Tot ce trebuie să știi despre alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024, preşedintele AEP, Toni Greblă: ”Românii vor primi cinci buletine de vot”.
Președintele Autorității Eelectorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a explicat cum va decurge votul pe data de 9 iunie 2024. Fiecare alegător va primi câte cinci buletine de vot, o ștampilă și va avea la dispoziție o tușieră.
„În ceea ce îi privește pe cetățenii din România care își exercită dreptul de a vota, pentru alegerile locale, aceștia trebuie să-și exercite dreptul numai la secțiile de votare unde sunt arondați, conform domiciliului sau reședinței, dacă s-a stabilit cu cel puțin două luni înainte de data alegerilor.
Vor prezenta documentul de identitate și vor primi de la președintele biroului electoral al secției de votare un set de cinci buletine de vot”, a explicat Toni Greblă.
Este vorba despre un buletin pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, unul pentru alegerea consilierilor locali, unul pentru consilierii județeni, unul pentru alegerea primarului și unul pentru alegerea președintelui Consiliului Județean.
„După ce le va primi, alegătorul va intra în cabina de vot, își va exercita dreptul de vot, punând cinci ștampile pentru fiecare dintre cele cinci buletine de vot care i-au fost înmânate.
Va avea la îndemână ștampila de vot și, pentru prima dată, și o tușieră, pe care va putea să o utilizeze, în cazul în care nu se mai vede foarte bine ștampila”, spus președintele AEP.
După ieșirea din cabină, alegătorii vor împături buletinele de vot cu ștampila de control a secției de votare în exterior, iar cele cinci buletine de vot vor fi puse în urnele inscripționate.
„Apoi, alegătorul va preda ștampila, cu mențiunea votat, președintelui secției de votare și va putea să părăsească secția de vot”, a mai spus Greblă.
Conform acestuia, fiecare secție de votare va fi dotată cu urnă specială sau mobilă.
„Cetățenii români care nu pot fi transportați sau au dificultăți majore în a se prezenta la secția de votare trebuie să depună, cu suficient timp înainte, la biroul electoral de circumscripție locală, un set de documente, din care să rezulte că sunt în imposibilitatea de a se deplasa la secția de votare.
Pot, de asemenea, să depună această solicitare însoțită de documente justificative și în ziua de sâmbătă, la biroul secției de la sediul secției de votare și, de asemenea, chiar în duminica alegerilor pot să depună această solicitare, dar până la o oră rezonabilă.
Noi am recomandat ora 14.00, pentru că ea să poată fi prelucrată, apoi doi membri ai secției de votare la domiciliul persoanei cu urna mobilă și evident să aibă și timpul necesar spre a reveni la secția de votare, înainte de ora 22.00, când se încheie votarea”, susține Toni Greblă.
Acesta precizează că, în mod excepțional, acolo unde președintele secției de votare observă că sunt cetățeni care încă nu au apucat să voteze, dar ei se află în interiorul secției sau în preajmă și stau la rând pentru a-și exercita dreptul de vot, poate să decidă prelungirea votării până la ora 23.59, când sistemul electronic de înregistrare la vot va fi închis automat.
Toni Greblă: ”Cetăţenii nu pot vota cu paşaportul simplu în ţară, dar pot să voteze cu paşaportul diplomatic. În străinătate, cetăţenii trebuie să facă dovada că au cetăţenie sau reşedinţă, la alegerile parlamentare şi prezidenţiale.”
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat marţi că cetăţenii nu pot vota cu paşaportul simplu în ţară, ci cu cartea de identitate sau alt document echivalent. În străinătate, cetăţenii români trebuie să facă dovada că au cetăţenia şi reşedinţa în acea ţară, la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, a mai spus preşedintele AEP, arătând că MAE are o listă de documente pe care fiecare ţară le eliberează cetăţenilor de altă cetăţenie care se află temporar sau definitiv acolo.
Preşedintele AEP a explicat în conferinţa de presă că în străinătate, românii trebuie să demonstreze reşedinţa pentru a vota doar la parlamentare şi prezidenţiale.
Preşedintele AEP a declarat că cetăţenii pot vota la alegerile din 9 iunie numai în baza unui document eliberat de statul român.
