Alexandru Rafila, referire tranșantă, către medicii care primesc șpagă ca să își facă datoria. Ministrul Sănătății a catalogat drept drept ”inacceptabil” şi ”de netolerat” acest comportament al personalului medical și a transmis că pacienții își pot exprima recunoștința și în alte moduri.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, cataloghează drept ”inacceptabil” şi ”de netolerat” ca personalul medical să primească bunuri materiale pentru acordarea de servicii medicale. El spune că pacienţii îşi pot exprima recunoştinţa faţă de medicii care i-au tratat oferindu-le flori ori bomboane şi crede că e nevoie de o campanie pe acest subiect, atât în rândul pacienţilor, cât şi al angajaţilor din sistem.
Ministrul Sănătății s-a declarat extrem de dezamăgit că, în anul 2023 în spitalele din România încă se mai practică astfel de lucruri și a spus că pacienții îşi pot exprima recunoştinţa faţă de medicii prin gesturi simbolice, oferind flori ori bomboane.
Mai mult, Alexandru Rafila a susținut că e nevoie de o campanie pe acest subiect, atât în rândul pacienţilor, cât şi al angajaţilor din sistemul medical.
”Este absolut inacceptabil. Sunt foarte tranşant, pentru că eu, personal – şi nu are legătură cu calitatea mea de ministru, are legătură cu calitatea mea de medic şi de om – nu cred că există vreo justificare pentru personalul medical, medici, asistente medicale sau personal de îngrijire, care să pretindă un bun material sau bani în schimbul unui serviciu medical. Asta trebuie să fie categoric pentru toată lumea care lucrează în sistemul de sănătate, trebuie să fie regulă în mod evident. Nu putem şi nu avem niciun fel de motivaţie morală, etică, cum vreţi dumneavoastră, că nu vreau să intrăm în aspectele de natură penală (…) dar avem o conştiinţă, totuşi, şi avem o educaţie şi avem o responsabilitate ca oameni care lucrăm în sistemul de sănătate. Lucrul ăsta nu este acceptabil”, a afirmat Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila a vorbit și despre iniţiativa unor pacienți, care susțin că se simt ”mai siguri” dacă oferă medicilor ”atenţii”. El a subliniat că aceste atenții pot consta în flori sau o cutie de bomboane și că este de părere că societatea trebuie să „aibă curajul” să discute aceste aspecte.
”Această recunoştinţă a pacientului cred că trebuie să o discutăm public şi cred că trebuie o campanie de educaţie şi pentru populaţie, să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă – că cea mai mare recunoştinţă pentru medic este faptul că pacientul tău s-a făcut bine şi este mulţumit de serviciile medicale pe care le-a primit şi o campanie pentru personalul medical. Nu vreau să vin cu niciun fel de comparaţie cu alte domenii de activitate apropo de modul de legiferare a unei astfel de situaţii, dar probabil că se poate ajunge şi la aşa ceva într-un anumit moment”, adaugă Rafila.
În cadrul aceleiași emisiuni, ministrul sănătății a vorbit și despre hrana oferită pacienților în spitale. Acesta a ținut să precizeze faptul că în majoritatea spitalelor din țară ”hrana este în regulă”, dar a admis că încă mai există unități medicale, unde hrana nu este cum ar trebui să fie.
”Eu vreau să tranşăm lucrul ăsta şi să-l discutăm foarte serios şi o să vă spun ce am făcut noi, la Ministerul Sănătăţii, şi ce ne gândim că am putea să facem. Responsabilitatea privind masa pacienţilor este, clar, a managerului spitalului respectiv. Mie mi se cere să trimit controale la cele 400 de spitale din ţară care să rezolve această problemă. (…) Este clar că este responsabilitatea managerului.(…) „Mă aşteptam ca având la dispoziţie o sumă de două ori mai mare să existe o hrană corespunzătoare. (…) Oricâte controale am face noi, nu poţi să schimbi o mentalitate, dacă mentalitatea este de dezinteres pentru această activitate”, a afirmat Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila a dezvăluit că în pandemia de COVID autoritățile statului au făcut eforturi uriașe şi au cumpărat cantităţi mari de materiale sanitare, dar că printre achiziţii s-au strecurat și unele de zeci de milioane de euro pentru niște materiale care nu au fost folosite niciodată.
