Cinism, în timp ce România menține livrările de carburanți în Republica Moldova, consilierul lui Isărescu le cere românilor să renunțe la mașinile personale pentru a putea face față scumpirilor carburanților.
Consilierul lui Mugur Isărescu le cere românilor să renunțe la mașinile personale pentru a putea face față scumpirilor carburanților. Între timp, românii plătesc scump din cauza războiului din Iran. Prețurile la benzină și motorină cresc în fiecare zi.
Sunt benzinării care au operat și joi scumpiri de câțiva bani pe litru. Spre exemplu, la o stație de alimentare din București, motorina standard a ajuns la 10,26 lei, însă la alte stații prețul pe litru ajunge până la 10,36 lei.
Și benzina standard se apropie de 9,50 lei pe litru, iar la unele benzinării mai sunt mai puțin de 0,10 bani pe litru la motorina premium până va ajunge la pragul de 11 lei pe litru.
În urmă cu aproximativ o lună, litrul de motorină era mai ieftin cu 2 lei. Așadar, un plin față de acum o lună este mai scump cu mai bine de 100 lei, în cazul mașinilor cu un rezervor cu o capacitate de 50 de litri.
Consilierul BNR Eugen Rădulescu le recomandă românilor să folosească transportul public în comun, dar șoferii spun că sunt resemnați și nu vor să renunțe la mașini. Unii nu au alternativă și sunt nevoiți să vină în continuare la serviciu sau să își rezolve treburile cu mașina personală.
Consilierul lui Isărescu, mesaj pentru românii care ”țin cu dinții de a folosi doar autoturismul”. ”Nu mă aștept să îmi crească popularitatea”
”Cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar”, a scris Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, în care susține că ”singura opțiune rațională” dintre a reduce deficitul bugetar sau impozitul la carburant, care reprezintă ”peste jumătate din prețul la pompă”, este prima.
Într-un articol de opinie pe site-ul Băncii Naționale, titrat ”Joaca cu focul: aruncând benzină pe deficitul bugetar”, consilierul lui Mugur Isărescu descrie problema prețurilor la carburanți drept ”o chestiune spinoasă” și afirmă că, după părerea lui, ”posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun”.
El a spus că ”războiul din Iran a aruncat în aer piața hidrocarburilor”.
”Prețul petrolului și al gazului lichefiat s-a dublat în câteva săptămâni, iar prelungirea conflictului ar putea împinge prețurile cu mult mai sus decât sunt ele astăzi. Desigur, implicațiile acestor evoluții sunt severe: numeroase produse și servicii se vor scumpi, ceea ce va împinge în sus ratele inflației și, mai mult ca sigur, va duce la reducerea creșterii economice”, a scris Eugen Rădulescu.
Rădulescu, despre șoferi: ”Cred că ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun”
Eugen Rădulescu consideră că ”singura opțiune rațională” dintre a micșora ”impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar” este prima.
”Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun, și așa mările orașe sunt sufocate de traficul rutier, asta dacă majorarea cu 50-100 de lei a costului unui plin de carburant este considerată prea mare”, a mai afirmat Rădulescu.
Consilierul guvernatorului BNR a atras atenția că statul român va plăti în acest an ”peste 60 miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică”.
”Nu mă aștept să îmi crească popularitatea după asemenea comentarii. Ceea ce înțeleg eu, poate mai bine decât mulți alții, este că anul acesta vom plăti peste 60 miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică. Dacă ținem cu dinții de a folosi doar autoturismul pentru orice drum, la costuri «acceptabile», aceste dobânzi vor crește până într-atât, încât nu vom mai avea resurse decât pentru a le plăti. Iar costurile «acceptabile» vor rămâne doar o amintire”, a conchis Eugen Rădulescu.
Defazatul consilier al guvernatorului BNR susține că Guvernul Bolojan, ”s-a ferit să promită reduceri, fie și temporare, de accize sau alte taxe”, deoarece ”plătim pentru dezastrul bugetar din anii anteriori”.
”Este perfect rațional să ai un fond de rezervă la buget. Dar când îl faci praf prin încălcarea flagrantă a regulilor în materie fiscală, vine un moment în care iresponsabilitatea se plătește. Acel moment a venit! Astept acum ca cei responsabili pentru acest dezastru să arate cu degetul către guvernul actual, pus în imposibilitate de a ajuta prea mult pe consumatorii afectați de prețul în creștere al carburanților”, a continuat Eugen Rădulescu.
El a spus că ”peste jumătate din prețul la pompă este impozit”, așa cum se întâmplă ”peste tot în Europa”.
