 de ani de pontificat, urmat de Francisc cu 47 de călătorii.
Aceste călătorii sunt o ocazie de a-şi reînnoi apelurile la pace, la dialog interreligios, la respectarea drepturilor omului şi a justiţiei sociale, declaraţii care servesc drept poziţie morală care are un ecou larg în întreaga lume.
Papa este și Episcop al Romei
În calitate de episcop al Romei, Papa este responsabil de administrarea eparhiei sale. Din cauza celorlalte responsabilităţi ale sale, această funcţie este delegată de facto unui vicar general.
Cu toate acestea, Papa este implicat în viaţa bisericii locale, participând în mod regulat la sărbători în bisericile din capitala italiană sau alte locuri simbolice din oraş, cum ar fi Drumul Crucii de la Colosseum în Vinerea Mare sau Sărbătoarea Imaculatei Concepţii la monumentul Treptele Spaniole din Roma pe 8 decembrie.
Detalii despre Vatican, statul condus de Papă
Vaticanul este cel mai mic stat din lume şi scena conclavului care îl va alege pe succesorul lui Francisc, decedat luni, este alcătuit din două entităţi juridice, Guvernoratul Cetăţii Vatican şi Sfântul Scaun, ambele conduse de Papă, transmite France Presse.
Statul Cetăţii Vaticanului a fost creat oficial la 11 februarie 1929, odată cu semnarea Acordurilor de la Lateran între Papa Pius al XI-lea şi Benito Mussolini.
Ales cu o majoritate de două treimi în timpul unui conclav, Papa are dublul statut de şef al Bisericii şi şef de stat, o caracteristică unică în lume.
Deşi a abandonat multe caracteristici ale monarhiei, Papa are puteri absolute (executive, legislative şi judiciare). Puterea sa temporală este exercitată în mod suveran şi exclusiv pe 44 de hectare (dintre care o treime sunt grădini), formând cel mai mic stat din lume în inima Romei, echivalent cu o treime din suprafaţa principatului Monaco.
Vaticanul este prezent pe scena diplomatică prin intermediul Sfântului Scaun, o entitate de drept internaţional care are statut de observator la ONU.
Cum se acordă cetățenia Vaticanului
Cetăţenia Vaticanului se acordă pe baza ”jus officii”, adică pentru un loc de muncă regulat şi o reşedinţă stabilă în oraş.
În prezent, populaţia Vaticanului cuprinde aproximativ 800 de persoane care deţin cetăţenia Vaticanului, între care cardinali, reprezentanţi diplomatici ai Sfântului Scaun (nunţi apostolici), laici şi religioşi.
Securitatea este asigurată de Jandarmeria Vaticanului şi de Garda Elveţiană Pontificală, cea mai veche armată din lume, fondată în 1506 şi renumită pentru uniformele sale cu dungi albastre, roşii şi galbene.
Steagul Vaticanului este un pătrat format din două dungi verticale, galbenă şi albă, pe care sunt imprimate cheile Sfântului Petru.
Sistemul judiciar este similar cu cel din Republica Italiană, iar pedeapsa cu moartea a fost abolită abia în 1960.
Curia Romană, guvernul central al Bisericii, este formată din Secretariatul de Stat, şaisprezece dicastere (ministere), şase organisme economice, trei tribunale şi alte câteva academii şi organisme.
Cum este organizat statul Vatican și ce imn național are
Vaticanul are, de asemenea, propriul său cotidian, L’Osservatore Romano, un post de radio şi televiziune, muzee, o armată (Garda Elveţiană), o jandarmerie, un tribunal, un oficiu poştal, un supermarket, o farmacie, o gară şi o benzinărie.
Imnul său naţional, ”Marşul pontifical”, compus de Charles Gounod în 1869, este singurul din lume care este cântat în latină.
Salariile plătite angajaţilor laici sunt scutite de impozit. Sindicatele nu sunt permise, iar asistenţa medicală şi de laborator este gratuită.
