Consilierul pe economie a Nicușorului, Radu Burnete, redevine activ, despre ”procesul de digitalizare” a ANAF: ”Va folosi inteligența artificială pentru a depista evaziunea fiscală”.
Radu Burnete: ”România are un deficit real mai mare decât cel scris. Există o zonă gri care e foarte greu de cuantificat.”
Burnete: ”Deficitul real al României era între 9 și 10%, nu cât arătau actele oficiale.”
Radu Burnete, consilier prezidențial pe probleme economice, spune că România avea un deficit ascuns mult mai mare decât cel oficial, ajungând la 9-10% din PIB, din cauza datoriilor la concedii medicale, TVA nereturnat și plăți amânate la furnizori de energie.
Consilierul prezidenţial Radu Burnete susţine că România a intrat în anul 2025 cu un deficit bugetar real mai mare decât cel ”din acte”, însă dificil de calculat. Burnete este de părere că, discutând cu cifre reale şi în contextul măsurilor adoptate şi anunţate, România poate duce deficitul bugetar de anul viitor ”spre 6%”.
”Realitatea este că noi am plecat de la un deficit mai mare decât cel scris, chiar dacă e greu de calculat. Pentru că pe lângă tot ceea ce vedem noi în execuţiile bugetare, statul are datorii pentru concedii medicale, are datorii către furnizorii de energie pentru schema de plafonare, se întâmplă unele lucruri, cum ar fi faptul că mulţi contractori ai statului, nefiind siguri că îşi recuperează TVA-ul vin cu facturile. Există şi o zonă gri a deficitului care e foarte greu de cuantificat.
Şi realitatea este că guvernul Bolojan, când a plecat la drum şi noi când am plecat să reducem deficitul, n-am plecat de la cifra din actele oficiale, ca să zic aşa, ci de la una mai mare”, a afirmat Radu Burnete. Acesta a precizat că deficitul real de la care România a pornit în acest an este greu de estimat, fiind ”undeva între 9 şi 10% probabil, poate era 9,3”.
Burnete este de părere că, dacă în legea bugetului de stat pe anul viitor autorităţile vor porni de la estimări realiste, deficitul poate scădea semnificativ.
”Ce se întâmplă în clipa de faţă este că cu aceste cifre Ministerul de Finanţe vine la lumină. Şi de asta senzaţia e că deficitul nu scade deloc, pentru că şi unele cifre care erau într-o zonă gri, astăzi le punem pe masă. Şi ăsta este unul dintre motivele pentru care şi Comisia (Europeană – n. red.) şi finanţatorii noştri internaţionali nu ne-au downgradat şi continuă să ne finanţeze, pentru că această schimbare a atitudinii României, în sensul în care punem cifrele corecte pe masă, se vede şi e vizibilă de către toată lumea.
Era foarte greu de imaginat că în iulie poţi să iei nişte măsuri care să reducă drastic deficitul de la care porneai. Dar dacă vă uitaţi pe proiecţiile guvernului, şi pe cele ale Comisiei Europene, o să vedeţi că anul viitor efectul va fi foarte mare, că deficitul se va duce spre 6%”, a adaugat consilierul prezidenţial.
UPDATE: Când se va digitaliza ANAF. Radu Burnete: ”Va folosi inteligența artificială pentru a depista evaziunea fiscală”.
Procesul de digitalizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) ar putea fi finalizat în octombrie anul viitor, iar sistemele informatice vor folosi algoritmi şi inteligenţă artificială pentru a identifica domeniile în care colectarea taxelor este deficitară, a declarat consilierul prezidenţial pe probleme economice, Radu Burnete.
Burnete a explicat că digitalizarea ANAF este în desfăşurare, dar ”e oprită cumva la jumătate sau e dusă doar până la jumătate”. El spune că Administraţia Fiscală are deja acces la majoritatea datelor digitale esenţiale – precum e-Factura, TVA, e-Transport sau diverse formulare – însă acestea trebuie acum integrate într-un sistem unitar.
”Acum trebuie făcute două lucruri: unificate aceste baze de date, şi vorbim despre asta de foarte multă vreme şi doi: este nevoie ca algoritmi sau inteligenţă artificială fie utilizaţi pentru a analiza aceste date. Pentru că ştiţi şi dumneavoastră, odată ce foloseşti inteligenţă artificială sau calcule, algoritmii ca să te uiţi la aceste date, vezi anomalii. Te uiţi la 100 de restaurante cu 20 de angajaţi, cu aceeaşi cifră de afaceri, dacă cinci dintre ele plătesc de trei ori mai puţin TVA, nu ştiu, nu presupui că respectivul… te duci până acolo”, a explicat Radu Burnete.
Întrebat când estimează că procesul va fi complet, consilierul prezidenţial a precizat: ”Octombrie, anul viitor.”
”Eu cred că va mai dura un an de zile până o să avem acest sistem, este în curs de dezvoltare. Nu vreau să minimalizăm ce de făcut acolo, problema e că am tot amânat acest proces şi nu l-am făcut şi el nu poate fi făcut peste noapte. Noi am avut li avem bani în PNRR pentru asta, de aia vă spun că toamna anului viitor, atunci mă aştept să văd rezultate, pentru că există câteva sute de milioane în PNRR pentru digitalizarea Administraţiei Fiscale, aceste proiecte vor fi duse până la capăt, sunt în curs de implementare, multe dintre ele”, a adăugat acesta.