”Benzina de la noi o fi mai scumpă decât cea din Bulgaria, dar e mai ieftină decât în marea majoritate a celorlalte state ale UE. Pe aceste impozite se bazează bugetul – adică cel care ar trebui să ajungă la un deficit de 6,2% din PIB în acest an”, a adăugat consilierul lui Mugur Isărescu.
UPDATE: Ce urmează după ce s-a adeverit cel mai negru scenariu și motorina a depășit 10 lei/litrul: ”Nu e finalul poveștii, ci începutul”.
Cel mai negru scenariu s-a adeverit și motorina a depășit 10 lei/litrul din cauză că au fost luate decizii ”pe bază de opinii” și nu pe analize, ceea ce a redus capacitatea României de adaptare la șocul provocat de explozia prețului petrolului, a afirmat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligență (AEI). Expertul în energie a adăugat că a fost acuzat că exagerează și face predicții ”apocaliptice”, dar estimarea sa că în jurul datei de 27 martie motorina va ajunge la 10 lei/litrul s-a îndeplinit cu două zile mai devreme. Chisăliță a atras atenția că acesta nu este ”finalul poveștii”, ci ”doar începutul unei mai complicate”, subliniind că orice decizie care vizează prețul carburanților trebuie să fie luate pe baza datelor.
Prețul carburanților a continuat să crească, joi dimineață, la unele benzinării. Astfel, motorina standard a ajuns între 10,26 lei/litrul și 10,36 de lei/litrul, în timp ce benzina standard se apropie de 9,50 lei/litrul.
”Într-o lume în care opiniile circulă mai repede decât faptele, iar emoția bate adesea rațiunea, diferența dintre a ”ghici” și a analiza devine esențială. Creșterea prețului motorinei peste pragul de 10 lei/l nu este doar o știre economică, ci un studiu de caz despre cum funcționează — sau, mai corect spus, cum nu funcționează — percepția publică asupra realității”, a transmis Dumitru Chisăliță într-un comunicat de presă.
Cel mai negru scenariu a devenit realitate
Creşterea preţului motorinei peste pragul de 10 lei/litrul confirmă estimările formulate în urmă cu trei săptămâni şi reflectă impactul cumulativ al factorilor economici şi geopolitici asupra pieţei, a mai spus expertul în energie
”Minciuna de care am fost acuzat acum 3 săptămâni a fost doar un ‘adevăr’ spus prea devreme. Astăzi preţul mediu al motorinei standard a atins 10 lei/litru. Într-o lume în care opiniile circulă mai repede decât faptele, iar emoţia bate adesea raţiunea, diferenţa dintre a ‘ghici’ şi a analiza devine esenţială. Creşterea preţului motorinei peste pragul de 10 lei/litru nu este doar o ştire economică, ci un studiu de caz despre cum funcţionează sau mai corect spus cum nu funcţionează percepţia publică asupra realităţii”, a afirmat Chisăliţă.
Cu trei săptămâni în urmă, o estimare bazată pe trenduri şi ipoteze clare indica faptul că acest prag va fi depăşit în jurul datei de 27 martie 2026, a adăugat specialistul. Realitatea nu doar că a confirmat scenariul, ci chiar l-a devansat cu două zile.
”În termeni analitici, aceasta nu este o eroare, ci o validare. În termeni publici însă, reacţia iniţială a fost de respingere, ironie sau chiar acuzaţii de exagerare. De ce? Pentru că, în spaţiul public, adevărul incomod este rar acceptat înainte de a deveni evident. Problema nu este lipsa informaţiei.
Datele există, sunt accesibile şi, în multe cazuri, relativ uşor de interpretat pentru cine are instrumentele potrivite. Problema este preferinţa pentru naraţiuni simple în locul explicaţiilor complexe. Este mai uşor să crezi că ‘cineva exagerează’ decât să înţelegi mecanismele care împing preţurile în sus: cotaţiile internaţionale, cursul valutar, politica fiscală, tensiunile geopolitice şi inerţia pieţelor”, a menţionat Dumitru Chisăliţă.
”Urmează ajustări, reacţii şi, inevitabil, noi tensiuni”
Expertul în energie a subliniat că deciziile, personale sau politice, trebuie luate nu pe opinii, ci pe analize, altfel capacitatea de adaptare scade. ”Iar într-un context economic tensionat, adaptarea face diferenţa dintre rezilienţă şi vulnerabilitate”, a subliniat preşedintele AEI.
