După majorarea TVA, un nou eșec încasat de Nicușor Dan, CCR îi respinge cu unanimitate sesizarea privind legea care interzice activitățile legionare, rasiste sau antisemite
Curtea Constituțională respinge sesizarea lui Nicușor Dan privind legea care interzice activitățile legionare, rasiste sau antisemite.
Curtea Constituțională a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan privind Legea care vizează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și combaterea antisemitismului. După ce contestația a fost respinsă în unanimitate de judecătorii Curții Constituționale, legea se întoarce acum pe masa președintelui pentru promulgare.
Judecătorii CCR au decis că obiecțiile președintelui sunt neîntemeiate, conform unor surse din instituție.
CCR a respins ca neîntemeiată joi sesizarea președintelui Nicușor Dan pe tema noii legi privind combaterea antisemitismului şi xenofobiei, iar decizia a fost luată în unanimitate. La ședință – prima în această formulă – au fost prezenți șapte din cei nouă judecători constituționali.
”Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate este clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul și scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăți democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnității ființei umane și a respectului deplin al drepturilor și libertăților fundamentale”, arată comunicatul Curții Constituționale..
Curtea mai subliniază că ideologiile nazistă, fascistă și legionară nu pot fi relativizate juridic, fiind regimuri criminale istorice care au practicat violența sistemică și genocidul.
Decizia CCR vine după ce președintele Nicușor Dan a contestat legea, argumentând că noțiunile de ”legionar” și ”fascist” sunt neclare, ceea ce ar putea duce la interpretări arbitrare și abuzuri.
În sesizarea transmisă pe 10 iulie, președintele a susținut că, legea încalcă mai multe articole constituționale, inclusiv cele referitoare la statul de drept, libertatea de exprimare și claritatea normelor legislative.
”Evident că nu sunt o persoană care să încurajeze tipul acesta de manifestări și vreau să întrebăm toți Parchetul ce s-a întâmplat cu zecile sau poate sutele de amenințări pe care jurnaliștii le-au primit în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2024” a declarat Nicușor Dan într-o conferință de presă.
Președintele Dan a oferit exemplul unei asociații din Făgăraș care promovează Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș, ai cărei membri includ persoane care au fost în trecut afiliate mișcării legionare: ”Întrebarea este: această asociație are sau nu are caracter legionar?”.
Nicușor Dan a adăugat că e nevoie de o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel, fără discuție, ”dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări și eventual la abuzuri”.
De asemenea, legea incriminează distribuirea materialelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Aceasta a fost prima ședință a CCR sub conducerea noii președinte, Simina Tănăsescu, și în noua componență, care include judecătorii recent numiți Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.
Anterior, CCR respinsese și o sesizare a AUR pe aceeași lege, considerând că actul normativ nu încalcă libertatea de exprimare.
După decizia CCR, legea urmează să fie promulgată de președinte.
Actul normativ introduce sancțiuni mai severe pentru promovarea cultului persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, interzicerea acordării numelor acestora unor locuri publice sau organizații și pedepsirea distribuirii materialelor cu caracter interzis.
Într-un comunicat transmis ulterior, CCR spune că ”legea este clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul și scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăți democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnității ființei umane și a respectului deplin al drepturilor și libertăților fundamentale”.
Nicușor Dan reclamase caracterul neclar al noțiunilor de ”legionar” și ”fascist”. Demersul președintelui fusese criticat, printre altele, de unii istorici.
După această respingere, președintele mai are un singur instrument pentru a modifica legea: să o retrimită în Parlament pentru reexaminare. Dacă Parlamentul o va trimite nemodificată, Nicușor Dan va fi obligat să o promulge.
Ședința de joi a fost prima de când a fost aleasă președintă a CCR Simina Tănăsescu. Totodată, este prima ședință în noua formulă a Curții Constituționale, care îi include pe cei trei noi judecători constituționali numiți recent: Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.
Anterior, CCR respinsese o sesizare a AUR pe această temă.
Cum a motivat Nicușor Dan demersul la CCR pe legea împotriva fascismului.
Președintele Nicușor Dan a explicat, într-o conferință de presă de luni, motivul pentru care a decis să atace legea la CCR.
”Evident că nu sunt o persoană care să încurajeze tipul acesta de manifestări și vreau să întrebăm toți Parchetul ce s-a întâmplat cu zecile sau poate sutele de amenințări pe care jurnaliștii le-au primit în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2024. Deci aici vorbim de niște fapte extrem, extrem de concrete, amenințări la adresa unor jurnaliști, sau ce s-a întâmplat cu amenințările la adresa domnului Vexler primite imediat ce această lege a fost pusă în circuitul parlamentar”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a spus că sunt ”chestiuni extrem, extrem de concrete și față de care statul român trebuie să reacționeze extrem, extrem de ferm”, dar trebuie să ne uităm la conținutul legii.
”Sunt niște chestiuni extrem de neclare acolo, și vă dau un exemplu. În orașul Făgăraș există o mică asociație care se ocupă de promovarea Rezistenței din Munții Făgăraș, face expoziții, fel de fel de evenimente de felul ăsta. Între membrii Rezistenței din Munții Făgăraș sunt câteva persoane care în trecutul lor au fost parte din mișcarea legionară. Întrebarea este: această asociație are sau nu are caracter legionar? – pentru că legea nu ne spune. Și, dacă are caracter legionar, oamenii ăștia trebuie să facă pușcărie sau nu? – pentru că legea ne spune că, dacă fondezi o asociație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu, eu cred că este legitim să promovezi Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș”, a argumentat Nicușor Dan.
Președintele a spus că ”sunt multe astfel de neclarități care lasă loc arbitrariului”.
”Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel, fără discuție, dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări și eventual la abuzuri”, a explicat Dan motivul pentru care a atacat legea la CCR.
Ședința de joi este prima de când a fost aleasă președintă a CCR pentru prima dată o femeie: Simina Tănăsescu. Totodată, este prima ședință în noua formulă a Curții Constituționale, care îi include pe cei trei noi judecători constituționali numiți recent: Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.
