Bolojan, explicație halucinantă după respingerea pensiilor speciale la CCR, chiar dacă legea impunea un termen de 30 de zile pentru avizul CSM, el a așteptat cât i s-a părut ”rezonabil”, doar 10.
Ilie Bolojan: ”Știu că sunt nepopular, dar trebuie să spun adevărul. România are printre cele mai mari concedii de maternitate din Europa”.
Premierul României, Ilie Bolojan, nu este de acord cu eliminarea CASS de la mame, deoarece „România are printre cele mai mari concedii de maternitate din Europa”.
Ilie Bolojan susţine că ”trebuie să încurajăm natalitatea, dar nu avem banii”, după ce PSD-ul a depus mai multe proiecte de lege pentru a scuti de plata contribuției la sănătate mamele aflate în concediu de creștere a copilului, veteranii de război, deținuții politic și călugării.
Ilie Bolojan: ”De patru ani nu s-a făcut nimic”
”Știu că sunt nepopular, dar trebuie să spun adevărul. România are printre cele mai mari concedii de maternitate din Europa. Trebuie să încurajăm natalitatea, dar nu avem banii, eu cu inima deschisă le-aș da pe toate. Orice guvern va fi, cel cu mâna largă, nu mai poate merge cu asta.
De ce o întoarcem acum? Sunt foarte multe lucruri în coaliție cu care nu ești de acord, dar trebuie să ajungi la un consens. Nu am fost de acord toți, nu dau vina pe nimeni. Există tipuri de ședinte care funcționează bine și care nu. Pentru că nu ne-am respectat jaloanele, riscăm să ni se suspende aceste fonduri ca să putem să ținem economia țării.
Se poate lucra cât timp tragem la aceeași căruță. De patru ani nu s-a făcut nimic, nu-mi voi bate joc de această țară, voi face tot ce ține de mine, făcându-mă să nu aud și încercând să construim ceva. Dacă nu facem asta, costurile pentru țara noastră vor fi foarte mari”, a spus Ilie Bolojan.
Bolojan, explicație halucinantă după respingerea pensiilor speciale la CCR: chiar dacă legea impunea un termen pentru avizul CSM, el a așteptat cât i s-a părut ”rezonabil”
UPDATE: Premierul Ilie Bolojan face anunțul despre creșterea taxelor și a salariului minim: ”Trebuie să luăm decizii care nu fac rău economiei”
Taxele și impozitele nu vor mai crește din 2026, dă asigurări premierul Ilie Bolojan. Cât despre creșterea salariului minim, prim-ministrul spune că se va lua o decizie după întâlnirea pe care Guvernul o va avea cu sindicatele și patronatele.
Dările către stat nu vor mai fi majorate de la anul, spune prim-ministrul Ilie Bolojan. Referitor la creșterea salariului minim, coaliția a căzut de acord asupra menținerii acestuia, cu toate acestea, o decizie va fi luată după consultarea cu sindicatele și patronatele.
”Taxele și impozitele nu se mai măresc. Ele sunt adoptate, aceste măsuri fiind incluse în pachetul 2, dar trebuie să reducem cheltuielile în continuare. Nu ne mai permitem asta, indiferent de guvern. Trebuie să aducem mai mulți oameni în economie, când în multe orașe nu ai oameni cu care să lucrezi.
Salariul minim este un element de discuție și săptămâna viitoare, miercuri, am convocat sindicatele și patronatele să discutăm acest aspect. În condițiile în care salariile din privat sunt calculate pe baza salariului minim, unele aspecte se bat cap în cap. Aceste măsuri pun presiune pe companii.
Creșterea salariului minim în IT nu are niciun efect, dar într-o companie de pantofi, o modificare a salariului minim ar putea închide acea companie. Ce am făcut? Am discutat acest aspect în coaliție și, de comun acord — subliniez — am căzut de acord cu toții să menținem salariul minim.
Este adevărat că România a transpus o directivă europeană care permite un mecanism de indexare minimă. Sigur, dacă am modifica legislația, în acord cu legislația europeană, am respecta directiva. Dacă crește TVA-ul cu două procente, un om cu salariu mare nu este afectat. Cu cât ai un salariu mai mic, cu atât simți mai mult costul vieții. Trebuie să luăm decizii care nu fac rău economiei”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Premierul Bolojan susţine în continuare proiectul de lege pentru reforma Justiţiei: ”Din reacţiile pe care le-aţi văzut, v-aţi dat seama că acest proiect nu mimează reforma, ci este unul de fond”
Ilie Bolojan a explicat joi seară care sunt paşii pe care Guvernul îi va face în continuare pentru a trece legea pensiilor din Justiţie, după ce Curtea Constituţională, la sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a respins legea pe care executivul îşi asumase răspunderea.
