Acasă Actualitate Tamtamul Air Schengen și populismul, pasageri: ”Am stat 15 minute în autocar să facem frumos, ne-au ținut mai mult ca să se facă ora de Schengen”

Tamtamul Air Schengen și populismul, pasageri: ”Am stat 15 minute în autocar să facem frumos, ne-au ținut mai mult ca să se facă ora de Schengen”

0
0
279

Tamtamul Air Schengen și populismul, pasageri: ”Am stat 15 minute în autocar să facem frumos, ne-au ținut mai mult ca să se facă ora de Schengen”.

Unii dintre pasageri, surprinși în imaginile video de reporterii prezenți la fața locului, s-au arătat deranjați de faptul că au fost ținuți în autocar timp de 15 minute ”ca să facă frumos” după ce ajungeau în fața jurnaliștilor, pentru a marca Air Schengen:

”Am stat 15 minute în autocar să facem frumos că suntem în Schengen”, a spus una dintre pasagere.

O altă pasageră a subliniat același lucru, că au fost ținuți în autocar mai mult decât era necesar pentru a se face ora 00:00 și a marca astfel la sosire faptul că sunt primii pasageri post-aderare.

”Ne-au ținut mai mult ca să se facă ora de Schengen”, a spus o alta.

Alți pasageri au pus la îndoială faptul că România ar merita să intre în Schengen, iar alții, dimpotrivă, au declarat că abia așteptau acest moment și că țara noastră merită să fie tratată de la egal la egal cu celelalte state europene.

România a intrat în Air Schengen, duminică, fapt care marchează ridicarea parțială a controalelor la frontieră, pe cale aeriană și maritimă. România este, începând cu ora 00:00, în spațiul de liberă circulație Schengen cu cele 17 aeroporturi și cele 4 porturi maritime din județul Constanța (Constanța, Constanța Sud -Agigea, Midia și Mangalia).

Astfel, călătorii români se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre, cu excepția Ciprului și Irlandei, fără a fi supuse controalelor de frontieră. Cu toate acestea, sunt posibile în continuare verificări inopinate ale identității, astfel că poliţiştii de frontieră vor rămâne în incinta aeroporturilor pentru cazurile în care există suspiciuni privind posibile infracțiuni.

Anul trecut, 23 de milioane de pasageri au tranzitat toate cele 17 aeroporturi ale României, iar aproximativ 70% dintre aceștia au zburat spre țări din Spaţiul Schengen, susține șeful Poliției de Frontieră, Cornel Laurian Stoica.

Exemplu practic de călătorii intra-Schengen pentru transportul aerian

O persoană care călătorește cu avionul, de exemplu, de la București la Roma, nu va mai fi verificat la frontieră în aeroporturile de plecare și de sosire. Transportatorii pot verifica identitatea la check-in sau la îmbarcare, la fel ca pentru orice alt zbor.

Şeful Poliţiei de Frontieră mai spune că odată cu aderarea României la Schengen angajaţi ai diverselor structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pot face controale, aleatoriu, şi pot verifica documentele pasagerilor cu ajutorul unor terminale mobile conectate la ”toate bazele relevante de date” naţionale şi ale Spaţiului Schengen.

Într-un alt exemplu, românii care vor merge pe Dunăre din România în Croația vor fi verificați în continuare la intrarea și ieșirea din Serbia, pentru că acest stat nu se află în Schengen. Apoi, în unele state care sunt membre Schengen situația privind minorii va depinde de politicile naționale ale fiecăruia.

Culmea ironiei la intrarea în Schengen. Prima cursă aeriană operată fără control de frontieră a venit de la Viena. Anunţul lui Marcel Ciolacu despre intrarea totală în Schengen.

România a intrat parţial în Schengen. Prima cursă aeriană fără controlul la frontieră în București a fost din Austria, ţara care încă se opune să intrăm în spaţiul UE şi cu frontierele terestre.

Marcel Ciolacu anunță că a pus în mișcare Marele Plan pentru integrarea deplină în Schengen.

