Cum vor fi doborâte dronele și avioanele inamice. Concluziile ședinței CSAT: ”Decizia e la comandantul militar al operațiunii, Comandantul militar al operaţiunii va decide doborârea dronelor, avioanelor și a rachetelor.”
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit joi în şedinţă, la Cotroceni, principalul subiect al reuniunii fiind securitatea spaţiului aerian naţional.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei au fost incluse subiecte referitoare la stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecţie contra ameninţărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord şi a cerinţelor tehnice generale ale echipamentelor şi sistemelor tehnice pentru implementarea măsurilor de protecţie.
De asemenea, pe agenda întâlnirii se mai află subiectul stabilirii persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor şi a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional şi procedura de informare cu privire la unele măsuri întreprinse pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional. În cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis astăzi că aeronavele, rachetele și dronele militare care încalcă spațiul aerian al României vor fi doborâte la decizia comandantului misiunii, după regulile NATO, iar cele civile la decizia ministrului. Autoritățile vor actualiza lista cu obiectivele care trebuie protejate. Asta după ce, în ultima vreme, rușii au testat reacția NATO în mai multe țări de pe flancul estic al Alianței. Ședința vine la patru luni după ce legea care permite doborârea dronelor în spațiul aerian românesc a fost declarată constituțională și a intrat în vigoare.
Moşteanu, după CSAT: ”S-a completat cadrul legal cu metodologiile privind obiectivele apărate împotriva dronelor. Decizia privind doborârea dronelor şi a aeronavelor militare, la comandantul misiunii, în cazul aeronavelor civile, la ministru.”
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat joi, după şedinţa CSAT, că s-a completat cadrul legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. El a precizat că este vorba de o listă care se actualizează în funcţie de realităţi, care poate să cuprindă obiective temporare, atunci când ai preşedinţi de stat sau premieri într-un spaţiu public, într-un hotel, sau o zonă de conferinţă. Ministrul a precizat că, în cazul aeronavelor cu pilot, care pot fi militare şi în cazul dronelor decizia privind doborârea acestora este la comandantul misiunii, în timp ce în cazul aeronavelor civile, decizia este la ministru.
„Am discutat în această şedinţă două proiecte importante, două proiecte subsecvente aprobării legii 73 din 2025, acea lege privind intervenţia asupra aeronavelor neautorizate din spaţiu aerian al României. Proiectul de lege, vă reamintesc, a fost discutat, dezbătut, aprobat de Parlament în primăvară, a mers la Monitorul Oficial, a devenit lege în 19 mai. Apoi în iulie, la 10 zile după ce am fost numit ministru, am aprobat ordinul de ministru prin care stabileam procedurile şi linia de comandă pentru intervenţia împotriva dronelor.
Astăzi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. Legea face o referire şi un cadru general la capabilităţile tehnice pentru a interveni împotriva dronelor, pentru protecţia acestor obiective şi vorbim de trei paşi, unul de identificare, al doilea, general, de bruiere, al treilea de intervenţie şi nu o să intru în mai multe detalii, detaliile fiind clasificate”, a spus ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu.
”Am venit astăzi în faţa dumneavoastră la aceste declaraţii după şedinţa Consiliului Suprem de Apărarea Ţării. Am discutat în această şedinţă două proiecte importante, două proiecte subsecvente aprobării legii 73 din 2025, acea lege privind intervenţia asupra aeronavelor neautorizate din spaţiu aerian al României. Proiectul de lege, vă reamintesc, a fost discutat, dezbătut, aprobat de Parlament în primăvară, a mers la Monitorul Oficial, a devenit lege în 19 mai. Apoi în iulie, la 10 zile după ce am fost numit ministru, am aprobat ordinul de ministru prin care stabileam procedurile şi linia de comandă pentru intervenţia împotriva dronelor. Astăzi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor”, a spus ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, după şedinţa CSAT.
Ministrul a arătat că la toate instituţiile din Sistemul Naţional de Apărare există o listă de obiective care trebuie protejate.
El a explicat că este o listă care se actualizează în funcţie de realităţi, care poate să cuprindă obiective temporare, de exemplu, atunci când se întâmplă un eveniment important, unde ai, de exemplu, preşedinţi de stat sau premieri într-un spaţiu public, într-un hotel, sau o zonă de conferinţă, o sală de conferinţe, astfel că poţi defini acel obiectiv temporar, pe perioada evenimentului, ca fiind un obiectiv care trebuie protejat şi SPP-ul în cazul ăsta ia toate măsurile pentru a-l proteja.
