Acasă Declarații Candidatul Iohannis în campanie electorală, îi cheamă pe români la arme: ” România trebuie să crească numărul rezerviştilor, armata este apreciată de NATO”

Candidatul Iohannis în campanie electorală, îi cheamă pe români la arme: ” România trebuie să crească numărul rezerviştilor, armata este apreciată de NATO”

0
0
596

Candidatul Iohannis în campanie electorală, îi cheamă pe români la arme: ” România trebuie să crească numărul rezerviştilor, armata este apreciată de NATO”.

Iohannis cere noi recruți pentru Armată. Exerciţiu de mobilizare în Brăila şi Galaţi: rezerviştii au fost chemaţi la unităţile militare asumate la nivel aliat”. Klaus Iohannis a făcut un anunț important cu privire la introducerea stagiului militar obligatoriu în România.

Klaus Iohannis cere noi recruți în Armată, în timp ce este în discuție un proiect de lege privind stagiul militar voluntar, care urmează să ajungă în Parlament pentru dezbateri în regim de urgență. Șeful statului a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport.

”Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă.

Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate.

În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul evenimentului „ROMÂNIA – NATO, 20 de ani”, desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional.

Klaus Iohannis, candidat la şefia NATO, îi cheamă pe români la arme: ”Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar”.

Klaus Iohannis: ”Intrarea mea în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO, având convingerea că experienţa şi înţelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri pentru deciziile viitoare ale NATO.”

Candidatul Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că ţările din Flancul Estic al NATO sunt în prima linie aliată de descurajare, în faţa posturii agresive a Rusiei şi este, de aceea, o aspiraţie legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO.

”În momentul de față nu este în discuție un astfel de proiect!”, a spus Klaus Iohannis, miercuri.

În cadrul evenimentul ”România-NATO, 20 de ani”, președintele a menționat că România beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din istoria României, oferite de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic.

”Respectăm angajamentele asumate la nivel aliat și contribuim la întărirea securității comune și a apărării colective.

Am fost prezenți în Afganistan, am fost parte a Forțelor Multinaționale din Irak și am luptat împreună împotriva terorismului global.

Astăzi, menținem o prezență semnificativă în cadrul Misiunii NATO din Kosovo și avem o contribuție consistentă la întărirea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic.

Găzduim structuri NATO operaționale și robuste, iar militarii noștri colaborează și se instruiesc în România împreună cu peste 5.000 de camarazi din Statele Unite ale Americii, Franța, Polonia, Portugalia, Belgia, Italia, Marea Britanie, Țările de Jos, Spania, Macedonia de Nord și Luxemburg.

Actualul context generat de războiul de la granițele noastre sporește relevanța României ca pilon de securitate și stabilitate regional. Importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea spațiului euroatlantic, așa cum a fost recunoscută la Summitul NATO de la Madrid în 2022, ca urmare a demersurilor susținute ale României, este astăzi incontestabilă”, a mai spus președintele.

Preşedintele Iohannis a mai declarat că apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român dar nu poate fi însă garantată siguranţa românilor în lipsa unei armate dotate modern şi a unui număr mai mare de recruţi.

Declaraţia preşedintelui vine în contextul în care este în discuție un proiect de lege privind stagiul militar voluntar, care urmează să ajungă în Parlament pentru dezbateri în regim de urgență. Șeful statului a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar.

”Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport”, a subliniat Klaus Iohannis.

”Împreună cu Aliaţii din NATO, vom continua să oferim sprijin politic şi practic multidimensional Kievului. O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloţi F-16, la Centrul pe care îl găzduim la Feteşti. Ne vom coordona în continuare în cadrul Uniunii Europene pentru a sprijini parcursul european al Kievului şi al Chişinăului şi vom pleda pentru acordarea de asistenţă substanţială Ucrainei pe toate palierele. De asemenea, România rămâne un susţinător ferm al legăturii transatlantice şi al colaborării intensificate dintre NATO şi Uniunea Europeană, în spiritul sinergiei eforturilor şi al complementarităţii reciproc benefice”, a mai spus preşedintele.

Candidatul Iohannis, a ţinut să menţioneze că ”ţările din Flancul Estic al NATO sunt, în aceste vremuri, în prima linie aliată de descurajare şi apărare pentru menţinerea securităţii euroatlantice în faţa posturii agresive a Rusiei”. ”Este, de aceea, o aspiraţie legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc.

România a primit recunoaşterea tuturor aliaţilor pentru performanţele şi profesionalismul militarilor noştri şi şi-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO. Acestea au şi fost, de altfel, argumentele intrării mele în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO, având convingerea că experienţa şi înţelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianţa va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică”, a spus preşedintele.

”Cu prilejul aniversării de astăzi, îi felicit pe toţi cei care au făcut posibilă aderarea şi integrarea României în NATO. Împreună suntem mai puternici! Împreună suntem NATO! La mulţi ani, România! La mulţi ani, NATO!”, a spus în final preşedintele.

Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că ţările din Flancul Estic al NATO sunt în prima linie aliată de descurajare, în faţa posturii agresive a Rusiei şi este, de aceea, o aspiraţie legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO. Şeful statului a arătat că intrarea sa în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO a fost făcută cu convingerea că experienţa şi înţelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianţa va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică.

