Băsescu îi șoptește binomul în urechile Nicușorului, 2012 reloaded, ”Evaziunea fiscală”, pretextul perfect prin care serviciile ar putea primi din nou puterea.
Nicușor Dan plănuiește o reformă radicală în domeniul justiției! Președintele României anunță posibila implicare a serviciilor secrete în marile dosare de evaziune, aspect ce se va discuta în prima ședință CSAT din luna iunie
Evaziunea fiscală, pretextul perfect: serviciile cer din nou puterea. Ce ar putea învăța Nicușor Dan din experiența lui Traian Băsescu cu binomul.
Nicușor Dan vrea ca serviciile de informații să combată iarăși evaziunea fiscală. SRI a avut protocol cu ANAF în anul 2012.
Președintele Nicușor Dan a declarat că este o mare problemă cu evaziunea fiscală în România și e nevoie ca instituțiile, inclusiv serviciile de informații, să se ocupe de combaterea fenomenului. Este o discuție dacă e nevoie ca Strategia Națională de Apărare să fie modificată în acest sens într-o ședință a CSAT, a adăugat șeful statului. În 2012, SRI a încheiat un protocol cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, în baza unei hotărâri date de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în 2010.
Președintele Nicușor Dan a anunțat, marți dimineața, că la prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării va discuta dacă e cazul să se modifice Strategia Națională de Apărare, astfel încât serviciile secrete să fie implicate în lupta împotriva evaziunii fiscale, pe fondul deficitului bugetar de peste 9% înregistrat în România – cel mai mare raportat la PIB.
Știm deja că o parte din acest deficit uriaș se explică, pe lângă cheltuielile excesive ale statului cu administrația, prin veniturile bugetare scăzute, situate sub media UE (34,1% din PIB în 2024, comparativ cu media UE de 46,5%). Altfel spus, stăm prost cu colectarea dărilor către stat, iar soluția pe care noul președinte o are în vedere este implicarea serviciilor în lupta cu evaziunea.
Cum a ajuns președintele atât de repede la concluzia că serviciile ne pot salva deficitul? A spus-o tot el cu o zi înainte, după summitul B9 de la Vilnius.
Întrebat marți de jurnaliștii prezenți în fața casei sale dacă mai are în plan să convoace o ședință a CSAT în cursul lunii iunie, în contextul în care a spus că va contracta niște specialiști în IT să vadă de ce au fost anulate alegerile de anul trecut, Nicușor Dan a spus că ”nu este prima prima urgență acum”.
”Acum urgențele sunt deficitul și Guvernul. Imediat după, mă interesează foarte tare subiectul ăsta. Ce am spus? Am spus că avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală și e nevoie ca instituțiile, inclusiv serviciile, să se preocupe de problema asta. Și e o discuție dacă e sau nu, e nevoie să modificăm în sensul acesta Strategia Națională de Apărare”, a completat șeful statului.
Chestionat dacă trebuie luate măsuri în privința celor din Serviciile secrete care au afaceri sau care se implică în afaceri, Nicușor Dan a replicat: ”E o lungă lungă discuție și un lung mandat”.
”Pentru moment deficit și Guvern”, a adăugat el.
Nicuşor Dan a declarat, luni după participarea la Summitul B9 și Țările Nordice de la Vilnius, că efectele combaterii marii evaziuni fiscale vor putea fi văzute anul viitor și a adăugat că trebuie să transmitem pieței financiare și investitorilor că sunt luate măsuri pentru a contracara fenomenul.
”În privinţa marii evaziuni fiscale am avut chiar aseară o discuţie cu domnul prim-ministru interimar, domnul Predoiu, şi a spus că verifică dacă trebuie, în Strategia Naţională de Apărare, să aducem o modificare astfel încât să concentrăm mai multe forţe ale statului pe combaterea acestui fenomen”, a declarat Nicușor Dan, într-o conferință de presă.
Prin urmare, ideea pare să vină de la domnul Predoiu, care la rândul său pare să fie o simplă curea de transmisie a serviciilor. De acum, lucrurile încep să se limpezească ceva mai bine. La fix o săptămână de la preluarea oficială a mandatului, serviciile caută să profite la maximum de deruta noului șef de stat pentru a obține puteri suplimentare, pentru a reveni în jocul de putere și pentru a recupera terenul pierdut în ultimii ani.
Toate aceste puteri suplimentare le revendică, desigur, nu pentru ei, ci pentru a servi patria, pentru un scop nobil – și anume salvarea finanțelor țării de la faliment. Am mai văzut însă acest film, cadru cu cadru, și nu s-a terminat deloc bine. Președintele Traian Băsescu și-a început mandatul în 2005 fix la fel, incluzând corupția în categoria amenințărilor la siguranța națională. Tot prin decizie CSAT a fost modificată strategia de apărare, care le-a permis practic serviciilor de informații, în special SRI, să intre în anchetele penale.
Lupta anticorupție a decolat, dar la pachet au venit excesele și abuzurile unor servicii care au câștigat atât de multă putere și influență, încât au ajuns să conducă de facto România în locul politicienilor, fără a fi supuse însă unui control civil real și fără ca această putere extraordinară să răspundă în fața cuiva. Politicienii și-au luat revanșa târziu, după ce clasa politică a asistat paralizată de groază la defilarea cazărmilor, iar partidele politice au ajuns simple anexe ale unor UM-uri.
