Motivul pentru care AstraZeneca a fost nevoită să retragă de pe piață, la nivel mondial, propriul vaccin anti-Covid care a făcut atât de mult rău și efecte adverse grave.
Gigantul farmaceutic britanic AstraZeneca a anunţat miercuri că retrage de la vânzare vaccinul său anti-COVID-19, Vaxzevria, unul dintre primele seruri lansate pe piaţă în timpul pandemiei de coronavirus, invocând o scădere a cererii pentru acest produs medical, informează AFP.
”Deoarece între timp au fost dezvoltate mai multe variante ale vaccinului COVID-19, există un surplus de vaccinuri actualizate disponibile”, a declarat compania, adăugând că acest lucru a dus la o scădere a cererii pentru Vaxzevria, care nu mai este fabricat sau furnizat.
În timpul pandemiei de COVID-19, vaccinul AstraZeneca a fost utilizat la noi în țară. Peste 800.000 de doze din acest ser au fost administrate la noi în țară, conform raportului final al CNCAV și aveau mai des reacții adverse. La acel moment, colonelul Valeriu Gheorghiță, preciza că acest lucru ține de componența serului.
Cererea AstraZeneca de retragere a vaccinului a fost făcută pe 5 martie și a intrat în vigoare pe 7 mai, notează Reuters. Compania va renunța și la autorizarea finală a vaccinului Vaxzevria pe piața din Europa.
Cum motivează decizia compania anglo-suedeză: în timp au fost dezvoltate mai multe variante ale vaccinului COVID-19, și există un surplus de seruri actualizate disponibile acum, ceea ce a dus la o scădere a cererii pentru Vaxzevria. Potrivit The Thelegraph, AstraZeneca a acceptat, într-un document juridic depus în februarie la Înallta Curte din Londra, că vaccinul său „poate, în cazuri foarte rare, să provoace cheaguri de sânge și un număr scăzut de trombocite în sânge”.
La noi, au fost administrate 800.000 de doze AstraZeneca, iar peste un milion au fost donate în timpul pandemiei în alte țări.
Potrivit presei, producătorul de medicamente anglo-suedez a recunoscut anterior, în documente judiciare, că vaccinul provoacă efecte secundare precum formarea de cheaguri de sânge şi scăderea numărului de trombocite. Cererea firmei de retragere a vaccinului a fost făcută la 5 martie şi a intrat în vigoare pe 7 mai, potrivit Telegraph, care a relatat prima dată despre această decizie.
Vaccinul nu mai poate fi utilizat în Uniunea Europeană după ce compania şi-a retras în mod voluntar „autorizaţia de introducere pe piaţă”.
AstraZeneca, listată la bursa de la Londra, a început să se orienteze spre vaccinurile împotriva virusului sinciţial respirator şi spre medicamente împotriva obezităţii prin mai multe tranzacţii făcute anul trecut, după o încetinire a creşterii, în urma scăderii vânzărilor legate de COVID-19.
În ultimele luni, scrie The Telegraph, Vaxzevria a făcut obiectul unei examinări intense din cauza unui efect secundar – foarte rar – , care provoacă formarea de cheaguri de sânge şi un număr scăzut de trombocite. AstraZeneca a recunoscut în documentele judiciare depuse la Înalta Curte în februarie că vaccinul ”poate, în cazuri foarte rare, să provoace TTS”.
AstraZeneca a menţionat totodată într-un comunicat de presă „un surplus de vaccinuri actualizate” în faţa diferitelor variante ale coronavirusului SARS-CoV-2 şi „o scădere a cererii pentru Vaxzevria, care nu mai este fabricat şi nici distribuit”.
„Prin urmare, AstraZeneca a luat decizia de a iniţia retragerea autorizaţiei de comercializare a vaccinului Vaxzevria în Europa”, a anunţat compania farmaceutică în comunicatul său de miercuri.
Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a precizat marţi pe site-ul său că autorizaţia de comercializare a Vaxzevria a fost retrasă „la cererea deţinătorului autorizaţiei de marketing”, respectiv a grupului farmaceutic britanic.
AstraZeneca a precizat că „va colabora cu celelalte agenţii de reglementare medicală din lume pentru a iniţia retrageri ale autorizaţiilor de comercializare pentru Vaxzevria acolo unde nu există o viitoare cerere aşteptată pentru acest vaccin”.
În comunicatul său, grupul farmaceutic a declarat că doreşte „să închidă acest capitol”.
Deşi profitul Astrazeneca din primul trimestru din 2024 a crescut cu 21% în raport cu anul trecut, în special datorită vânzărilor din domeniul oncologic, grupul britanic raportează de mai multe luni un declin constant al vânzărilor sale de medicamente legate de COVID-19 – la fel ca şi rivalul său GSK, care a rămas mult în urmă în cursa pentru dezvoltarea unui vaccin de acest tip.
Vaccinul Vaxzevria, unul dintre primele lansate pe piaţă împotriva noului coronavirus în contextul în care vaccinurile nu reprezentau o specialitate a grupului AstraZeneca, a înregistrat însă mai multe eşecuri, mai ales în ceea ce priveşte autorizaţia sa de comercializare în Statele Unite, care nu a fost emisă niciodată.
Serul s-a confruntat şi cu probleme de livrare în Europa, alături de suspiciuni de riscuri crescute de tromboză în urma mai multor decese.
AstraZeneca a precizat că a actualizat în aprilie 2021, în acord cu agenţia britanică de reglementare medicală MHRA, informaţiile disponibile despre Vaxzevria, pentru ca prospectul acestuia să includă posibilitatea că, în cazuri rare, serul declanşează tromboze.
Regatul Unit, care a mizat iniţial pe Vaxzevria la începutul campaniei sale de vaccinare împotriva COVID-19, a înlocuit apoi acest vaccin cu seruri concurente.
Vaccinurile AstraZeneca şi Johnson&Johnson au fost rapid abandonate pe scară largă în ţările europene în beneficiul serurilor produse de Pfizer-BioNTech şi Moderna, ambele bazate pe tehnologia ARN mesager.
AstraZeneca şi Johnson&Johnson şi-au păstrat totuşi un loc central în mecanismul COVAX, un dispozitiv de ajutorare la nivel internaţional a vaccinării anti-COVID-19 în ţările sărace.
Grupul AstraZeneca reaminteşte cu regularitate faptul că agenţiile de reglementare din diverse ţări care au autorizat vaccinul Vaxzevria au considerat că „beneficiile vaccinării depăşesc cu mult riscurile de efecte secundare extrem de rare”.
Vaccinul Vaxzevria nu mai este disponibil în Australia începând de anul trecut.
Sindroamele de tromboză în cauză, trombocitopenia (TTS), duc la formarea unui cheag de sânge cu consecinţe potenţial fatale. Acest sindrom rar a apărut la aproximativ 2 – 3 persoane din 100.000 de persoane vaccinate cu serul AstraZeneca, susţine AFP.
Grupul farmaceutic AstraZeneca se confruntă cu mai multe acţiuni în justiţie privind consecinţele vaccinului său, inclusiv cu un proces deschis în Marea Britanie în numele a 51 de reclamanţi.
Klaus Iohannis, 15 ianuarie 2021: ”Tocmai m-am vaccinat. Este o procedură simplă. Nu doare. Și vreau să subliniez că acest vaccin este sigur, este eficient și recomand tuturor vaccinarea. Vaccinarea împreună cu respectarea măsurilor de restricție ne vor scoate din pandemie.”
