Lăcrimând, șpăgarul Dragoș Anastasiu demisionează din funcția de vicepremier: ”Am fost declarat șpăgar, există șpăgi de supraviețuire și șpăgi de îmbogățire”.
Vicepremierul României, Dragoș Anastasiu, a susţinut duminică o conferinţă de presă la Palatul Victoria, în cadrul căreia şi-a anunţat demisia. Demisia sa vine în urma dezvăluirii faptului că firma sa a dat, timp de opt ani, mită unei funcţionare de la fisc. „Îmi este clar că în acest climat nu mai pot să ajut, pentru că indiferent ce aș spune, indiferent ce aș face va continua procesul de denigrare”, a spus Anastasiu. Acesta a subliniat că plecarea sa din Guvern nu înseamnă că reformele premierului Bolojan trebuie să se oprească.
„Am luat câteva zile de gândire, o dată pentru a acumula cât mai multe informații, pentru a avea răspunsurile la cât mai multe întrebări și pentru a reflecta cu privire la cea mai bună decizie pentru a nu periclita Guvernul României și chiar și pe persoana mea fizică”, au fost primele declaraţii ale vicepremierului Dragoş Anastasiu.
Ulterior, vicepremierul a început prin a descrie contextul în care a fost reluat scandalul mitei la ANAF şi subliniază cum măsurile luate de Guvernul Bolojan ar putea duce la reacţii negative din partea publicului.
„Aș vrea să încep cu contextul în care ne aflăm, un guvern care e de o lună instalat, condus de Ilie Bolojan, care este extrem de determinat și de ferm în a face reformele de care România are nevoie. Suntem obligați la reforme, pentru că situația bugetului este una extrem de dură, de tensionată. A fost necesară o frână de mână trasă brusc pentru ca agențiile de rating să nu ne degradeze de la penultimul nivel acceptabil pentru investiții. Această frână a lovit în multe categorii.
Nimeni nu își dorește să afecteze sporurile celor care lucrează la buget, pensiile, bursele, studenții, profesorii, deci multe categorii afectate, un lucru nedorit, dar extrem de necesar și care s-a dovedit a fi util”, adaugă vicepremierul.
„Trebuie să mergem mai departe cu planul de reformă. Suntem în faza pachetului 2, care are mult de-a face cu lipsa de echitate din societate, are de-a face cu risipa și cu eficiența. Sunt măsuri care se iau în zona de sănătate, în zona administrației publice locale și, de asemenea, măsuri de eficientizare a companiilor de stat. Aici a apărut persoana mea în joc, într-un grup de lucru cu mai multe ministere, proprietarii multor companii de stat, 1.337 de companii, câteva foarte performante, unele care se țin pe linia de plutire și foarte multe care au probleme foarte mari”.
Vicepremierul a făcut referire şi la faptul că nu se aşteaptă la multe aplauze din partea publicului, fiindcă este ca şi cum „bagi băţul într-un viespar”. Anastasiu a subliniat că pe el s-au „pus toate reflectoarele”.
„Încă sunt multe sinecuri, este un loc pe care dacă îl deranjezi e ca și cum bagi bățul într-un viespar. Ne așteptăm să fie o rezistență foarte mare, să nu fie multe aplauze. Acesta este momentul în care pe mine s-au pus toate reflectoarele, nu este ceva la care să nu ne fi așteptat. Atunci când deranjezi, lumea reacționează. E și motivul pentru care au plecat o serie de atacuri. Vă readuc aminte reacțiile la un grup de experți care nici măcar nu se formase, era în primă discuție de a fi format, oameni competenți din privat, care au altă viziune. Vă aduc aminte că pe această zonă România este penalizată cu 330 de milioane de euro, pentru că nu a fost capabilă să operaționalizeze entitatea care se ocupă cu monitorizarea performanțelor și nu a fost capabilă să reducă numărul de interimate în CA”, a punctat Anastasiu.