”Sărbătorim Ziua NATO şi marcăm aniversarea a 75 de ani de la înfiinţarea celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie şi, ceea ce este cu atât mai important pentru noi, celebrăm 20 de ani de când România s-a alăturat familiei Nord-Atlantice, în care, astăzi, suntem integraţi deplin şi ireversibil. Aderarea ţării noastre la NATO şi parcursul nostru european au fost principalele obiective strategice naţionale după Revoluţia din 1989. Odată îndeplinite, apartenenţa la NATO a devenit unul dintre fundamentele solide pe care am dezvoltat România de astăzi, România un Aliat puternic, responsabil şi respectat în Europa şi în lume, profund angajat în arhitectura de securitate europeană şi cea euroatlantică”, a afirmat preşedintele în discursul susţinut la evenimentul dedicat împlinirii a două decenii de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică „România-Nato, 20 de ani”

Klaus Iohannis a arătat că perioada dificilă pe care o traversăm în prezent, marcată de provocări multiple în plan european şi global, ne găseşte ferm ancoraţi în NATO şi în Uniunea Europeană, precum şi în Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, cei trei piloni incontestabili ai politicii noastre externe şi de securitate.

”Beneficiem astăzi de cele mai solide garanţii de securitate din istoria României, pe care ni le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. La rândul nostru, respectăm angajamentele asumate la nivel aliat şi contribuim la întărirea securităţii comune şi a apărării colective. Am fost prezenţi în Afganistan, am fost parte a Forţelor Multinaţionale din Irak şi am luptat împreună împotriva terorismului global. Astăzi, menţinem o prezenţă semnificativă în cadrul Misiunii NATO din Kosovo şi avem o contribuţie consistentă la întărirea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic”, a subliniat şeful statului.

Klaus Iohannis a mai spus că România găzduieşte structuri NATO operaţionale şi robuste, iar militarii noştri colaborează şi se instruiesc în România împreună cu peste 5.000 de camarazi din Statele Unite ale Americii, Franţa, Polonia, Portugalia, Belgia, Italia, Marea Britanie, Ţările de Jos, Spania, Macedonia de Nord şi Luxemburg. ”Actualul context generat de războiul de la graniţele noastre sporeşte relevanţa României ca pilon de securitate şi stabilitate regional. Importanţa strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea spaţiului euroatlantic, aşa cum a fost recunoscută la Summitul NATO de la Madrid în 2022, ca urmare a demersurilor susţinute ale României, este astăzi incontestabilă. Am întărit şi vom continua să întărim securitatea României şi vom depune eforturi suplimentare pentru a consolida structurile aliate de pe teritoriul României”, a subliniat Iohannis.

Turistul a mai declarat că apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român dar nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă.

”Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport”, a subliniat Klaus Iohannis.

”Împreună cu Aliaţii din NATO, vom continua să oferim sprijin politic şi practic multidimensional Kievului. O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloţi F-16, la Centrul pe care îl găzduim la Feteşti. Ne vom coordona în continuare în cadrul Uniunii Europene pentru a sprijini parcursul european al Kievului şi al Chişinăului şi vom pleda pentru acordarea de asistenţă substanţială Ucrainei pe toate palierele. De asemenea, România rămâne un susţinător ferm al legăturii transatlantice şi al colaborării intensificate dintre NATO şi Uniunea Europeană, în spiritul sinergiei eforturilor şi al complementarităţii reciproc benefice”, a mai spus preşedintele.

Şeful statului a ţinut să menţioneze că ”ţările din Flancul Estic al NATO sunt, în aceste vremuri, în prima linie aliată de descurajare şi apărare pentru menţinerea securităţii euroatlantice în faţa posturii agresive a Rusiei”. ”Este, de aceea, o aspiraţie legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc. România a primit recunoaşterea tuturor aliaţilor pentru performanţele şi profesionalismul militarilor noştri şi şi-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO. Acestea au şi fost, de altfel, argumentele intrării mele în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO, având convingerea că experienţa şi înţelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianţa va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică”, a spus preşedintele.

”Cu prilejul aniversării de astăzi, îi felicit pe toţi cei care au făcut posibilă aderarea şi integrarea României în NATO. Împreună suntem mai puternici! Împreună suntem NATO! La mulţi ani, România! La mulţi ani, NATO!”, a spus în final preşedintele.

Declarațiile au loc în contextul în care un act normativ aflat în dezbateri la Parlament privind stagiul militar se adresează femeilor şi bărbaţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care ar putea opta pentru pregătirea militară în cadrul MApN timp de 4 luni, urmând ca după terminarea stagiului să intre în rezerva militară.

”Armata obligatorie în România nu este deocamdată în plan”, a mai spus Klaus Iohannis.

La evenimentul „ROMÂNIA – NATO, 20 de ani”, organizat de Ministerul Apărării Naţionale, mai participă: preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, personalităţi politice şi militare din ţară şi din state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Sute de rezervişti din Galaţi şi Brăila participă astăzi la un exercițiu militar în poligonul de luptă de la Smârdan, județul Galaţi. Sunt persoane care au făcut armata, unii în urmă chiar și cu 20 de ani, și pe care Ministerul Apărării Naționale îi cheamă la instrucție periodică. 0 seconds of 1 minute, 13 secondsVolume 90%.

Rezerviștii sunt persoane de până în 63 de ani care au executat serviciul militar sau care au activat în sistemul național de apărare a țării, dar pot fi chemați la instructaj și tineri incorporabili cu vârste între 20 și 35 de ani.

În Galați, un astfel de exercițiu nu s-a mai făcut din 2011, iar în județul Brăila din 2015.

Scopul acestor exerciții este de a-i familiariza pe rezerviști cu noua tehnică militară, care a intrat între timp în dotarea Armatei Române și, de asemenea, să-și reamintească cunoștințe din armată.

Încarcă mai mult
Load More In Declarații

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vezi Și

De parcă nu ar fi deja insuportabil de scumpe, ”liberalul” Burduja, anunță de când vor crește facturile la energie: ”Statul renunță la plafonarea otova”

Facebook 173 X (Twitter) WhatsApp Telegram Reddit Email De parcă nu ar fi deja insuportabi…