Asociația ”Pământul Strămoșesc”, fondată de fostul candidat la președinție Călin Georgescu și folosită ca vehicul ideologic pentru promovarea proiectului său conspiraționist ”Apă. Hrană. Energie”, s-a dizolvat oficial pe 6 iunie 2025.
În spatele mesajului liric de adio, plin de referințe la suferința neamului și jertfa strămoșilor, se află însă una dintre cele mai toxice rețele de reciclare a simbolisticii legionare și a radicalismului mistic în România ultimilor ani.
Potrivit paginii de internet pamantulstrămoșesc.ro, unde este publicat proiectul economic al candidatului independent la prezidențiale, Asociația Pământul Strămoșesc este condusă de Călin Georgescu, care este președinte și membru fondator. Vicepreședinte este Ciprian Arghirescu, iar director al asociației este Monica Danciu. Asociația are mai mulți membri, membri asociați sau coordonatori.
Mesajul de despărțire: ”neam, români și durere”
”Această lucrare nu s-a născut din ambiții lumești, ci dintr-o durere tăcută și dintr-un dor care nu mai putea fi ținut în piept. A fost glasul unei generații care a înțeles că uitarea este o formă de moarte – și că un neam care nu-și mai plânge strămoșii nu-și mai poate iubi copiii”, au scris fondatorii în mesajul de adio publicat pe Facebook.
Organizația precizează că își încheie activitatea juridică, însă ”duhul ei rămâne viu în cei care au înțeles și au simțit”:
”Vă mulțumim vouă, celor care ați fost temelia nevăzută a acestei lucrări – cu fapta, cu lacrima, cu rugăciunea, cu tăcerea. Ați făcut parte din ceva ce nu se scrie în registre, ci în suflete. Credem, cu o nădejde care nu se clatină, că această lucrare nu se sfârșește, ci se preface – precum grâul care moare în pământ ca să rodească. Poate va încolți sub alte nume, poate în alte locuri, dar cu același rost: să nu ne pierdem sufletul de neam”.
În spatele acestei retorici regăsim formula deja consacrată a naționalismului mistic românesc: neamul, suferința colectivă, cultul strămoșilor, pământul sacralizat, amenințările lumii moderne și promisiunea renașterii din cenușă.
ONG-ul lui Călin Georgescu: de la ”Apă, Hrană, Energie” la dosare penale
Asociația nu a fost doar un ONG cultural. În fapt, ea a servit ca vehicul politic și ideologic pentru Călin Georgescu, personaj care în ultimii ani a încercat să coaguleze o platformă prezidențială suveranistă, bazată pe o versiune românească, în jurul proiectului ”Apă. Hrană. Energie”, despre care fostul candidat la prezidențiale a scris și două cărți, pline cu fake news-uri și teorii ale conspirației, care au prins la publicul din țara noastră.
În februarie 2025, organizația a intrat în atenția anchetatorilor: sediul asociației a fost vizat de percheziții, în paralel cu cele de la domiciliul lui Radu Pally, fostul șef de campanie al lui Georgescu.
În același dosar, Parchetul General l-a pus pe Călin Georgescu sub control judiciar și l-a pus sub urmărire penală pentru șase infracțiuni, dintre care cea mai gravă este instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Legăturile ideologice cu extrema dreaptă interbelică
Departe de a fi o simplă întâmplare de nume, denumirea ”Pământul Strămoșesc” are o semnificație mult mai adâncă.
Adina Marincea, cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, arăta încă din 2022, pentru Libertatea, că ”Pământul Strămoșesc” a fost numele unuia dintre ziarele oficiale ale Mișcării Legionare în perioada interbelică, sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu.
Astfel, asociația condusă de Georgescu a reciclat discret elemente de simbolistică legionară, fără să și le asume deschis, dar integrându-le în discursul despre renașterea morală a neamului prin muncă, pământ, suferință și credință.
Formula retorică utilizată de Pământul Strămoșesc extrage elemente dintr-un nucleu ideologic bine cunoscut:
- Biblia reinterpretată mistic-etnic: grâul care rodește prin moarte (Ioan 12:24 – Adevărat, adevărat vă spun că, dacă bobul de grâu, care cade în pământ, nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce mult rod – n.r.).
- Radu Gyr: cultul suferinței neamului. Poet, dramaturg și ideolog cultural al Mișcării Legionare, acesta a fost membru activ al Gărzii de Fier în anii ’30, conducând filiala culturală a legionarilor.
- Ioan Alexandru: ruralism religios și sacralizarea pământului.
- Sadoveanu, Preda: idealizarea satului ca spațiu originar.
- Legionarismul interbelic: jertfa colectivă ca mântuire națională.
Această amestecare de surse a devenit, în ultimele decenii, fundația ideologică a unui ecosistem mai larg de organizații, reviste și platforme online.
