Candidatul Iohannis, încrezător că va obține funcția de secretar general al NATO: ”Mai e cale lungă până la unanimitatea, desemnarea se face prin consens”.
România a alocat în 2023 pentru Apărare 2,5% din PIB, dar a reușit să cheltuiască doar 1,6%, sub pragul de 2% cerut de NATO. Președintele țării Klaus Iohannis a declarat, joi, că pentru cheltuielile mai mici decât alocarea bugetară sunt și motive care nu țin de autoritățile statului.
Până la desemnarea noului Secretar General al NATO ”mai e cale lungă”, afirmă președintele Klaus Iohannis, care și-a anunțat ”intenția de a intra în competiție”, pe 12 martie.
În conferința de presă după Summitul I3M de la Vilnius, șeful statului a fost întrebat despre sprijinul pe care îl are în această ”competiție”. Președintele Iohannis a ținut să ”clarifice” că ”la NATO nu se va vota niciodată”.
Vreau să clarific o chestiune: la NATO nu se va vota niciodată. Desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obține prin negocieri de tip diplomatic, discuții între lideri și așa mai departe. Nu are foarte mult rost să ne uităm la câți au spus, ce au spus, fiindcă până când nu se obține unanimitate nu se va hotărî absolut nimic și până atunci mai e cale lungă, a declarat Iohannis.
Reamintim că președintele Iohannis a anunțat, pe 12 martie, că intră în competiția pentru funcția de Secretar General al NATO. Iohannis a afirmat, de la Palatul Cotroceni, că își asumă această candidatură ”în numele României”.
Klaus Iohannis, despre strategia pentru a deveni noul secretar general al NATO: ”Desemnarea secretarului general se va face prin consens”.
Tocmai din acest motiv, deși are parte de o susținere firavă, Klaus Iohannis rămâne în cursă și îl ține în șah pe Mark Rutte.
”Da, am discutat și despre candidatura mea la funcția de secretar general al NATO. La NATO nu se va vota niciodată. Desemnarea secretarului general se va face prin consens, iar consensul se obține prin negocieri diplomatice, prin discuții. Nu are prea mult rost să ne uităm la câți au spus, ce s-a spus, pentru că până în momentul în care nu se obține unanimitate, nu se va lua nicio decizie”, a declarat Klaus Iohannis.
O analiză NATO publicată recent arată că România a alocat 2,5% din PIB pe Apărare în 2023, dar a reușit să cheltuiască doar 1,6%. Cu acest prag România se situează chiar sub media Alianței, de 1,73%.
Întrebat de acest aspect, Klaus Iohannis aflat joi la Vilnius la Summitului Inițiativei celor Trei Mări a detaliat care sunt motivele pentru cheltuielile mai mici decât alocarea.
”Explicația nu este foarte complicată și subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost [una] și cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea inițială a respectat angajamentul politic”, a spus Iohannis.
”Banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu. Un motiv care nu ține de noi: pur și simplu, lucruri pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală, în zona de înzestrare militară, cererea este incomparabil mai mare decât oferta, și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem”, a detaliat președintele țării.
”Al doilea factor au fost dificultățile bugetare create și de inflație, și de multe alte probleme pe care le-am avut, și atunci disponibilitatea, deci banii lichizi, nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie, și, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie, multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil. Aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023, când au fost angajate.
Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile pe Apărare, ci la modul general a deranjat și pe români a fost inflația mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile și cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a mai detaliat Iohannis.
România a cheltuit, de fapt, doar 1,6% din PIB pe Apărare, deși a alocat 2,5% în 2023. Cheltuielile României, sub media țărilor NATO.
România a alocat 2,5% din PIB pe Apărare în 2023, dar a reușit să cheltuiască doar 1,6%, arată o analiză NATO.
Cu acest prag România se situează chiar sub media Alianței, de 1,73%.
România nu a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru apărare decât în anul 2020, mai arată raportul NATO.
Din bugetul pentru anul trecut, peste 21% din bani au mers pe programele de înzestrare, puțin peste pragul cerut de Alianță, însă departe de țări din est precum Polonia, care a avut peste 53%. Armata Română a avut însă cheltuieli de personal foarte mari, aproape 60% din buget.
În luna martie, Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO. Șeful statului român este primul președinte din cadrul Alianței care și-a anunțat intenția în timpul exercițiului funcțiunii.
”Cred că NATO are nevoie de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile din cadrul NATO, cu o reprezentare echilibrată, puternică, influentă din această regiune.
Alianța va putea lua cele mai bune decizii care să răspundă nevoilor tuturor statelor membre. Pentru toate aceste motive, am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa și regiunea noastră”, a declarat Klaus Iohannis, marți, în cadrul unei declarații de presă susținute la Palatul Cotroceni.
Klaus Iohannis a anunţat că a discutat cu omologii săi din Ungaria şi Letonia, la Vilnius despre candidatura sa la șefia NATO. El a mai spus că nu e cazul de calcule despre cine pe cine susține, pentru că decizia va fi luată prin unanimitate, nu prin vot.
