Recesiunea scapă șoferii de amenzi, Guvernul Bolojan nu mai finanţează proiectul pentru instalarea a 400 de radare fixe în România.
România, ţara cu cele mai multe victime în accidente rutiere provocate de viteză excesivă, renunță la cele 400 de radare fixe. Camerele video care urmau să trimită pe loc amenda pe adresa ”vitezomanilor” nu au mai primit finanţare de la guvern. Cel mai devreme, ele ar putea deveni funcţionale peste doi ani.
Investiţia propusă de Compania de Drumuri şi estimată la aproape 100 de milioane de lei a fost pusă pe pauză pe termen nelimitat.
Planul prevedea instalarea radarelor fixe pe autostrăzi şi pe şoselele unde au loc cele mai multe accidente din cauza vitezei: DN1 Bucureşti – Oradea, DN 2 Bucureşti – Siret şi DN6 Bucureşti – Timişoara. Camerele video ar fi trebuit să calculeze automat viteza maşinii între două radare succesive şi să trimită automat amenda pe adresa şoferului, dacă depistau încălcarea limitei legale.
În prezent, România nu are radare fixe. Poliția Rutieră dispune de 1.186 de aparate mobile pentru măsurarea vitezei, cu ajutorul cărora a dat peste 350.000 de sancţiuni în primele şase luni ale anului.
Specialiștii în siguranţă rutieră atrag atenția că vitezomanii riscă mult şi câştigă puţin. La o viteză cu 20 kilometri pe oră peste limită, parcurg 100 de kilometri de autostradă cu opt minute mai repede decât dacă ar respecta legea.
Compania Naţională de Drumuri vrea să monteze 400 de camere inteligente. Vorbim despre camere care vor putea măsura viteza cu care circulă şoferii, dar vor putea să calculeze şi viteza medie dintre două puncte.
Dacă pe DN 1, distanţa dintre Ploieşti şi Săftica este de 30 de kilometri, iar limita de este de 70 de kilometri pe oră, traseul ar trebui parcurs în cel puţin 25 de minute. Dacă un şofer ajunge însă cu cinci minute mai devreme, înseamnă că a circulat peste limită. Se va calcula cu cât a încălcat limita legală şi va primi amenda direct acasă.