”A vedea un trend înainte ca el să devină evident nu înseamnă a ‘prezice apocalipsa’, ci a înţelege direcţia în care se îndreaptă sistemul. Iar într-o economie globalizată şi interdependentă, astfel de înţelegeri devin nu doar utile, ci necesare. Din păcate, discursul public rămâne adesea captiv între două extreme: alarmismul nefundamentat şi optimismul naiv. Între ele, analiza riguroasă îşi găseşte cu greu locul. Este mai puţin spectaculoasă, mai greu de comunicat şi, uneori, mai greu de acceptat”, a adăugat Chisăliţă.
În opinia sa, depăşirea pragului de 10 lei/litru nu este finalul unei poveşti, ci începutul uneia mai complicate.
”Urmează ajustări, reacţii şi, inevitabil, noi tensiuni. Întrebarea nu este dacă vor mai exista creşteri sau fluctuaţii, ci cât de pregătiţi suntem să le înţelegem şi să le gestionăm. Dacă există o concluzie clară, aceasta nu ţine de preţul motorinei, ci de modul în care alegem să privim realitatea: prin filtrul confortului sau prin filtrul confortului sau prin cel al competenţei. Pentru că, în vremuri de incertitudine, diferenţa dintre cele două devine decisivă”, a mai spus preşedintele AEI.
UPDATE: Panourile din benzinării nu sunt configurate să arate prețuri de peste 10 lei. Imaginea care a făcut senzație.
Ordonanţa carburanţilor intră în vigoare de la 1 aprilie, iar economiştii chiar consideră măsurile o glumă. Practic, adaosul comercial va fi plafonat la media anului trecut, iar asta va însemna pentru şoferi o reducere de câţiva bani. Dacă suntem nemulțumiți, consilierul guvernatorului BNR ne recomandă mersul pe jos.
Ziua şi scumpirea la pompă. De teama altor creşteri sau de frica penuriei, sunt oameni care vin să ia motorină cu canistre sau chiar rezervoare de zeci de litri.
În staţiile de carburanţi, unele panouri nu au fost configurate să arate preţuri care depăşesc 10 lei. Aşa că prima cifră a fost lipită cu bandă adezivă în dreptul zerourilor.
Imaginea a devenit virală. Mulţi au comparat-o cu panoul care nu era proiectat să arate zecele perfect obţinut de Nadia Comăneci.
Ordonanţa care ar fi trebuit să tempereze preţurile a fost adoptată astăzi, dar într-o formă diferită de proiectul iniţial. Starea de criză se instituie pe 3 luni în loc de 6. Iar comercianţii nu mai trebuie să reducă la jumătate adaosul comercial, ci doar să-l plafoneze la nivelul mediei de anul trecut.
„În măsura în care nu ajută, guvernul va fi obligat să reintervină. Suntem într-o criză. Şi într-o criză trebuie să ne păstrăm calmul”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan.
Preţul carburanţilor ar urma să scadă cu 50 de bani. Sau nici atât, cred specialiştii
„Nu vom vedea o scădere a preţului, de fapt. Vom vedea doar preţuri care nu mai cresc o zi două”, a explicat Christian Năsulea, economist.
Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale are un mesaj tranşant pentru şoferi: să meargă pe jos.
„Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun, și așa marile orașe sunt sufocate de traficul rutier”, a declarat Eugen Rădulescu, consilier al Guvernatorului BNR.
Din zi in zi sunt tot mai mulţi bucureşteni care au dat maşina pe metrou sau autobuz. Numărul călătorilor cu mijloacele de transport în comun de suprafaţă a crescut cu 8% numai în ultima săptămână.
Măsurile intră în vigoare de ziua păcălelilor, pe 1 aprilie.
UPDATE: România menține livrările de carburanți în Republica Moldova, în ciuda restricțiilor de export. Înțelegerea făcută cu Chișinăul.
Guvernul de la Chișinău spune că a ajuns la o înțelegere cu autoritățile de la București pentru a menține livrări ”constante” de carburanți în Republica Moldova, în ciuda unor restricții la export pe care intenționează să le introducă România, din cauza scumpirii carburanților. Declarația a fost făcută Europei Libere din Moldova de Ministerul moldovean al Energiei, care a purtat discuții cu ”factori de decizie” din Guvernul României.
”Ținând cont de faptul ca R. Moldova se aprovizionează în mare parte cu combustibili din Romania, aceasta fiind și cea mai scurtă rută logistică, a fost discutată cu Cabinetul de Miniștri de la București menținerea livrărilor constante a cantităților zilnice de carburanți”, se spune într-un comentariu făcut pentru Europa Liberă de Ministerului Energiei, pe 24 martie.