Premierul Marcel Ciolacu salută aderarea României la Air Schengen, dar arată faptul că există un plan guvernamental care a fost asumat pentru aderarea completă la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului. ”România este de astăzi în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, o reușită binemeritată de țara noastră ca membru al Uniunii Europene.

Beneficiile sunt evidente atât pentru cetățenii români care pot călători mai ușor, cât și pentru economia națională, prin deschiderea unor noi oportunități în acest spațiu de liberă circulație.

Este o victorie a României și a tuturor celor care au crezut în acest proiect de țară. Avem un plan guvernamental clar și ferm asumat pentru aderarea completă la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului.

Am convingerea că prin seriozitate și stabilitate vom realiza acest obiectiv, așa cum am reușit alte două proiecte majore – aderarea la NATO și la Uniunea Europeană – și cum ne pregătim pentru a face parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”, scrie Marcel Ciolacu.

După mai bine de un deceniu de când a întrunit toate condițiile tehnice, România a intrat cu granițele aeriene și maritime în spațiul Schengen. De la miezul nopții, călătoriile cu avionul între statele membre ale spațiului de liberă circulație sunt mai rapide, fără controlul documentelor. La fel și transportul de marfă aerian sau maritim. Asta înseamnă cam o treime din totalul mărfurilor care tranzitează România.

În prima zi în care România face parte oficial din Schengen, momentan doar cu granițele aeriene și maritime, prima cursă care a aterizat pe Aeroportul Otopeni a venit de la Viena, care a pus piedică țării noastre să adere la spațiul de liberă trecere.

Purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Aeroporturi Valentin Iordache a declarat duminică, după ce România a intrat în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, că prima cursă integral operată fără control de frontieră din spaţiul Schengen este cea a companiei Austrian Airlines de la Viena, transmite News.ro.

„Primii pasageri care au intrat fără control de frontieră în această seară sunt o parte din pasagerii unei curse Lufthansa de la Frankfurt. Au fost 92 de pasageri. Circa 20 dintre aceştia nu au mai trecut prin controlul de frontieră, pentru că s-a făcut ora 0:00. Prima cursă integral operată fără control de frontieră din spaţiul Schengen este, uşor ironic, cursa Austrian Airlines de la Viena”, a declarat iordache.

Românii care călătoresc în statele din spaţiul Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontiere aeriene şi maritime începând de duminică. Concret,aceştia nu se vor mai opri la punctele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, urmând să meargă direct către porţile de îmbarcare.

Se vor face, însă, controale în baza unei analize de risc, dacă sunt persoane suspecte, persoane care sunt date în urmărire, sub control judiciar, poliţiştii urmând să aibă în dotare dispozitive mobile de control cu care vor putea face verificări.în bazele de date operative.

Când va intra România în Schengen și cu frontierele terestre.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu a afirmat duminică, după ce România a intrat în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, că decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, declarându-se însă convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult.

„Eforturile noastre pentru aderarea şi cu frontierele terestre sunt continue şi pe multiple canale diplomatice, precum şi prin munca din teren a Poliţiei de Frontieră şi a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne. Sunt eforturi programate şi structurate care se desfăşoară în bune condiţii. Relaţiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel şi cu comisarul european şi celelalte ministere de interne din statele membre ale UE.

Menţinem o comunicare continuă cu toţi partenerii noştri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen. Perspectivele celei de a doua etape depind însă şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a ţării noastre, de evoluţii şi conjuncturi politice externe.Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca şi decizia privind Air Schengen. Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult”, a subliniat Predoiu.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat sâmbătă aderarea parțială a României și Bulgariei la spațiul Schengen, precizând că este un „moment istoric”.

Comisia Europeană a transmis printr-un comunicat de presă că salută cu entuziasm această realizare, o concretizare a deciziei istorice a Consiliului din decembrie 2023. Aderarea la spațiul Schengen a celor două state membre aduce o extindere semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne, sporindu-i atractivitatea, conform Comisiei.