O bancă, Istituto per le Opere di Religione (IOR), aflată în centrul mai multor scandaluri în trecut, este responsabilă de gestionarea bunurilor care îi sunt încredinţate de ordinele religioase şi de alte organisme ale Bisericii.
În timp ce Curia gestionează funcţionarea Bisericii, Guvernoratul Cetăţii Vaticanului este responsabil de administrarea funcţiilor suverane ale micului stat.
Vaticanul este, de asemenea, unul dintre cei mai mari proprietari din Roma şi primeşte plăţi legale de la bisericile locale.
Papa Francisc a transmis un mesaj de Paște tuturor credincioșilor
La 88 de ani, și după o perioadă dificilă de convalescenţă, Papa a apărut pe balconul bazilicii, fiind așezat într-un fotoliu rulant și fără canule nazale pentru oxigen, semn al recuperării sale după pneumonia bilaterală care l-a ținut în spital 38 de zile.
Papa Francisc nu a participat la niciunul dintre ritualurile Săptămânii Mari, din cauza stării sale de sănătate. A fost externat pe 23 martie, după ce a petrecut o perioadă semnificativă în spital, însă acum a făcut un pas important în fața lumii, oferind binecuvântarea tradiţională ”Urbi et Orbi”, adresată tuturor creştinilor din întreaga lume.
În omilia pregătită pentru liturghia din Duminica Paştelui, dar citită de cardinalul Angelo Comastri, Papa a subliniat că Iisus ”plânge lacrimile celor care suferă”.
Îndemnul său a fost unul plin de speranţă, invitându-i pe credincioși să caute ”pe Hristos în viaţă, să îl caute pe chipurile fraţilor şi surorilor lor, să îl caute în viaţa de zi cu zi, să îl caute peste tot, mai puţin în acel mormânt”.
Papa a adăugat că: ”El este viu şi rămâne mereu cu noi, plângând lacrimile celor care suferă şi multiplicând frumuseţea vieţii în micile gesturi de iubire ale fiecăruia dintre noi”.
De asemenea, Papa a avut o apariție surpriză sâmbătă, când a mers să se roage în Bazilica Sfântul Petru înainte de celebrarea Virgiliei Pascale. În timpul Săptămânii Mari, a avut un moment special de apropiere cu deținuții, la închisoarea Regina Coeli, unde a mers pentru a-i saluta, continuând tradiția pe care o respectă de la începutul pontificatului său.
Care este cauza probabilă a morții Papei Francisc. Sfântul Scaun este așteptat să facă un anunț oficial peste câteva ore
Papa Francisc a murit probabil din cauza unui accident vascular cerebral, potrivit zvonurilor care circulă la Vatican, scrie site-ul cotidianului italian Corriere della Sera.
În orele următoare, Sfântul Scaun va emite o declarație oficială în care va preciza cauza decesului. La ora 20.00, el va fi depus în sicriu.
Papa Francisc a murit luni dimineață, la ora 8.35 (ora României), potrivit anunțului oficial al Vaticanului.
Papa Francisc va deveni primul papă din ultimii peste 100 de ani care va fi înmormântat în afara Vaticanului. Deși, în mod tradițional, papii sunt înhumați în criptele de sub Bazilica Sfântul Petru din Cetatea Vaticanului, Francisc a ales ca loc de odihnă finală Bazilica Santa Maria Maggiore, aflată pe cealaltă parte a râului Tibru, în Roma.
Papii din trecut au fost înmormântați în trei sicrie: unul din chirpici, unul din zinc și unul din ulm, introduse unul în altul, dar Francisc a ordonat să fie înmormântat într-un singur sicriu, din lemn și zinc.