Iohannis, despre declaraţiile lui Josep Borrell care a spus că un război în Europa nu mai e fantezie: Cred că avem o evaluare foarte corectă a riscurilor la care suntem expuşi noi în UE
Klaus Iohannis a afirmat că, chestionat cum vede declaraţiile şefului diplomaţiei UE Josep Borrell care a spus că „un război convenţional de mare intensitate în Europa nu mai este o fantezie”, că, în opinia sa „avem o evaluare foarte corectă a riscurilor la care suntem expuşi noi în Uniunea Europeană şi, sigur, este o situaţie complicată”. Şeful statului a mai spus că ”trebuie să vedem, însă, complexitatea şi gravitatea lor şi să le abordăm în aşa fel încât să găsim soluţii, soluţii care sunt sustenabile, adică să nu împovărăm populaţia”.
”Eu cred că avem o evaluare foarte corectă a riscurilor la care suntem expuşi noi în Uniunea Europeană şi, sigur, este o situaţie complicată. Vrem să creştem cheltuielile pentru Apărare pentru a garanta securitatea statelor noastre, a cetăţenilor noştri. Vrem să transformăm economiile noastre ca să fie mai prietenoase cu mediul, vrem să reducem impactul asupra schimbărilor climatice. Toate aceste lucruri se fac cu bani mulţi, dar pe de altă parte, lumea nu doreşte să impună taxe şi impozite mai mari populaţiei. Şi atunci discuţiile sunt destul de complexe şi în final depinde de fiecare guvern cum îşi alocă banii pe priorităţi ca să satisfacă simultan cât mai multe din aceste solicitări”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat cum se poziţionează România privind declaraţiile şefului diplomaţiei UE Josep Borrell care a spus că un conflict pe scară largă în Europa nu mai este o fantezie şi dacă putem vorbi despre riscuri mai mari la adresa securităţii europene, joi la Vilnius.
Preşedintele Iohannis a adăug ată ”în România s-a reuşit destul de bine, aţi văzut că am avut şi creştere economică, tocmai am explicat că am avut cheltuieli pentru Apărare”.
”Avem rezultate notabile în zona protecţiei mediului, a schimbărilor în industrie pentru a deveni mai prietenoasă cu mediul. Dar lucrurile nu se vor schimba de azi pe mâine şi nu trebuie să ne speriem de aceste lucruri. Trebuie să vedem, însă, complexitatea şi gravitatea lor şi să le abordăm în aşa fel încât să găsim soluţii, soluţii care sunt sustenabile, adică să nu împovărăm populaţia”, a conchis Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis, a declarat joi, întrebat despre cheltuielile României pentru apărare, care au fost mai mici decât cele asumate în fața aliaților NATO, că această problemă nu trebuie să fie „abordată contabil”. Șeful statului a enumerat printre cauze faptul că cererea de armament pe plan mondial este mai mare decât oferta, deci nu s-au putut găsi echipamentele dorite, iar în unele situații, când existau echipamente, România nu avea bani lichizi pentru achiziții, din cauza „dificultăților bugetare”.
”Nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost una și cheltuiala a fost alta. Alocarea inițială a respectat angajamentul politic, banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu.
Un motiv care nu ține de noi:pur și simplu, lucruri care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară: cererea este incomparabil mai mare decât oferta și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem.
Al doilea factor au fost dificultățile bugetare și de inflație pe care le-am avut și atunci disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să-i cheltuie și în acest fel multe cheltuieli s-au realizat, de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie (2023 – n.r.), multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. (2024 – n.r.) De aceea spun că trebuie să facem chiar un calcul contabil, aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului ’23, când au fost angajate.
Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile de apărare, ci, la modul general, i-a deranjat și pe români, a fost inflația mare pe care am avut-o anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile.
România a cheltuit în anul 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB, potrivit unui raport oficial al NATO. Cu acest nivel al cheltuielilor, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB.
Potrivit raportului NATO, România a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru apărare doar în anul 2020, când a cheltuit 2,01% din PIB.
În ultimii trei ani însă, țara noastră a înregistrat scăderi constante de la an la an, iar cuantumul de 1,6% din PIB înregistrat în 2023 e cel mai mic din 2017 și până în prezent.
Iohannis, despre pericolul extinderii războiului din Ucraina: ”Avem o evaluare foarte corectă a riscurilor la care suntem expuşi în UE”
Uniunea Europeană are o „evaluare foarte corectă” a riscurilor la care este expusă, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis joi, la Vilnius, unde a participat la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări.
”Eu cred că avem o evaluare foarte corectă a riscurilor la care suntem expuşi noi în Uniunea Europeană şi, sigur, este o situaţie complicată. Vrem să creştem cheltuielile pentru Apărare pentru a garanta securitatea statelor noastre, a cetăţenilor noştri. Vrem să transformăm economiile noastre ca să fie mai prietenoase cu mediul, vrem să reducem impactul asupra schimbărilor climatice”, a răspuns el.
”Am avut şi creştere economică, tocmai am explicat că am avut cheltuieli pentru Apărare. Avem rezultate notabile în zona protecţiei mediului, a schimbărilor în industrie pentru a deveni mai prietenoasă cu mediul. Dar lucrurile nu se vor schimba de azi pe mâine şi nu trebuie să ne speriem de aceste lucruri. Trebuie să vedem, însă, complexitatea şi gravitatea lor şi să le abordăm în aşa fel încât să găsim soluţii, soluţii care sunt sustenabile, adică să nu împovărăm populaţia”, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.