„Ziua de mâine marchează o dată importantă: Bulgaria și România se alătură familiei Schengen. Salut eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene și maritime. Acesta este un mare succes pentru ambele țări. Și un moment istoric pentru spațiul Schengen – cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Împreună, construim o Europă mai puternică și mai unită pentru toți cetățenii noștri”, a declarat Ursula von der Leyen.

Din luna decembrie a anului trecut, ambele state membre au luat toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea fără probleme a normelor Schengen începând cu 31 martie 2024, a mai menționat Comisia Europeană.

Consiliul va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Comisia va continua să ofere Președinției Consiliului tot sprijinul necesar pentru a se asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în cursul anului 2024, potrivit Comisiei Europene.

Aflat la București la Congresul Partidului Popular European, la începutul lunii martie, cancelarul austriac Karl Nehammer a transmis, după întâlnirea cu Klaus Iohannis, un nou mesaj tranșant pentru România. „Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată: sistemul Schengen nu funcționează în prezent, prin urmare nu poate fi extins”, a spus el.

Pentru guvernul român, ținta aderării la Schengen vizează anul acesta. „Avem în plan ca până la sfârşitul anului să avem o aderare completă la Schengen, inclusiv terestru”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, vineri, potrivit Agerpres.

România a intrat în Schengen cu spațiul aerian și maritim. Reguli noi de călătorie în străinătate pentru români din 31 martie
UPDATE AFP: România şi Bulgaria aderă duminică parţial la spaţiul Schengen, după 16 ani de aşteptare. ”Este un mare succes al celor două ţări”, salută Ursula von der Leyen.

România şi Bulgaria aderă duminică în mod parţial în spaţiul Schengen – după 16 ani de aşteptare -, o aderare care înfurie transportatorii rutieri, relatează AFP.

Pasagerii români şi bulgari nu vor mai fi obligaţi să prezinte un paşaport sau o viză de călătorie, atunci când folosesc transportul aerian sau maritim, în spaţiul Schengen, începând de duminică.

Pe drumuri însă, controalele sunt menţinute deocamdată, spre marea nemulţumire a şoferilor – din cauza vetoului Austriei, singurul stat membru al Uniunii Europene (UE) refractar, de frica unui aflux de solicitanţi de azil.

Excluşi din acest proces, transportatorii rutieri sunt furioşi. În pofida acestei aderări parţiale, este vorba despre o etapă care are o puternică valoare simbolică în cele două foste ţări comuniste.

”Este un mare succes al celor două ţări”, salută într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.

Însă acest acord este doar o aderare parţială, care continuă să ridice probleme schimburilor regionale şi care este dictată în parte din consideraţii de politică internă ale unor state membre UE.

Românii care călătoresc în statele din spaţiul Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontierele aeriene şi maritime începând de duminică. Concret, controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) şi maritime (porturi la Marea Neagră) se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră.

Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, precum şi Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein.

Pe 31 martie, primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza pe Aeroportul ”Henri Coandă” din Capitală vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam, Geneva. Conform programului, acestea vor sosi în intervalul orar 00.05 – 01.00.

Aeroportul Internaţional Craiova marchează intrarea României şi a Bulgariei în Air Schengen printr-un eveniment care va avea loc duminică, începând cu ora 11:00.

La 11:30, pe pista Aeroportului Internaţional Craiova va ateriza o cursă cu o delegaţie a oraşului Plevna, Bulgaria, condusă de primarul localităţii, însoţit de o echipă de filmare a televiziunii naţionale din Bulgaria.

Ulterior primii călători vor pleca de pe Aeroportul Internaţional Craiova, în condiţiile pe care le presupune intrarea în Air Schengen, către aeroportul Charleroi, Belgia.

Fiecare dintre pasagerii acestui zbor va primi din partea Aeroportului Internaţional Craiova câte un cadou simbolic, care va marca momentul intrării României în spaţiul Schengen aerian.

La aeroporturile Iaşi şi Timişoara au fost inaugurate vineri noi terminale.