Premierul Bolojan a dat asigurări că Guvernul va introduce din nou legea în circuitul legislativ, după ce Curtea Constituţională îşi va motiva decizia, care, pe surse, se pare că ar fi avut în vedere doar nerespectarea unei proceduri, nu fondul legislativ. Mai multe surse juridice au susţinut că CCR ar fi invocat faptul că Executivul nu ar fi aşteptat un aviz din partea CSM, chiar dacă acesta este doar consultativ
”Nu pot explica in doua trei cuvinte, dar din reactiile pe care le-ati vazut pe perioada angajarii responsabilitatii, v-ati dat seama ca acest proiect nu mimeaza reforma, ci este unul de fond, de buna credinta, am incercat sa respectam toate cutumele pe care CCR le-a dat in speta. In ceea ce priveste aspectul de forma, 5 din 9 au considerat ca Guvernul nu a respectat procedura prealabila, adica sa ceri un aviz care este consultativ de la CSM.
Pana acum, CCR nu a avut niciodata o decizie care sa impuna ca Guvernul sa astepte ca CSM-ul sa dea un aviz. Noi ce am facut? Am comunicat cu CSM, cu Parchetul, am trimis un tabel comparativ in care aratam textul de lege si cel actual. In acelais timp, Inalta Curte a spus ca nu este de acord, dar ne-a dat un raspuns. La distanta de doua zile, am solicitat avizul CSM pe acest proiect”, a declarat Bolojan, la Antena 3.
Pentru ca niciodata pana acum CCR nu a dat niste termene si pentru ca am astepta 10 zile pentru un aviz, intre data solicitarii si data avziului au fost 10 zile. CCR a dat termen de 30 de zile, pe care noi il vom respecta.
Dar avem, pe langa o criza bugetara si deficit mare, o criza de incredere majora in institutii, in lumea politica, dar si in justitie. De ce se intampla asta? Perceptia cetatenilor e ca unii sunt privilegiati in dauna cetatenilor. Este anormal ca la 48-50 de ani sa iasa la pensie, este aberant.
In orice meserie poti sa asiguri decizii de calitate, performanta in orice meserie si este nesustenabil pentru tara noastra. In toata Europa, nicio pensie judecatoreasca nu depaseste maximum 70% din ultimii 3-4 ani, deci este o medie. Aceste standarde, care sunt de bun simt, cel putin pt mine, au fost o borna, pentru ca nu vreau sa-mi bat joc de cetateni spunand un lucru si facand altceva.
Ca tara asta sa mearga bine, ca sa avem mai multi bani la bugetul tarii, noi nu putem colecta mai multi bani decat ii produc oamenii care lucreaza. Intre 55 si 64 de ani, foarte putini romani mai lucreaza. Oricine este in guvernare are ca miza sa limiteze pensionarile anticipate, ea are efecte si in alte sisteme, am spus, nu ma ascund.
Un guvern care nu reuseste sa treaca aceasta masura nu are legitimitate. Deci nu este o problema care tine de premier, ci care intereseaza societatea romaneasca, negociez orice, dar nu pot sa-mi bat joc de oamenii care lucreaza de dimineata pana seara, nu mai este suportabil.
UPDATE: Premierul Ilie Bolojan despre tensiunile care există între el și Sorin Grindeanu: ”Bolojan poate să fie premier sau nu, nu e o problemă. Suntem trecători. Dar trebuie să rezolvăm dificultățile cu care se confruntă România”.
Tensiunile în coaliție au escaladat în ultimele săptămâni. Totul a culminat cu cererea demisiei premierului Bolojan tocmai de către partenerul de coaliție, Sorin Grindeanu. Mărul discordiei: un grup de lucru propus de PSD pentru legea pensiilor magistraților, propunere cu care premierul nu a fost de acord.
Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că premierul Ilie Bolojan trebuie să plece acasă dacă va propune un nou proiect privind pensiile magistraţilor fără a avea un dialog cu actorii din domeniu şi fără a ţine cont de observaţiile preşedintelui Nicuşor Dan.