De ce nu a vrut Papa Francisc să fie înmormântat la Vatican. Este primul în ultimii 100 de ani care a ales alt loc
Papa Francisc va deveni primul papă din ultimii peste 100 de ani care va fi înmormântat în afara Vaticanului. Deși, în mod tradițional, papii sunt înhumați în criptele de sub Bazilica Sfântul Petru din Cetatea Vaticanului, Francisc a ales ca loc de odihnă finală Bazilica Santa Maria Maggiore, aflată pe cealaltă parte a râului Tibru.
Suveranul Pontif a anunțat în decembrie 2023 intenția sa de a rupe tradiția, explicând că are o ”legătură foarte puternică” cu această bazilică, pe care obișnuia să o viziteze duminica dimineața pentru a o cinsti pe Fecioara Maria.
”Vreau să fiu înmormântat la Santa Maria Maggiore”, a spus Francisc. ”Pentru că acolo se află marea mea devoțiune.”
Deși alți șapte papi au fost îngropați în Bazilica Santa Maria Maggiore, Papa Francisc va fi primul, de la Papa Leon al XIII-lea încoace (decedat în 1903), care nu va fi înmormântat în Bazilica Sfântul Petru.
Potrivit analistei Vaticanului, Katie McGrady, aceasta este singura locație — în afară de o vizită la o închisoare din Roma pentru a-și arăta compasiunea față de persoanele aflate în detenție — pe care Papa Francisc a ales să o viziteze în afara Vaticanului după ce a fost externat din spital.
”Acolo se află Salus Populi Romani, imaginea preferată a papei. Este imaginea Maicii Domnului unde Papa Francisc obișnuia să vină înainte de fiecare călătorie și la întoarcerea din fiecare călătorie”, a explicat McGrady.
Papii din trecut au fost înmormântați în trei sicrie: unul din chirpici, unul din zinc și unul din ulm, introduse unul în altul, dar Francisc a ordonat să fie înmormântat într-un singur sicriu, din lemn și zinc.
Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani a anunțat Vaticanul, luni.
Ce înseamnă cuvântul ”papă” și ce atribuții are Sfântul Părinte ca şef al Bisericii Catolice și conducător al statului Vatican
Ce înseamnă cuvântul ”papă”
Cuvântul papă provine din grecescul „pappas” care înseamnă „tată, patriarh”, motiv pentru care credincioşii îi spun „Sfântul Părinte”.
Considerat a fi succesorul Sfântului Petru, căruia Hristos i-a încredinţat misiunea de a conduce Biserica, Papa este ghidul spiritual al celor peste 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume.
Rolul său este să păstreze şi să predea credinţa creştină, să interpreteze Evanghelia şi să asigure unitatea Bisericii.
Papa este șeful statului Vatican
Papa este şeful de stat al Cetăţii Vaticanului, un stat independent situat în inima Romei şi cea mai mică ţară din lume, cu 44 de hectare.
Ca atare, acesta exercită puteri absolute (executive, legislative şi judiciare).
De asemenea, el primeşte şefi de stat şi de guvern la Vatican. Aceste întâlniri cu uşile închise, cunoscute sub numele de „audienţe private”, oferă ocazia de a discuta probleme de actualitate sau de a prezenta poziţiile Sfântului Scaun, o entitate suverană în temeiul dreptului internaţional.
Cum îndrumă papa credincioșii în calitate de lider al Bisericii Catolice
Papa elaborează documente (enciclice, îndemnuri apostolice, motu proprio etc.) pe teme doctrinare şi morale pentru a îndruma credincioşii, a oferi orientări sau a promulga reforme.
În cei 12 ani ai pontificatului său, Papa Francisc a deschis calea pentru binecuvântarea cuplurilor de acelaşi sex, a restricţionat utilizarea Liturghiei latine, a luat măsuri pentru combaterea violenţei sexuale şi aşa mai departe.
Only weeks after being gravely ill, Pope Francis is cruising around St. Peter’s Square on Easter Sunday in the Popemobile
— Catholic Arena (@CatholicArena) April 20, 2025
