În ultimii 20 de ani, nu cred, sau cel puțin nu îmi aduc aminte să fi ratat vreun scrutin, indiferent că a fost vorba de alegeri locale, europarlamentare, parlamentare, prezidențiale sau referendum, chiar și atunci când nu credeam în el, am fost acolo, cu ștampila în mână și am votat. Nu, nu mi-am anulat niciodată votul, pur și simplu am votat cum m-a îndemnat conștiința și vremurile.
Chiar dacă sunt într-un scaun rulant în urma unui accident, niciodată nu am solicitat urna mobilă la domiciliu, chiar dacă eram perfect îndreptățit să o fac, am vrut întotdeauna să mă deplasez personal, să iau pulsul alegerilor, să mă simt părtaș activ la așa zisul proces democratic, să profit de oportunitatea de a îmi aduce aportul la democrație, să fiu o picătură în oceanul de voturi, o picătură care contează, care conta.
Nu m-am descurajat nici măcar atunci când STS-ul și de acum celebrele tablete, au pus stăpânire pe joc și au măsluit zarurile, chiar și atunci mi-am spus că totuși nu vor reuși să ne măsluiască pe toți, că indiferent de vremuri, locul meu de pe listele de alegători, nu va rămâne gol, nesemnat.
În ultimii 15 ani am fost activ și critic la adresa clasei politice, chiar dacă mi-am atras ura celorlalți, nu vroiam să fiu doar un alt biet ipocrit care se trezește să comenteze fără să aibă habar, fără să fie în cunoștință de cauză, fără să fie activ social, fără măcar să fi văzut personal o secție de votare pe interior, măcar odată în viață.
De la sfărșitul lunii Martie când s-a declanșat nebunia cu pandemia, moment în care președintele Iohannis ”demitiza încă puțin boala”, doar doar reușea să își vadă alegerile anticipate declanșate și toată puterea acaparată cât încă mai era pe val. Am fost bombardați zilnic până la saturație, până la exasperare, cu campanii gen ”Stai acasă, arată că îți pasă”, ni s-a spus că virusul bântuie pe străzi purtat de particulele de praf, că se ia după suprafețe, am fost sechestrați două luni în case, ni s-au confiscat drepturile și libertățile fundamentale, nu am avut voie la înviere, la biserici, la cimitire să aprindem o lumânare, la terase, la restaurante, la Mall-uri.
Ni s-a pus botniță pe gură, dar ni s-a pus botniță și pe opinie, protestul și critica au devenit indezirabile, site-uri care nu pupau în fund actuala putere erau închise, suprimate, cei peste 65 de ani, dacă întârziau prin farmacii sau prin piețe mai mult de două minute peste timpul alocat de ordonanțele militare, erau ostracizați, amendați și amendați neconstituțional.
În timp ce în România se dădea recordul de amenzi la nivel European, ”autoritățile” deschideau culoare speciale pentru sparangheliști, în timp ce economia României se scufunda încet încet în abis, cei de la PNL își organizau evenimente, festivități, zile de naștere, paranghelii. În timp ce românilor li se interzicea starea de libertate, la adăpostul pandemiei și a stărilor de urgență și de alertă, se făceau achiziții cu iz penal.
Și toate astea, se întâmplau atunci când așa zisele ”autorități”, raportau 200, uneori 400 de cazuri…pentru că refuzau ideea testării în masă a populației…atunci eram controlați, termometrizați, amendați, dojeniți, mustrați, împinși spre case…mulți care cutezau să plece prin concedii erau demonizați, înfierați ca trădători de țară, erau amenințați cu degetul și cu izolarea forțată.
Acum, la 1700 de cazuri pe zi, ni se explică relaxat, cum că la vot e ”sigur”, e cam așa ca și cum ai merge la ”cumpărături”, doar că la cumpărături mergi de nevoie, ca să supraviețuiești, nu mergi nici din obligație și nici din simț civic, o faci dacă vrei să trăiești, fără vot poți să trăiești, bine sau rău…în funcție de cine e ales în localitatea în care îți găsești reședința.
După ce până acum câteva săptămâni, televiziunile ne îndemnau să stăm acasă și să arătăm că ne pasă, acum aceleași televiziuni, ne îndeamnă ipocrit ”să nu ne spălăm pe mâini de aceste alegeri”, pentru că desigur…trompetele cumpărate de actuala administrație PNL-Iohannis-Orban, cântă așa cum li se dictează!
Și nu, nu mi-e frică de potențiala infectare, pentru că oricum ”autoritățile” m-au asigurat că virusul e apolitic și ocolește dinadins secțiile de vot, practic nu mi-e frică de nimic, pur și simplu mi-e scârbă de duplicitatea și ipocrizia actualelor ”autorități”, atunci nu era voie…acum e. Și nu, nu am încredere că aceste alegeri au fost organizate în perioada potrivită și cu măsurile corespunzătoare și ultimul lucru pe care îl vreau, e ca secția în care sunt arondat, să fie declarată focar și astfel toți aflați cu semnătura pe liste, să fie adunați, anchetați și spitalizați în izolare. Pentru că ăsta e singurul lucru pe care ca niște bolșevici autentici ce se află, l-au găsit potrivit să îl facă. Asta și investirea a milioane de euro pentru presa și media ”libere” dispuși să le promoveze inepțiile.
Nu au fost bani pentru măștile promise pentru persoanele defavorizate, nu au fost bani pentru tabletele promise copiilor, dar au fost bani pentru multe altele, printre care și pentru alegeri, de aceea aleg de această dată să nu aleg, să stau acasă și să arăt că îmi pasă. Nu vreau să girez prin votul meu niște alegeri care pur și simplu nu trebuiau să aibă loc. Aleg să fiu ”precaut” de această dată. Nu-i așa domnule președinte?
Ne revedem la vot, cândva când starea de normalitate și de libertate va reveni în România, dacă acest lucru se va mai întâmpla vreodată!