„N-am venit să mă poziționez ca victimă, ci să vă dau câteva explicații pentru a înțelege contextul. O să încep cu contextul anilor 2005, 2006, 2009, așa cum l-au avut companiile conduse de mine în acea perioadă. Am avut o companie care făcea transporturi internaționale, avea suficient de multe autocare, mulți angajați, o activitate care este în așa fel reglementată încât e necesară rambursarea de TVA. Aș vrea să vă povestesc relația noastră cu statul român la acel moment. Trei ani de zile compania mea a fost anchetată de poliția economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. S-a constatat la un control la graniță al câtorva autocare ale subantreprenorilor noștri că erau mai mulți pasageri decât bilete prezente. Au venit să verifice ultimii cinci ani, 500.000 de bilete, era un munte de cutii”.
„Trei oameni au lucrat la Poliția Economică trei ani, timp în care rambursarea de TVA a companiei noastre a fost blocată, că așa era regula, și se adunaseră bani mulți, depășeam un milion de euro. Venise criza financiară. Pe autocarele noastre, jumătate din pasageri. Fiecare cursă era o pierdere, acum mergeam cu 25-30 de pasageri.
Situația companiei era absolut dezastruoasă, motiv pentru care am tot încercat să urgentăm finalizarea anchetei. După trei ani și ceva am fost chemat și mi s-a spus: Nu avem absolut nimic ce să vă reproșăm. Pe un sens aveți mult mai multe bilete decât avem noi evidențe, pe alt sens aveți ceva mai puține, dar per total aveți mult mai multe în înregistrări decât în acele evidențe de la Poliția de Frontieră, care oricum erau neopozabile justiției.
Am fost privit în ochi și mi s-a spus: După trei ani de anchetă eu nu pot să închid pur și simplu acest dosar, voi propune începerea urmăririi penale, nu pot închide dosarul pentru că s-a lucrat prea mult la el. Motiv pentru care s-a solicitat începerea urmăririi penale împotriva mea (…).
Inspectoarea ne-a spus că e grav și are o propunere constructivă: Avem două variante, ori suspendăm controlul, vă uitați pe toate evidențele, le refaceți, ștate de plată de mii de persoane timp de cinci ani, și vedem ce iese – sau închidem acum controlul și vă recomand o firmă care se va ocupa de aceste lucruri, va dura câteva luni, dar eu am încredere în această firmă că va face lucrurile să se întâmple în așa fel încât să avem evidențele la zi.
Acesta e un moment în care eu și partenerul a trebuit să decidem ce facem. Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, munca noastră de 15 ani, 20.000 de călători peste tot în Europa care n-ar mai fi putut să se întoarcă cu aceste autocare ale noastre acasă, sau să dau curs șantajului, să dau curs propunerii și să închidem dosarul. În măsura în care toate celelalte elemente ale controlului erau în regulă.
Partenerul meu a semnat un contract pe una din firmele noastre pe care el o gestiona și de aici încolo cred că lucrurile sunt clare în rechizitoriu. Eu nu l-am avut la momentul respectiv”, explică Dragoş Anastasiu.
Anastasiu vorbeşte despre propunerile care i s-ar fi făcut în cazul mitei la ANAF
„Ce anume s-a întâmplat ulterior și ideea că a durat foarte mult până când partenerul meu a mers la DNA și a denunțat. Au fost niște încercări de rezolvare a problemei, n-au fost de succes, după care nu s-a mai întâmplat nimic, colaboratorii mei au preluat lucrul, au refăcut toate ștatele de plată pentru ca la sfârșit să vedem că sumele plătite de noi către stat erau mai mari decât ar fi fost nevoie.