”În ţară, paleta este destul de lărguţă, mă refer la cărţi de identitate, cărţi de identitate electronice, cărţi provizorii de identitate şi electronice de identitate, paşaport diplomatic şi paşaportul de serviciu, în toate variantele lui, iar pentru militarii şcolilor militare, pot să voteze şi pe baza carnetului de serviciu”, a spus Toni Greblă.
El a precizat că la alegerile parlamentare si prezidentiale, în străinătate, cetăţenii români trebuie să facă dovada că au cetăţenia şi reşedinţa în străinătate şi acest lucru poate fi făcut şi în funcţie de ţara gazdă”.
”Sau au reşedinţa acolo sau sunt cetăţeni români, pot să voteze cu o carte de identitate care diferă de la ţară la ţară. MAE are o listă de documente pe care fiecare ţară le eliberează cetăţenilor de altă cetăţenie care se află temporar sau definitiv acolo”, a arătat Greblă, referindu-se la alegerile pentru alegerea membrilor Parlamentului şi a preşedintelui României.
Întrebat dacă în ţară cetăţenii pot vota cu paşaportul simplu, preşedintele AEP a răspuns: ”Cu paşaportul simplu nu pot vota deoarece probabil legiuitorul a vrut să evite, paşaportul simplu în acelaşi timp se află la cetăţean ca şi cartea de identitate şi atunci el trebuie să aleagă şi este cel mai simplu ca în ţară să voteze cu cartea de identitate sau alt document echivalent, fără paşaportul simplu, turistic. Pot să voteze în ţară cu paşaportul diplomatic”, a mai spus Toni Greblă.
Secții de votare vor fi deschise la ora 07:00.
BEC a transmis către birourile electorale din ţară şi AEP recomandări privind interacţiunea la urne cu persoanele transgender, la alegerile din 9 iunie. Îndrumarul cu recomandările a fost făcut de Asociaţia Accept.
Biroul Electoral Central a transmis, printr-o circulară, birourilor electorale din ţară, cât şi şi Autorităţii Electorale Permanente (AEP) un îndrumar redactat de către Asociaţia Accept cu recomandări privind interacţiunea la urne cu persoanele transgender, la alegerile din 9 iunie. ”În multe cazuri, în ceea ce priveşte persoanele transgender, datele ce se regăsesc în actele de identitate nu corespund sau nu corespund în totalitate cu înfăţişarea persoanei. Astfel, pot exista situaţii în care prenumele şi menţiunile privind sexul să difere de modul în care persoana se prezintă lumii, ca bărbat sau femeie”, precizează Accept, în solicitarea făcută către BEC privind transmiterea acestui îndrumar către birourile electorale din România. O solicitare similară a fost făcută către BEC şi de Avocatul Poporului.
”Având în vedere solicitarea Asociaţiei Accept înregistrată la Biroul ElectoralCentral (BEC) cu nr. 1681C/BEC2024/22.05.2024 şi adresa Avocatului Poporului nr. 14636/23.05.2024, înregistrată la BEC cu nr. 1681C/BEC2024/22.05.2024, vă comunicăm îndrumarul pentru interacţiunea cu persoanele transgender în context electoral, cu rugămintea comunicării acestuia către structurile teritoriale sau birourile electorale de circumscripţie inferioare, după caz, în vederea prezentării informaţiilor şi recomandărilor înscrise în îndrumar, cu ocazia instruirilor preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, precum şi cu ocazia instruirilor operatorilor de calculator desemnaţi”, arată circulara BEC.
Asociaţia Accept a trimis către BEC „un mic îndrumar pentru interacţiunea cu persoanele transgender în context electoral”.
”În multe cazuri, în ce priveşte persoanele transgender, datele ce se regăsesc în actele de identitate nu corespund sau nu corespund în totalitate cu înfăţişarea persoanei. Astfel, pot exista situaţii în care prenumele şi menţiunile privind sexul să difere de modul în care persoana se prezintă lumii, ca bărbat sau femeie. De asemenea, pot exista diferenţe şi în ce priveşte fotografia din cartea de identitate, determinate de faptul că persoana trece printr-o tranziţie medicală, cu efecte progresive asupra aspectului său fizic. Aceste neconcordanţe dintre actele de identitate şi identitatea de gen a persoanei sunt un rezultat al unei proceduri de recunoaştere juridică a genului a statului român, lipsită de accesibilitate, previzibilitate şi claritate, contrară drepturilor fundamentale ale omului, astfel cum reiese şi din hotărârea CEDO în cauza X şi Y c. României”, mai precizează documentul Asociaţiei Accept trimis către Biroul Electoral Central.