”Trebuie să plece acasă. Dacă, în continuare, face a doua oară aceeaşi procedură, fără a avea dialog cu toţi actorii, sau măcar să ţină cont de ce spune preşedintele României, atunci trebuie să plece acasă”, a răbufnit șeful interimar al PSD.
Premierul Ilie Bolojan a replicat, că nu ține cu dinții de fotoliul de prim-ministru, dar că se simte obligat să ofere o rezolvare problemelor cu care se confruntă în acest moment țara noastră.
”În ceea ce privește dialogul și compromisurile, când am inițiat acest proiect am avut o întâlnire cu Consiliul Superior al Magistraturii, când le-am prezentat că ne propunem să creștem vârsta de pensionare și să reducem pensiile la nivelul maxim european. Ne-au spus că vrem să îi scoatem pe cei care au îndeplinit vârsta din sistem. Păi cum să facem asta? Pe baza acestei discuții am făcut prima variantă a proiectului.
Proiectul propunea inițial ca trecerea de la 48 la 65 de ani să se facă imediat. Am îmbunătățit din nou proiectul și au fost stabiliți 11 ani, astfel încât, în 2036, să te poți pensiona la 65 de ani. Dar nu este normal să ieși la pensie în 2063. Ce s-ar întâmpla când generațiile de 500.000 vor ieși la pensie? Costurile pe care le plătim de acum un an… lucrurile proaste de acum se vor vedea peste un an, doi. Au fost discuții, dar nu pot accepta ca pensia să fie cât salariul.
Premierul Ilie Bolojan afirmă că poate în orice moment să renunţe la funcţie, dar solicită să i se spună care sunt ”soluţiile geniale” prin care deficitul bugetar poate fi corectat. ”Orice partid consideră că Guvernul nu-şi face datoria are posibilitatea să depună moţiuni de cenzură şi să facă o majoritate în Parlament, în aşa fel încât, cu AUR, cu cine se poate, ca Guvernul să plece”, adaugă prim-ministrul.
”Eu pot să plec mâine. Dar să mi se spună care sunt soluţiile geniale care corectează aceste lucruri şi nu deranjează pe nimeni. Vă rog să îmi permiteţi să vă explic. În administraţia locală din România, în majoritatea unităţilor administrative, cheltuielile de personal reprezintă între 60 şi 90%. Dacă vrei să faci ceva reduceri din total cheltuieli şi nu vrei să te atingi de personal, foarte bine, te duci la diferenţa care este foarte mică. Ce înseamnă asta? Înseamnă cheltuielile cu încălzirea şcolilor, cu iluminatul public. Asta vrem să facem? Păi haideţi să ne înţelegem bine! În condiţiile în care constatăm că sunt două primării alăturate, care administrează localităţi cu aceeaşi număr de locuitori, aproximativ, în care una are 15 angajaţi şi alta are 25, aia cu 15 merge la fel de bine sau la fel de prost ca cealaltă. Cele care s-au extins, care au stat cu mâna întinsă la bugetul de stat, care îmi trimit în fiecare zi memorii, vine iarna, ne trebuie bani de încălzire, avem nevoie de bani pentru una şi pentru alta, bani pe care România nu-i are şi îi împrumută şi ei continuă să cheltuie ceea ce nu au, mi se pare normal că ei trebuie să-şi reducă personalul. Altfel, se minează şi ne batem în joc pur şi simplu de români”, a afirmat Ilie Bolojan, joi seară, la Antena 3.
Ilie Bolojan a anunţat că va ”insista şi pe partea de reduceri administrative” în administraţia centrală, subliniind că ”orice partid consideră că Guvernul nu-şi face datoria are posibilitatea să depună moţiuni de cenzură şi să facă o majoritate în Parlament, în aşa fel încât, cu AUR, cu cine se poate, ca Guvernul să plece”.
”Poate să fie Bolojan premier sau nu, nu e o problemă. Toți suntem trecători. Dar trebuie să dăm răspuns la problemele acestea pe care le are România. De aceste probleme nu putem fugi, să ne înțelegem foarte bine.