La un moment dat, au început să fie solicitări de excursii din partea funcționarului de la ANAF și a firmelor respective, care s-au soldat cu facturi pur și simplu neplătite, un an, doi, trei, patru. Eu n-am avut informații cu privire la faptul că de exemplu facturile nu erau plătite și la un moment dat lucrul acesta a explodat, am aflat, am întrebat de ce, mi s-a spus că de frică pentru că persoana respectivă a mai venit în control la noi cu alte ocazii și că de fiecare dată cu aceeași severitate, aceleași țipete, amenințări la adresa colaboratorilor mei, a introdus acest sistem de teroare care a generat frică, de a pune presiune pe reziliere de contracte, pe plata facturilor etc.
Am decis cu partenerul să spunem adevărul, el semnase contractul, el a fost cel care a depus denunțul, eu am fost martor, am știut în primă fază, mi-am asumat într-o situație de foarte mare criză. Ce s-a întâmplat apoi ați văzut”, a declarat Dragoş Anastasiu.
Anastasiu: „Există şpăgi de îmbogăţire şi şpăgi de supravieţuire”
„Am fost declarat șpăgar, aș vrea să vă spun din start că s-a făcut un studiu cu privire la șpăgi în România – există două tipuri, șpăgi de supraviețuire și șpăgi de îmbogățire. În anii `90 era cu plicul sau cu geamantanul, din anii 2000 lucrurile s-au mai sofisticat, se merge cu contracte de consultanță.
Din punctul nostru de vedere, treaba a fost în zona de supraviețuire. În perioada de timp în care au continuat aceste contracte, facturi neplătite, în toată perioada asta a fost zona de frică și supraviețuire. În toată această perioadă compania mea a plătit 75 de milioane de RON impozite la stat. Nu a fost nicio secundă, dar nicio secundă, evaziune fiscală. Avem toate veniturile înregistrate, toate salariile plătite oficial, spre deosebire de foarte multe firme. În niciun moment nu a fost vorba de zona cealaltă, care se cheamă îmbogățire”.
„Asta este imaginea pe care, cu cea mai mare sinceritate, o pun pe masă. Cu privire la calitatea mea, s-a născut o dispută dacă am fost martor sau denunțător. Eu vă spun ce știu eu, interpretări juridice nu fac. Nu eu am semnat un denunț, eu sunt am fost martor și așa se vede în tot rechizitoriul. Nu am mințit când am zis ca am fost martor”, precizează vicepremierul.
Statul român, „partener, nu duşman”
Mai departe, Anastasiu a vorbit şi despre „abuzurile statului român”. Acesta a comentat şi modul în care spaţiul public a reacţionat la scandalul discutat, spunând că „multe comentarii au fost corecte”.
„Aș mai vrea să abordez un capitol despre abuzurile statului român. Am primit mii de mesaje, am citit, am văzut spațiul public, au fost foarte multe comentarii, influenceri, comentatori de toate felurile. Multe din comentarii sunt corecte, și cele cu povești similare, au fost foarte mulți antreprenori care au spus că au pățit și ei, asta este realitatea anilor respectivi și probabil și astăzi continuă într-un anumit fel. Și cele care critică pe cei care și-au asigurat supraviețuirea cedând șantajelor și bullyingului statului, și acestea sunt corecte”, denunţă Anastasiu.
„Această țară a crescut în ultimii 30 ani de la companii, multinaționale cu păcatele, cu greșelile lor pe care nu le negăm. Am făcut greșeli. Țara a crescut într-un parteneriat cu statul român care niciodată nu a fost corect. La 25 a fiecărei luni statul își ia dividendele pe care noi le luăm dacă există la final de an. Datoria statului e să fie partener, nu dușman”.
Dragoş Anastasiu, despre instituţiile statului: „De ce nu digitalizăm ANAF?”
În continuare, vicepremierul României a amintit şi că situaţia sa nu este unică în România. Acesta a încurajat antreprenorii să vorbească despre conflictele pe care le au cu statul român şi a făcut referire la lipsa digitalizării instituţiilor statului. De asemenea, acesta a vizat în discursul său şi comportamentul instituţiilor precum ANPC şi situaţiile în care antreprenorul este „umilit public pe TikTok”.