Discuțiile au anticipat o Ordonanța de urgență pregătită de guvernul lui Ilie Bolojan la București, pentru a declara ”situație de criză” pe piața țițeiului și produselor petroliere, inclusiv restricții de export.
Ce prevede Ordonanța
Ordonanța de Urgență urma să fie aprobată în seara de 24 martie, însă ședința extraordinară a guvernului român a fost amânată, lipsind un aviz al Consiliul Economic și Social.
În proiectul Ordonanței, se spune că în România se declară situație de criză pe o perioadă de jumătate de an și poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situația de criză.
Măsurile avute în vedere se referă la limitarea marjelor de profit pe care le pot aplica operatorii economici. Altfel spus, fiecare actor din lanț, de la producător la rafinărie, de la distribuitor en-gros la benzinărie, va putea adăuga la prețul de bază doar o marjă stabilită prin Ordonanță.
O altă măsură vizează condiționarea sau restricționarea exporturilor de carburanți. Acestea vor putea fi făcute de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al două ministere: Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, dar și cel al Energiei.
Astfel, Moldova va trebui să dispună de acordul celor două ministere atunci când va face importuri de carburanți din România.
Moldova se reorientează către Turcia și Bulgaria
Consumul mediu zilnic al Moldovei este de aproximativ 2 mii de tone de motorină și până la 600 de tone de benzină, acoperite în întregime din importuri, potrivit datelor Ministerului Energiei.
Anul trecut, România a fost țara din care Moldova a important cele mai mari cantități de carburant: aproximativ 80% din motorină și peste 99% din benzină.
Dar, după închiderea rafinăriei Petrotel-Lukoil din România, care este ținta unor sancțiuni americane, Moldova și-a reorientat o bună parte din importurile de carburanți spre Turcia și Bulgaria, arată datele ale Portului Internațional Liber Giurgiulești.
Surse din portul Giurgiulești au mai spus Europei Libere că, de la începutul lunii martie și până pe 24 martie, pe apă, în Moldova au intrat 25.644 tone de carburanți: motorină – 21.716 tone și benzină – 3.928 de tone.
Pe 21 martie, din România a intrat în port o navă încărcată cu 2.400 de tone de motorină. Totuși, în mare parte, cantitățile de carburant în luna martie au fost aduse din Turcia și Bulgaria.
În luna februarie, în portul Giurgiulești au fost aduse aproape 38 de mii de tone de combustibili, dintre care peste 23.000 de tone de motorină.
Specialiștii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) susțin că nu doar creșterea prețurilor la carburanți e periculoasă, ci și ruperea lanțurilor logistice.
Alexei Taran, director general al ANRE, a admis, recent, într-o ședință a comisiei parlamentare pentru economie, că situația cu carburanții ar putea degrada din cauza factorilor ce nu țin de autoritățile moldovene, cum ar fi impunerea unor limite de către țările din care Moldova exportă carburanți.
Ce măsuri iau autoritățile de peste Prut
După izbucnirea războiului din Iran, în Moldova a fost declarată, pe 4 martie, stare de alertă în sectorul energetic, iar pe 18 martie autoritățile moldovene au decis plafonarea temporară a vânzării motorinei în recipiente (canistre), de până la 20 de litri, alimentarea mașinilor nefiind restricționată.
S-a dispus diminuarea stocurilor pentru reexportul benzinei din portul Giurgiulești, de la 8.000 de tone la 5.000 de tone, plafonul de 25.000 de tone fiind menținut în cazul motorinei.
Dar Guvernul de la Chișinău va cere, în seara zilei de 24 martie, votul Parlamentului pentru instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru două de luni. Autoritățile moldovene au declarat stare de urgență în energetică și anterior, în ianuarie 2022 pe piața gazelor și în decembrie 2024 pe fondul insuficienței de resurse energetice.
Președinta Maia Sandu a descris situația pe piața carburanților din Moldova, într-o conferință de presă, pe 23 martie, după ședința Consiliului Național de Securitate, ca fiind ”foarte îngrijorătoare”. Ea a amintit că guvernul a aprobat un program de rambursare a accizelor de peste 100 de milioane de lei pentru sectorul agrar și că guvernarea analizează să aplice și alte măsuri pentru susținerea economiei.
Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a dat asigurări, pe 23 martie, într-o emisiune la TVR Moldova, că statul dispune de pârghii pentru a nu admite transformarea crizei energetice în una umanitară.