Fostul președinte Traian Băsescu, inițial beneficiarul acestei puteri de temut a serviciilor, combinată cu cea a procurorilor și, ulterior, cu cea a inspectorilor fiscali, a căzut el însuși – mai exact, familia și apropiații săi – sub șenilele acestei teribile mașini de război cu corupția și cu evaziunea fiscală. Curtea Constituțională a decis în 2018 că infracțiunile de corupție nu pot fi considerate amenințări la siguranța națională, astfel că mari dosare au căzut în instanță. Lupta anticorupție a încetinit semnificativ, după o serie de alte decizii care au evacuat treptat serviciile din lupta anticorupție.
Exact așa se întâmplă și acum. Noului președinte îi este oferită soluția nucleară la o problemă reală – evaziunea fiscală – dar și promisiunea tacită a unei arme politice pe care o va putea folosi la nevoie. Evaziunea fiscală cu greu poate fi separată de corupție; cele două infracțiuni merg mână în mână. Altfel spus, s-ar putea reface binomul SRI-DNA, dar și militarizarea ANAF, unde au fost detașați, în al doilea mandat al președintelui Băsescu, numeroși ofițeri SRI.
Serviciile vor, în mod natural, mai multă putere, mai multă influență, mai multă imunitate, mai puțin control, cât mai puțină transparență. Am văzut toate aceste tendințe periculoase în legile securității, dezvăluite de G4Media.ro în urmă cu trei ani.
Pe baza experiențelor din trecut, rezultă că mai multă putere pentru servicii fără un control real asupra activității lor nu este deloc o idee bună. Includerea serviciilor în lupta cu evaziunea sau cu corupția este o decizie extremă, riscantă, dar dacă CSAT consideră totuși că este necesară, ea trebuie să vină obligatoriu la pachet cu o reformă din temelii, cu întărirea controlului democratic și cu punerea lor sub comandă civilă.
Apoi, e neclar de ce discuția despre lupta cu evaziunea nu începe cu repararea urgentă a unor legi care au încurajat evaziunea fiscală. De pildă, dezincriminarea faptelor de evaziune fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro nu i-a făcut pe români mai disciplinați în raportarea veniturilor – dimpotrivă. De ce n-ar începe noul guvern lupta cu evaziunea prin a repara câteva legi și, mai ales, prin a reforma ANAF din temelii, trimițând inspectorii politici acasă și angajând profesioniști?
Capacitatea de colectare a statului nu va putea crește cu legi blânde, scrise parcă de evazioniști, cu inspectori ANAF care știu pe de rost cine poate și cine nu poate fi controlat, și cu instituții făcute praf prin politizare. După experiențele ultimilor ani, aruncarea serviciilor în luptă este ultima soluție la care ar trebui să apeleze noul președinte, înainte de a le epuiza pe celelalte.
Am văzut, din experiența ultimilor 20 de ani, că serviciile se pun la dispoziția șefului statului, iau câtă putere pot, servesc patria o vreme, dar apoi se servesc ele din plin de puterea oferită, o exercită în forță, lăsând în urma lor democrația pe butuci. Președintele este puternic când conduce țara cu mâna forte a serviciilor, dar instituțiile democratice slăbesc, pentru că informațiile acumulate în timp despre toate celelalte puteri îi transformă în Stăpânii Inelelor.
Cine a semnat protocolul SRI cu ANAF din 2012 Serviciul Român de Informații a mai colaborat cu Agenția Națională de Administrare Fiscală în depistarea și combaterea evaziunii fiscale, în timpul Guvernului Ponta.
Serviciul Român de Informații a mai colaborat cu Agenția Națională de Administrare Fiscală în depistarea și combaterea evaziunii fiscale, în timpul Guvernului Ponta.
Documentul se numea ”Plan comun de măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a evaziunii fiscale” și a fost semnat în ianuarie 2012.
În introducerea textului era precizat că protocolul este încheiat în baza unei hotărâri a CSAT din anul 2010.
Documentul a fost semnat de către procurorul general la acea vreme Laura Codruța Kovesi (ulterior șefă a DNA din 2013 până în iulie 2018), fostul șef sl SRI George Maior, fostul ministru de Interne și fost senator PDL, apoi PNL Traian Igaș și Alina Bica, atunci secretar de stat în Ministerul Justiției, dar care avea să ajungă procuroare-șefă a DIICOT (perioada 15 mai 2013 – 24 noiembrie 2014).
”Monitorizarea contribuțiilor cu potențial de evaziune și fraudă fiscală ridicat, a societăților comerciale nou înființate, clarificarea aspectelor practice rezultate în ultima perioadă din activitatea de colectare a taxelor și impozitelor și itensificarea cooperării interinstitușionale prin acordarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate de către instituțiile de aplicare a legii cu atribuții în domeniu și realizarea acțiunilor comune pe cele nouă domenii prioritare de intervenție, impun adoptarea de măsuri conjugate ale instituțiilor de aplicare a legii nominalizare de hotărârea CSAT 69/2010”, era precizat în documentul prezentat de Antena 3.
”Obiective: diminuarea fenomenului de evaziune și fraudă fiscală, prin întărireea capacității de acțiune a instituțiilor de aplicare a legii cu atribuții în domeniu și asigurarea unei abordări unitare a acestui fenomen infracțional la nivelul Grupurilor de Lucru Operaționale, pe cele nouă domenii prioritare de intervenție asimilate obiectivelor prevăzute în Hotărârea CSAT 69/2010 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor la bugetul general consolidat al statului, adoptarea de măsuri subsidiare acțiunilor comune prevăzute în Planul Național Comun de Acțiune pentru cunoașterea, prevenirea și combaterea evaziunii fiscale”, mai prevede protocolul.
În baza acestui ”Plan de măsuri”, SRI a avut acces la ANAF, iar Parchetul General avea acces la Ministerul de Interne, la baza de date a Poliției Române.