„Controalele de la ANAF. În dosar nu compania mea e singura. Un singur funcționar a avut acces multe companii și a lucrat cu toate la fel. Aleg să citesc un singur mesaj primit pe Facebook, de la Rodica Todericiu: Sunt o persoană care vă înțelege foarte bine punctul de vedere, deoarece eu am fost în anul 2004 supusă aceluiași sistem la Bistrița, am dat mită cash la primul control, dar am refuzat alte plătiți. ANAF a fost obligată să returneze 168.000 de lei în 2008, după patru ani de umblat prin tribunale. Încurajez fiecare antreprenor să vorbească, să spună în ce condiții s-a făcut business în România și cât de bun e statul ca partener. Statul s-a ameliorat în ultimii ani, dar a fost inacceptabil ani și ani de zile”.
„Controalele ANPC. Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, dar una e să îți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe TikTok. Umilirea antreprenorilor nu cred că este un comportament corect al statului român. Apelez la stat să nu mai facă așa ceva. Să își facă datoria”.
„Evaziunea fiscală. Clar că nu mai putem să funcționăm așa. De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani? Ucraina s-a digitalizat în doi ani de război. Nu vrem, pentru că în continuare tolerăm același comportament al controalelor…”.
Demisia din Guvern: „E momentul să fac un pas în spate”
„Intrarea mea în Guvern a avut de-a face cu normalizarea, reforme poate e prea mult spus. Ca să ajungem la reforme trebuie să ne normalizăm, iar statul trebuie să devină partener, mai ales într-un moment greu ca acum, în care sunt afectați pensionari, mame, elevi. Nu mai putem continua așa, cu un stat asupritor al companiilor din România”.
„Ce urmează? Intrarea mea în Guvern a avut de-a face cu faptul că am vrut să ajut. M-a întrebat premierul ce vreau să fac cu restul vieții mele și i-am spus că lucrul cel mai simplu e să continui ce făceam, zona de business, să merg înainte cu proiectele. Am trăit în Germania și m-am întors benevol, a fost cea mai bună decizie a vieții mele, România e o țară plină de oportunități, care a fost tratată prost de noi toți în ultimii 35 de ani și trebuie să regândim modul în care vrem să avem o țară.
Asta i-am spus premierului că e cel mai simplu pentru mine, dar în același timp i-am spus că vreau să am impact. I-am spus că sunt dispus să fac acest pas, atâta timp cât pot să ajut. În acest climat, mie îmi este foarte clar că nu mai pot să ajut, pentru că indiferent ce aș spune și aș face va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. Este motivul pentru care discutând cu premierul i-am spus că voi face mai mult rău decât bine și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, și să demisionez”, a anunţat live Dragoş Anastasiu.
Vicepremierul afirmă că plecarea sa din guvern nu înseamnă că reformele premierului Bolojan trebuie să se oprească.
„Plecarea mea din Guvern nu înseamnă că reformele premierului Bolojan trebuie să se oprească – dimpotrivă! Fac un apel public premierului să preia personal grupul de lucru pe care memorandumul trecut în Guvern îl prevede a fi înființat pentru reformarea companiilor de stat. Îl rog să țină cont de toate pregătirile făcute pentru a repune pe picioare AMEPIP. Îl rog să continue această muncă, punându-i la treabă și pe cei din privat care și-au declarat intenția să ajute și au fost luați la țintă – nu degeaba, probabil. Nu vreau să decredibilizez imaginea Guvernului”. Acesta a fost mesajul transmis de Dragoş Anastasiu.
Unde poate fi urmărită conferinţa de presă a vicepremierului Dragoş Anastasiu
Conferința de presă a fost transmisă LIVE pe conturile de Facebook și Youtube ale Guvernului și pe canalul unic de distribuție al Palatului Victoria.
Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au notat în motivare că vicepremierul a mituit-o pe Angela Burlacu din noiembrie 2009 până în 2017. Şpaga nu consta doar în bani, ci şi în vacanţe plătite. În total, în contul firmei controlate de fiul inspectorului ANAF au intrat 170 de mii de euro.
Anastasiu va susține astăzi la ora 17:00 o conferință de presă
Vicepremierul a reacţionat pe Facebook. Spune că a fost doar martor, nu denunţător, şi nici nu s-a pus problema inculpării sale. „Când, fiind antreprenor, gestionezi mai multe companii care, la rândul lor, sunt conduse de manageri, este imposibil să ai informații la zi și amănunte despre toate operațiunile în derulare. Dar atunci când ai informațiile complete, trebuie să acționezi corect și în spiritul legii. Asta este ceea ce am făcut eu”, a scris Dragoş Anastasiu.
Ulterior, sâmbătă, vicepremierul Dragoş Anastasiu a venit cu încă o precizare pe contul de Facebook. Oficialul, care susţine că a avut calitatea de martor, le-a cerut procurorilor DNA să prezinte declaraţia pe care a făcut-o în faţa anchetatorilor.
„În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut. Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc”, a scris Anastasiu.
Explicațiile vicepremierului
În replică, DNA spune că: „Cei doi reprezentanți ai societății SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie inițiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunț deja redactat pe numele unuia dintre ei. Aceștia au fost audiați în aceeași zi de procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunțători”.
De ce este atât de important acest aspect juridic care diferenţiază martorul de un martor denunţător?
„Martorul denunţător a fost implicat în dare de mită, a cunoscut, a ştiut, a instigat, iar calitatea de martor este aceea prin care o persoană are anumite cunoştinţe… Dacă se pleacă de la calitatea de martor denunţător, prevederile legale aduc un beneficiu persoanei care denunţă fapte penale, în sensul că aceasta nu va fi acuzată”, a explicat avocatul Cătălin Crăciunescu.
Dragoș Anastasiu: „Statul are miliarde de lei datorii la firmele private. Am vorbit cu doi constructori”
Dragoș Anastasiu, care și-a dat duminică demisia din funcția de vicepremier, a declarat în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria, că statul are datorii de miliarde de lei către companii private. „Am sunat doi constructori mari ieri şi mi-au spus că împreună au 1,5 mld. lei nefacturaţi pe lucruri pe care noi le-am prestat deja”, a spus acesta.
El a explicat că unii constructori privați au finalizat lucrările, însă nu au emis facturile aferente la solicitarea autorităților, pentru ca respectivele datorii să nu figureze oficial în evidențe, întrucât nu există fonduri disponibile pentru plata lor imediată.
„Statul are în acest moment miliarde de lei datorii la firmele private. Vă dau exemple – rambursarea plăţilor pe concediile medicale, plata companiilor de energie care au susţinut plafonarea. Am sunat doi constructori mari ieri şi mi-au spus că împreună au 1,5 mld. lei nefacturaţi pe lucruri pe care noi le-am prestat deja. Alt miliard facturat şi neplătit. Şi am întrebat de ce nu facturaţi?
Ne-au spus să nu facturăm pentru că nu sunt bani, şi dacă facturăm ne încărcăm şi de TVA pe care trebuie să-l plătim la statul român. Asta este modul în care statul român, în momentul de faţă, acţionează în relaţia cu privaţii”, a declarat Dragoș Anastasiu.
Anastasiu și-a dat demisia din funcția de vicepremier
„În acest moment, în acest climat, mie mi-e foarte clar că nu pot să ajut pentru că indiferent ce aș face va continua procesul de denigrare. E motivul pentru care, discutând cu premierul, i-am spus că voi face mai mult rău decât bine și că e momentul să fac un pas în spate, în lateral, cum vreți, și să demisionez.