Conform sursei citate, „prezentul îndrumar a fost elaborat de către Asociaţia Accept şi este destinat tuturor persoanelor şi entităţilor implicate în procesul electoral, astfel încât operatorii de calculator, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente, membrii Birourilor Electorale, precum şi toate celelalte persoane implicate în acest proces să fie corect informate asupra modului în care să interacţioneze cu persoanele transgender, în momentul în care acestea se prezintă la secţia de votare”.
Reprezentanţii Asociaţiei mai precizează că ”persoanele trans au dreptul să voteze şi să-şi exercite dreptul la vot fără a le fi afectată demnitatea”, conform unei postări, de acum câteva zile, de pe pagina de Facebook a Accept.
Sursa menţionată mai spune că ”potriviti studiilor, 3% din populaţia adultă a României se identifică drept persoane trans şi amintesc de (Ipsos Pride 2023)”.
Preşedintele AEP, Toni Greblă, alegeri 9 iunie 2024: ”Cetăţenii cu afecţiuni vizibile, vor putea fi însoţiţi în cabina de vot de persoane la alegerea lor”.
Preşedintele AEP, Toni Greblă, a afirmat, marţi, că la alegerile din 9 iunie cetăţenii care nu pot să-şi exercite dreptul de vot din cauza unei afecţiuni vizibile vor putea fi însoţiţi în cabina de vot de o persoană la alegerea lor, menţionând că este interzis ca aceştia să fie însoţiţi de membrii biroului secţiei de votare sau de candidaţi.
”În interiorul cabinei de vot, cetăţenii pot să rămână timp suficient pentru a vedea bine buletinul de vot, pentru a pune ştampila unde doresc. În cazul cetăţenilor români care nu pot să voteze din cauza unei afecţiuni care este vizibilă, preşedintele secţiei de votare poate să le permită să intre în cabina de vot însoţiţi de o persoană la alegerea lor.
Este interzis să fie însoţite de membrii din biroul secţiilor de votare sau de vreunul din candidaţi”, a afirmat Greblă, la o conferinţă de presă.
Potrivit lui Greblă, cetăţenii trebuie să reţină că, dacă întrunesc condiţiile pentru a vota, trebuie să pună câte o ştampilă pe fiecare dintre cinci buletine de vot pe care le vor primi.
Greblă a precizat că buletinele de vot care vor fi introduse greşit într-o singură urnă sau în altele decât cele destinate vor fi considerate valabile şi nu vor fi anulate.
”Cetăţenii care greşesc la introducerea în urnele inscripţionate şi pun buletinele de vot într-o singură urnă sau încurcă, de exemplu, urna destinată preşedintelui Consiliului Judeţean cu cea pentru Consiliul Judeţean, acele buletine de vot vor fi considerate valabile. Ele vor fi separate şi puse pe capitole când vor fi deschise urnele şi se vor număra voturile.
Simpla greşeală a punerii buletinul de vot în altă urnă decât cea special inscripţionată nu conduce la anularea votului”, a mai explicat preşedintele AEP.
Şeful AEP a precizat şi locul în care pot să-şi exercite cetăţenii dreptul de vot.
”Pentru alegerile locale, cetăţenii României pot să voteze doar la secţia de votare unde sunt arondaţi conform domiciliului. Pot să voteze de asemenea la reşedinţă cetăţenii români care au stabilită reşedinţa cu cel puţin 60 de zile înaintea scrutinului.
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau străinătate pot să voteze la oricare din secţiile de votare din ţară sau străinătate numai la alegerile europarlamentare, pentru că acolo este o singură circumscripţie electorală, ori că votează în ţară, ori în străinătate, tot aceeaşi listă de 33 de europarlamentari se votează şi din această cauză nu contează unde îţi exerciţi dreptul de vot.
La alegerile locale este cu totul altceva: aleg primarul localităţii, Dacă aleg primarul localităţii înseamnă că am domiciliul acolo, că mă interesează de acel oraş şi nu pot să mă duc la capătul celălalt al ţării să-mi exercit dreptul de vot”, a explicat Greblă.
El a menţionat că acestea sunt reguli care funcţionează de 30 de ani în România şi peste tot în lume.