Persoanele care intră în terminal, după ce parcurg procedura de control la securitate, activitate care este curentă în toate aeroporturile din Spaţiul Schengen, nu vor fi supuse controlului la frontieră, ci vor merge direct către porţile de îmbarcare, dar în tot acest traseu parcurs, vor putea fi verificate de Poliţia de Frontieră, echipajele mixte ale Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări.

”Trebuie să ştim că în zona de terminal Schengen, în toate terminalele vor fi patrule mixte de poliţişti, jandarmi, care vor veghea la siguranţa noastră. Vor face controale în baza unei analize de risc, dacă sunt persoane suspecte, persoane care ştim că sunt date în urmărire, sub control judiciar şi aşa mai departe. La nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi Poliţiei de Frontieră împreună cu celelalte arme, s-a dezvoltat o aplicaţie pe un terminal mobil, practic un telefon, cu care colegii mei şi ceilalţi din celelalte arme pot verifica documentele persoanei şi vor observa dacă documentul este dat pierdut, furat, dacă este una şi aceeaşi persoană, dacă există o alertă pe numele persoanei, iar în momentul în care vor identifica această persoană, o vor conduce în linia a doua de control pentru a lua măsurile legate”, a explicat Chestorul de poliţie Cornel Laurian Stoica, care conduce Poliţia de Frontieră.

El a explicat că datele din actul de identitate al persoanei pe care echipele decid să o verifice sunt căutate ”în toate bazele relevante de date”, atât bazele de date naţionale, cât şi în cele din Spaţiul Schengen.

În situaţia în care suspiciunile nu se confirmă, persoana îşi poate continua călătoria. Dacă acestea se confirmă, persoanei i se va întrerupe călătoria şi se vor aplica măsuri legale.

Persoanele urmărite general sau internaţional vor fi reţinute şi predate autorităţilor competente, iar celor care se constată că au comis infracţiuni – deţin substanţe interzise, documente false sau falsificate, sunt migranţi ilegali – li se vor întocmi actele premergătoare cercetării penale.

Reguli noi pentru călătoria minorilor în strinătate după intrarea României în Schengen
Ca şi în cazul adulţilor, minorii nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge direct către poarta de îmbarcare. Ei nu vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca şi până în prezent.

Atât adulţii, cât şi minorii vor avea nevoie de aceleaşi documente ca şi până în prezent. Diferenţa constă în faptul că nu vor mai exista controale efectuate asupra documentelor de către Poliţia de frontieră, la ghişee special amenajate în acest sens. Documentele vor fi prezentate doar la solicitarea poliţiştilor de frontieră prezenţi în aeroporturi şi porturi.

Documentele necesare la ieşirea din ţară în cazul cetăţenilor români minori, în funcţie de situaţie:

Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare:

– Document de călătorie valabil

– Declaraţia autentificată a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi

– Declaraţia autentificată a ambilor părinţi din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele

– Doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliul sau reşedinţa stabilite în ţara spre care călătoreşte şi face dovada în acest sens

– Dovada scopului declarat al călătoriei şi declaraţia autentificată prin care unul dintre părinţi îşi dă acordul pentru efectuarea călătoriei, când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei.

Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de:

– Document de călătorie valabil

– Declaraţie autentificată a ambilor părinţi din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate

– Doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte

Declaraţiile autentificate se obţin în ţară de la notarul public şi în străinătate de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

Pentru a verifica dacă cetăţenii români minori şi însoţitorii acestora sunt în posesia documentelor amintite, poliţiştii de frontieră pot face verificări aleatorii în incinta aeroportului. Dacă se constată că acestea nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară.

Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul. Este vorba despre următoarele infracţiuni: omor; infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de ţesuturi sau organe umane; infracţiuni de terorism.

Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulţi cât şi pentru minorii români, condiţiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră.

Încarcă mai mult
Load More In Actualitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vezi Și

După circul cu icoane din Parlamentul European, Șoșoacă mustrată de fețe bisericești: ”Folosite în mod nepotrivit, aceste elemente sacre devin simple piese de teatru”

Facebook X (Twitter) WhatsApp Telegram Reddit Email După circul cu icoane din Parlamentul …