Noi, lumea politică, trebuie să înțelegem că nu mai merge cum a mers. Nu ține de un premier sau altul. Când nu mai ești pe această poziție e o ușurare. Va fi o ușurare, când, dacă suntem serioși, la finalul lui 2026, lucrurile se vor duce într-o direcție bună. Dar dacă nu suntem serioși bolovanul ăsta de credite și datorii vine peste noi indiferent cine va fi la guvernare. Dacă era totul perfect era înghesuială acum patru luni. Eu nu am o problemă să ies prost, dar să nu ies prost degeaba.
Nu voi fi niciodată de acord să fac înțelegeri pe sprânceană pentru privilegii sau pentru alte lucruri.”
Bolojan a spus că declaraţiile contradictorii în interiorul coaliţiei aflate la guvernare au legătură cu încrederea oamenilor.
”Vă puteţi da seama când oamenii aşteaptă de la noi nişte comportamente, totuşi, aşezate, aşteaptă că dacă sunt nişte dispute, să ţi le rezolvi, să nu uiţi de ce te-ai angajat într-o guvernare. Hai să facem aceste lucruri, dar nu declarativ! Şi dacă noi nu ne respectăm între noi, vă puteţi da seama că e greu de presupus că am putea recâştiga încrederea cetăţenilor”, a adăugaat prim-ministrul.
Pot să discut orice fel de lucruri, dar sunt niște probleme pe care nu le putem nega: deficitul, lipsa încrederii.
Au fost discuții, dar nu poți să ții cont de opinia că pensia să fie cât salariul. Sunt lucruri inacceptabile. Am avut două ședințe de Guvern în care s-a discutat acest proiect: când s-a depus la Parlament și când am analizat propunerile venite din Parlament. Eu, la fiecare proiect, întreb: ”Sunt observații? Mai sunt intervenții?” Nimeni, nimic. Și atunci proiectul a fost validat.
Cu toți miniștrii la masă, cu toată lumea, nu a fost niciun fel de problemă. Există procese-verbale. Credeți-mă că pot să discut orice fel de lucruri, dar sunt niște probleme pe care nu le putem nega: deficitul foarte mare, această criză de încredere. Uitați-vă unde am ajuns.
Poate să fie Bolojan premier sau nu, nu este o problemă — totul este trecător — dar trebuie să dăm un răspuns la aceste probleme. Ca să ataci aceste probleme, trebuie să ai curaj și forță să faci asta.
Dacă nu înțelegem că nu mai merge cum a mers, acestea nu mai pot fi corectate fără costuri. Deci nu este o problemă de un om sau altul. Când nu mai ești în această poziție, este o ușurare. Nu știu dacă acest lucru (demisia) este un câștig, dar va fi o ușurare, dacă vom fi serioși, la finalul anului.
Dacă nu, bolovanul acesta al cheltuielilor va fi o problemă. Mi-am asumat asta, nu este o problemă că ies prost, nu jignesc pe nimeni. Am inima deschisă pentru orice fel de negocieri, dar să nu ne batem joc de cetățeni. Nu voi fi de acord să fac alegeri ”pe sprânceană””, a spus premierul.
UPDATE: Cu ce note a terminat Bolojan cele două facultăți. Detaliul care a ieșit la iveală după ce premierul a publicat diplomele de studii
Un scandal imens a izbucnit pe tema CV-ului premierului Ilie Bolojan, după ce s-a semnalat că a absolvit Facultatea de Matematică în doar trei ani, deși durata studiilor era de cinci. Ulterior, șeful Guvernului a publicat diplomele și a clarificat că pauza dintre liceu și facultate a fost pentru stagiul militar obligatoriu, iar studiile de trei ani au reprezentat o formă legală de învățământ de scurtă durată, care permitea predarea la gimnaziu. Cu ce note a terminat Ilie Bolojan facultatea, de fapt.
Un scandal de proporții a izbucnit în spațiul public după ce o analiză a CV-ului oficial al premierului Ilie Bolojan a scos la iveală o neconcordanță majoră privind studiile sale universitare. Documentul, depus la Guvern, arată că premierul a urmat două facultăți în același timp, dintre care una numai trei ani din cinci, dar și că a existat o pauză de un an între terminarea liceului și începerea facultății.
În replică, prim-ministrul Ilie Bolojan a făcut publice diplomele și documentele care atestă studiile sale. Șeful Guvernului a explicat că ”pauza” din parcursul educațional este legată de efectuarea stagiului militar obligatoriu, iar specializarea urmată a fost Matematică, forma de trei ani.