”Legea face o referire şi un cadru general la capabilităţile tehnice pentru a interveni împotriva dronelor, pentru protecţia acestor obiective şi vorbim de trei paşi, unul de identificare, al doilea, general, de bruiere, al treilea de intervenţie şi nu o să intru în mai multe detalii, detaliile fiind clasificate”, a spus Moşteanu.
Ministrul Apărării a mai declarat că al doilea proiect stabileşte linia, cine ce comandă în cazul necesităţii de a doborî o aeronavă care intră neautorizat în spaţiu aerian.
”Avem cazul dronelor, aeronavele fără pilot, unde am stabilit prin ordinul de ministru, detaliat, linia de comandă, cine ce face şi cum face, de la început, din 4 iulie, avem aeronave cu pilot, care pot fi militare şi în cazul dronelor decizia este la comandantul misiunii, comandantul militar al operaţiunii. Avem aeronave cu pilot militare şi civile. În cazul celor militare, din nou, decizia şi toată procedura este coordonată şi derulată de comandantul misiunii în conformitate cu toate regulile NATO de interceptare a aeronavelor militare şi am văzut un caz recent chiar în Estonia.
Sunt nişte paşi graduali şi folosirea armamentului şi distrugerea unui avion este ultima măsură, o măsură de ultimă instanţă, dacă toţi ceilalţi paşi sunt ignoraţi şi aeronava nu se identifică şi nu părăseşte spaţiul aerian al României. Şi e vorba de aeronave cu pilot civile, caz în care decizia de doborâre este la ministru, ca şi până acum”, a spus ministrul.
Moşteanu a mai arătat că este ”o poveste veche de la 11 septembrie, din acel moment în care lumea noastră modernă s-a schimbat, în care s-a întâmplat un lucru la care nu s-ar fi aşteptat nimeni, şi anume nişte aeronave civile au lovit acei zgârie nori din New York”.
”De atunci a rămas ca decizia, şi suntem practic pe cadru vechi, în care decizia în cadrul aeronavei civile cu pilot, care nu se identifică, devin aşa zise renegate în limbaj de specialitate, decizia este la ministru, pentru că este o decizie cu o componentă politică atunci când vorbim de civil, fie că e vorba de o aeronavă mică care poate pierde şi accidental posibilităţile de a transmite şi de a comunica în urma unei defecţiuni, sau vorbim de, Doamne fereşte, un al doilea caz 11 septembrie, sper să nu mai vedem aşa ceva pe teritoriu niciunei ţări”, a mai declarat Moşteanu.
Moşteanu a mai arătat că decizia privind aeronavele civile cu pilot care nu se identifică este luată de ministru. Aceasta măsură a fost luată după atentatele din 11 septembrie 2001 din SUA.
„Este o decizie cu o componentă politică atunci când vorbim de civil, fie că e vorba de o aeronavă mică care poate pierde şi accidental posibilităţile de a transmite şi de a comunica în urma unei defecţiuni, sau vorbim de, Doamne fereşte, un al doilea caz 11 septembrie, sper să nu mai vedem aşa ceva pe teritoriu niciunei ţări”, a mai declarat Ionuţ Moşteanu.
Comandantul militar al operațiunii va da ordinul pentru doborârea dronelor, aeronavelor cu pilot şi a rachetelor care intră ilegal în spaţiul aerian al României, iar pentru aeronavele civile decizia aparține ministrului Apărării, au declarat surse CSAT pentru Observator.
MApN, MAI, Ministerul Justiției și toate instituțiile de forță își vor stabili singure obiectivele protejate, vor delimita o arie, o zonă protejată în jurul acestor obiective, practic o zonă de interdicție în care, dacă intră o dronă, aceasta poate fi doborâtă, conform surselor citate.
CSAT a discutat și costurile operațiunii, atrăgând atenția că e o problemă de cost să tragi într-o dronă de 20.000-30.000 de euro cu o rachetă de pe F-16 care costă 400-500.000 de euro.
Marți seară, președintele american Donald Trump a spus că țările NATO ar trebui să doboare dronele rusești care intră în spațiul aerian al NATO. Iar ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a avertizat Rusia că Polonia va doborî orice dronă sau avion de luptă rusesc care va intra în spațiul ei aerian.