”Totdeauna, în vremuri de criză există şi băieţi deştepţi. În ghilimele, nu sunt deştepţi deloc, pentru că ei dinamitează încrederea populaţiei în stat şi atunci când discutăm de produse neconforme care de multe ori sunt achiziţionate cu preţuri de câteva ori mai mari decât cele normale, de pe piaţa liberă, ajungemîntr-o situaţie stupidă în care facem achiziţii publice, iar preţul de la achiziţia publică e de două ori mai mare decât dacă mergem şi cumpărăm un produs, noi, de la farmacie. Lucrul ăsta nu este tolerabil şi pentru orice om care nu trebuie să fie extrem de pregătit în domeniu este revoltător, pentru că problemele economice ale României din momentul de faţă sunt cauzate şi de situaţia din timpul pandemiei”, a afirmat Alexandru Rafila
Ministrul susține că aceste achiziții acum fac obiectul unor dosare penale vor scădea încrederea populaţiei în autorităţi, iar acest lucru se va răsfrânge și asupra sistemului sanitar.
”Statul s-a împrumutat, a făcut un efort foarte mare ca să cumpere foarte multe materiale sanitare şi echipamente sanitare. Unele nu s-au folosit niciodată. Ştiţi bine că există astfel de echipamente care nu s-au folosit niciodată şi s-au plătit zeci de milioane de euro: izolete, maşini care făceau terapie hiperbară, tot felul de lucruri care s-au cumpărat şi care nu s-au folosit niciodată. Altele au fost de foarte proastă calitate: erau măşti FFP2, cu un grad de protecţie mare, care de fapt nu erau pentru uz medical, erau pentru uz industrial, sau agricol. Toate lucrurile astea sigur că au fost cauzate de o corupţie, că discuţi de o corupţie aici, nu discuţi despre altceva. Ceea ce cred eu că este cel mai periculos este o diminuare a încrederii populaţiei în sistemul public în general, iar lucrul ăsta se simte şi în sectorul sănătăţii, pentru că atunci când noi facem o recomandare sau ne spunem un punct de vedere profesional încrederea nu mai este aceeaşi pentru că publicul vede că în sistemul public de întâmplă lucruri de genul ăsta. Trebuie să ne gândim totdeauna la consecinţele faptelor noastre care nu sunt numai de natură economică sau penală, sunt şi de natură să altereze relaţiile în societate”, mai spune ministrul.
”Mi-e greu să fac eu comentarii. Am făcut şi eu un doctorat acum foarte mulţi ani şi îmi pare bine că nu am avut astfel de discuţii în sistemul medical. Deci e clar că acolo nu au fost astfel de situaţii. Sincer să vă spun, eu nu înţeleg neapărat dorinţa sau ambiţia de a absolvi un doctorat în condiţiile în care poate nu ai timp, sau nu ai disponibilitate sau nu ai aplicaţie pentru. Nu cred că este obligatoriu ca toată lumea să aibă doctorat”, a conchis ministrul.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România prof. univ. dr. Daniel Coriu a precizat, referitor la cazul şefei Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean care a fost arestată pentru o perioadă de 30 de zile pentru luare de mită, că o condiţionare a ”actului medical de plata informală este o practică inacceptabilă” şi subliniază faptul că, în prezent, medicii au salarii mari şi nu există niciun motiv pentru ca ei să accepte plăţile informale. ”Colegiul Medicilor din România promovează o relaţie corectă medic – pacient, bazată pe încredere şi respect reciproc”, a transmis Coriu.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, consideră că un medic poate lucra simultan în sistemul public şi în cel privat, cu condiţia să nu existe o suprapunere între cele două.
„Nu am, în momentul de faţă, pârghiile legale să împiedic un medic să-şi exercite profesia în sistemul privat după încheierea programului de lucru în sistemul public (…). Nu poate să existe suprapunere între cele două, adică să am program până la 3:00 şi am consultaţii la privat de la 12:00.
Cel de-al doilea element, care de fapt confirmă ceea ce spuneam în luna septembrie, trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce priveşte circuitul pacientului. Pacientul nu trebuie să fie examinat, evaluat într-un spital public cu resursele spitalului public şi ulterior îndrumat de acelaşi medical la spitalul privat. Eu nu pot să fiu inconştient, nu eu, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, oricine ar fi el, încât să redirecţioneze resursele dinspre sectorul public spre sectorul privat.
Asta nu are niciun fel de legătură cu îngrădirea medicului de a lucra şi într-o parte şi în alta, cu condiţia să existe un angajament – poate să fie şi scris (…) în care el (…) respectă programul public şi face un angajament că nu va redirecţiona niciodată un pacient din spitalul în care lucrează către un alt spital privat, în care poate lucrează el sau lucrează o cunoştinţă de-a lui„, a precizat, sâmbătă, Alexandru Rafila.
În opinia sa, un astfel de angajament nu ar trebui să fie complicat de pus în practică şi l-ar putea da orice medic care lucrează atât la stat, cât şi în unităţile sanitare private.