Potrivit CV-ului publicat, premierul a urmat cursurile a două instituții de învățământ superior în paralel, finalizându-le într-un timp neobișnuit de scurt. În document se menționează:
1988 – 1993: Absolvent al Facultății de Mecanică din cadrul Universității Tehnice Timișoara, specializarea Tehnologia Construcțiilor de Mașini, cu nota 9.
1990 – 1993: Absolvent al Facultății de Matematică din cadrul Universității de Vest Timișoara, cu nota 8.
În mesajul său, premierul României a oferit explicații cu privire la perioada dintre finalizarea liceului și începutul facultății: ”Având în vedere informațiile apărute în spațiul public referitoare la studiile mele, doresc să fac următoarele precizări: În ceea ce privește durata studiilor universitare, specializarea Matematică avea, la acel moment, două trasee distincte: unul de 3 ani pentru cei care doreau să predea în învățământul gimnazial și unul de 5 ani pentru cei care vizau predarea la liceu. Eu am urmat forma de 3 ani. Așadar, toate informațiile referitoare la parcursul meu educațional sunt clare, verificabile și conforme cu cadrul legal al perioadei respective. Consider important ca aceste precizări să fie cunoscute, pentru a nu se mai specula pe teme care pot fi ușor lămurite prin fapte și documente”.
”Imediat după terminarea liceului, potrivit reglementărilor din acea perioadă, tinerii admiși la facultate efectuau 9 luni de armată, iar cei care nu intrau la facultate făceau un stagiu militar de 1 an și 4 luni. În cazul meu, am efectuat serviciul militar înainte de a începe studiile universitare, ceea ce explică acea ”pauză” menționată între finalizarea liceului și începerea facultății.
În cazul meu, am efectuat serviciul militar înainte de a începe studiile universitare, ceea ce explică acea «pauză» menționată între finalizarea liceului și începerea facultății”, a precizat Bolojan. El a adăugat că, la momentul respectiv, specializarea Matematică avea două trasee educaționale distincte: ”Unul de 3 ani pentru cei care doreau să predea în învățământul gimnazial și unul de 5 ani pentru cei care vizau predarea la liceu. Eu am urmat forma de 3 ani”, a explicat Bolojan.
UPDATE: Explozia din Rahova: ”În afară de a pune presiune pe companii, pe toți cei implicați, autorități de reglementare, autorități locale, asociații de proprietari să-și respecte aceste responsabilități, trebuie să fim conștienți că asigurările locuințelor sunt un lucru vital în orice țară. Ani de zile nu ne-am asigurat locuințele. În primul rând noi trebuie să avem grijă de noi și apoi să avem pretenția de la Guvern. Nu poţi să ai pretenţii de la Guvern să plătească tot.
Dacă în urma anchetei și expertizei se va constata responsabilitatea Distrigaz, adică cauza exploziei e din afara blocului, atunci cu siguranță va avea o răspundere. Și supravegherea acestor companii trebuie făcută mult mai serios. Cei care controlează modul în care ei își respectă angajamentele trebuie să se asigure că respectă standardele de calitate”.
UPDATE: Candidatul PNL la Primăria Capitalei: ”Au fost trei colegi testaţi, cel mai bine clasat a fost Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, care va fi foarte probabil desemnat, săptămâna viitoare, candidatul PNL la Primăria Generală a Capitalei. Poţi să faci campanii fără să te înjuri ca la uşa cortului, cred că oamenii au nevoie de soluţii. Indiferent cine va câştiga… nu va fi un mandat uşor. Experienţa domnului Ciucu de la Sectorul 6 cred că poate fi pusă şi în serviciul Capitalei”.
Ilie Bolojan: ”Eu sper într-o campanie civilizată în București.”
UPDATE: Despre război și armata voluntară: ”Pur și simplu dintr-o conștiință de a te apăra, Armata a creat aceste mecanisme de a te apăra de voluntariat, care sunt și plătite și cred că e un mecanism bun pe care o să îl vedem anul viitor. Sper ca anul viitor primele generații să participe la această formare, astfel încât generații mai tinere să fie în rezerva Armatei Române. E o necesitate. Și polonezii fac asta. Dar asta nu înseamnă că ne ducem la război”.
