Klaus Iohannis a convoacat ședința CSAT: ”Stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Rusiei”, pe ordinea de zi.
Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va avea loc joi, 19 septembrie 2024, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni.
Stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina şi Planul de înzestrare a Armatei României 2025-2034, se află pe agenda Consiliului.
”Preşedintele” României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va avea loc joi, 19 septembrie 2024, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni, se precizează într-un comunicat oficial.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a Şedinţei Consiliului sunt incluse subiecte referitoare la stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse. Implicaţii pentru România, dar şi oportunităţi oferite de noul context geopolitic pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova.
Un alt subiect al şedinţei CSAT este asigurarea ireversibilităţii parcursului european: oportunităţi şi provocări.
CSAT va analiza şi Planul Naţional de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună şi Planul de înzestrare a Armatei României 2025-2034.
Ședință CSAT are loc în contextul în care la nivelul MApN se discută mai multe proiecte de lege care să ofere Armatei cadrul legal necear pentru doborârea dronelor care intră în spațiul aerian al României.
Miercuri, în Parlament au fost reprezentanții MApN. Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN a decalrat că România poate doborâ drone ”în anumite condiții, la fel ca toate celelalte armate NATO, dar atunci când asistăm, când suntem în situația unui act ostil îndreptat împotriva teritoriului României sau al NATO. Nu am fost într-o astfel de situație”.
De ce nu poate trage România în dronele rusești agresor
Incidentele repetate cu dronele agresor ale Rusiei care cad pe teritoriul României aduc în discuție un aspect legislativ imposibil de ignorat în astfel de situații de urgență. Și anume: Armata Română nu poate trage asupra dronelor rusești pentru că legea o împiedică. Legea a fost de așa natură elaborată încât nu a prevăzut astfel de situații. Pe scurt, Armata Română nu poate folosi armamentul și muniția din dotare decât în poligoane și centre de instrucție.
Este, așadar, un cerc vicios. MApN este abilitat să aplice interzicerea zborurilor dronelor cu explozivi. Dar nu are capacitatea legală de a folosi armamentul și muniția în afara poligoanelor.
Iar de mai bine de un an, de când ne confruntăm cu violarea spațiului aerian sau a celui terestru de către dronele rusești, nimeni nu a dorit să modifice legislația pentru a oferi Armatei capacitatea legală de ripostă militară.
Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului sunt incluse subiecte referitoare la:
– Stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse. Implicaţii pentru România;
– Oportunități oferite de noul context geopolitic pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova. Asigurarea ireversibilității parcursului european: oportunități și provocări;
– Planul Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună;
– Planul de înzestrare a Armatei României 2025-2034.