UPDATE: Despre greșelile care au vulnerabilizat sectorul Energiei: ”Pe partea de energie, am făcut câteva greșeli majore în acești ani. Am făcut eficiență energetică în unele case ale oamenilor, acordând vouchere și programe, dar nu am făcut eficient sistemul energetic național. Am făcut proiecte eronate: am proiectat la Craiova o centrală de peste 200 megawați deși nu e nevoie de o asemenea centrală. La licitație nu s-a prezentat nimeni, din cauza din cauza proiectării defectuoase. În tot timpul ăsta, trebuie să finanțăm pierderi de 50 de milioane de euro pe an ale acelei centrale. Nefăcând ce trebuie nu avem producție în bandă.”
UPDATE: Despre gap-ul de TVA și gemul bunicii: ”Vă spun sincer că nu prea am făcut. Nu am mai avut timpul fizic, participam la borcane în copilărie și în adolescență când mama organiza altfel de activități. Dar în ultimii ani nu am mai participat. Nu a fost o declarație inspirată. Nu gemul de la bunica este problema, ci marea evaziune fiscală, funcționarea defectuoasă a unor structuri ale ANAF, legislația permisivă, astea sunt problemele. Și am văzut o îmbunătățire a activității ANAF, dar nu e suficient. Se vede în încasări, în publicarea datornicilor, în stabiliarea unor proceduri, închiderea portițelor pentru evaziune. Trebuie presiune constantă.”
UPDATE: Cum vrea Ilie Bolojan să stimuleze economia?
”Prin tot ceea ce am făcut în această perioadă, menținând contractele pe fonduri europene, găsind soluții ca proiectele care nu au mai fost finanțate prin PNR să fie transferate pe alte axe, prin programele pe care le dezvoltăm am reușit să menținem un volum important de investiții anul acesta și anul viitor în România.
Doar din acest program, PNRR; sunt 10 miliarde de euro care vor fi consumați anul viitor. Sunt proiecte foarte diferite, de la centrale pe gaz, autostrăzi, reabilitări de școli. Aceste proiecte europene au schimbat fața multor localități.
Trebuie să lucrăm pe componenta de energie și să ne susținem industriile și capacitățile noastre care pot crește pot crește mai repede, acolo suntem competitivi sau avem deficite comerciale majore.
Prin susținerea investițiilor străine. O impozitare normală, impozitul de afaceri trebuie să fie mai mic ca să nu penalizeze investițiile”.
UPDATE: Premierul Ilie Bolojan vine cu primele explicații după ce Curtea Constituțională a respins proiectul de lege privind pensiile magistraților. Chiar dacă CCR a indicat explicit că Executivul nu a așteptat cele 30 de zile prevăzute pentru avizul CSM, șeful Guvernului consideră că a așteptat un interval de timp ”rezonabil”. Declarația pare să confirme speculațiile potrivit cărora pe Bolojan nu l-a interesat ce spune legea, ci s-ar fi bazat pe o promisiune că proiectul ”trece oricum”.
Bolojan a explicat că ar fi cerut puncte de vedere de la toate instituțiile implicate în circuitul decizional pentru astfel de proiecte și a încercat să trateze cu superficialitate chiar motivul blocajului: ”Lipsa avizului CSM, coroborată cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia, încalcă art. 1 alin. (3) și (5), raportat la art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (4) din Constituție.”
„În ce privește aspectul de formă, pentru care, din ce înțeleg din preasă, 5 din 9 judecători au considerat că Guvernul nu a respectat procedura prealabilă – să ceri un aviz consultativ de la CSM. În practica de până acum niciodată CCR nu a avut o decizie în care să impună un anumit termen”, a explicat Bolojan.
Legea spune 30 de zile, lui Bolojan i s-a părut „rezonabil” să aștepte 10 zile.
Șeful Guvernului a oferit o explicație cel puțin bizară pentru nerespectarea termenului de 30 de zile prevăzut de Constituție: ”Am solicitat avizul CSM. O perioadă de 9-10 zile, până la angajarea răspunderii, nu am avut niciun răspuns. În acea perioadă, CSM a avut o ședință, a convocat adunările generale, a dat comunicate publice. Adunările publice s-au poziționat împotriva proiectului.”
Premierul a invocat și faptul că „până acum CCR nu a dat termene și am așteptat 10 zile un aviz consultativ.” și că (…) CCR a fixat acum un termen pe care îl vom respecta, dar cel puțin 4 judecători au considerat că Guvernul a așteptat un timp rezonabil care nu are niciun efect asupra constituționalității fondului”.