Consilierul prezidenţial consideră că, odată finalizată digitalizarea și interconectarea bazelor de date, ANAF va putea identifica în timp real zonele unde există evaziune fiscală, discrepanțe sau colectare scăzută, folosind instrumente moderne de analiză automatizată.
UPDATE: Radu Burnete, despre sancțiunile asupra Lukoil: ”Orice va decide compania să transfere ar trebui să treacă de filtrul statului român.”
Radu Burnete nu exclude ca România să cumpere Lukoil. Bulgarii au votat să preia controlul în ”30 de secunde”
Consilierul prezidenţial pe probleme economice Radu Burnete a declarat, că situaţia companiei Lukoil, care are în România o rafinărie şi zeci de staţii de carburant, este în atenţia autorităţilor, el anunţând că dacă aceasta îşi va vinde operaţiunile din România, o comisie a statului român va analiza tranzacţia şi are dreptul de a se opune acesteia, în situaţia în care oficialii au îndoieli cu privire la cumpărător.
Situația companiei Lukoil, care deține o rafinărie și numeroase stații de carburant în România, se află sub atenta supraveghere a autorităților române. Bulgaria vrea să preia controlul asupra rafinăriei din Burgas.
”Orice tranzacţie de genul acesta care are loc în România este analizată şi autorizată de o comisie, CEISD (n.r. – Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe). Deci orice va decide Lukoil să transfere ar trebui să treacă printr-un filtru al statului român şi care are drept de veto, nu ştiu dacă are argumente, desigur, dar are drept de veto. Dacă observăm că respectiva companie are legături cu Federaţia Rusă sau se află sub sancţiuni sau avem bănuieli că respectiva companie nu îşi doreşte, de fapt, să fie un investitor şi aşa mai departe şi este doar un paravan, atunci statul român are drept de veto şi va exista o astfel de analiză”, a afirmat Radu Burnete.
În ceea ce priveşte chestiunea funcţionării pe viitor a rafinăriei Lukoil şi impactul unei eventuale sistări a activităţii acesteia asupra pieţei de carburant din România, Radu Burnete afirmă că în urma activităţii Lukoil se asigură aproximativ 25% din capacitatea de rafinare, iar o parte din produsele rafinate la Ploieşti este trimisă în republica Moldova. El a explicat că în această perioadă, când rafinăria de la Ploieşti operată de Lukoil este oprită pentru revizie, carburantul pe care îl asigura aceasta este suplinit din importuri şi de la celelalte companii furnizoare.
Burnete este de părere că posibilitatea achiziţionării activelor Lukoil din România de către statul român ”e o ipoteză care nu poate fi exclusă”, dar subliniază că Lukoil decide cui vinde operaţiunile.
Referitor la compania din Cipru căreia Lukoil a anunţat că ar putea vinde activele din România, Burnete a spus că este ”o companie care ridică semne de întrebare”, fără a face comentarii suplimentare pe acest subiect, explicând că sunt alte autorităţi ale statului care spun ”dacă aceste semne de întrebare sunt justificate”.
Trezoreria SUA a inclus companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi 34 de filiale ale acestor companii, într-un nou pachet de sancţiuni americane.
Sancţiunile implică îngheţarea tuturor activelor Rosneft şi Lukoil în Statele Unite, precum şi intedicţia impusă tuturor companiilor americane de a face afaceri cu cele două companii.
Compania petrolieră Lukoil a anunţat apoi că intenţionează să-şi vândă activele din străinătate din cauza sancţiunilor. În octombrie, Lukoil a declarat că a acceptat oferta Gunvor – înregistrată în Cipru şi cu sediul operaţional la Geneva – de a cumpăra activele sale din străinătate. Gunvor a anunţat joi că şi-a retras propunerea de a cumpăra activele din străinătate ale companiei energetice ruse Lukoil după ce Trezoreria SUA a numit-o ”marioneta” Rusiei şi a semnalat că Washingtonul se opune tranzacţiei.
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a declarat luni, despre sancţiunile americane aplicate companiei Lukoil, că autorităţile sunt preocupate de ce se întâmplă cu zona de producţie care există pe teritoriul României, pentru că există nişte datorii ale acestor companii care, dacă pleacă, trebuie ca statul român să se asigure că nu vor rămâne istorie.
”Decizia Statele Unite cu privire la aceste sancţiuni pe plan internaţional nu este o decizie care are legătură cu decizia Guvernului României. Cu privire la aceste sancţiuni care au fost aplicate acestor companii, suntem preocupaţi să vedem ce se întâmplă cu zona de producţie care există pe teritoriul României. Ştiu că există nişte datorii ale acestor companii care, dacă pleacă, trebuie ca statul român să se asigure că aceste datorii nu vor rămâne istorie şi vom rămâne din nou cu o pagubă”, a spus ministrul Economiei, despre sancţiunile aplicate companiei Lukoil.
Rafinăria Lukoil de la Ploiești asigură aproximativ 25% din capacitatea de rafinare a României. O parte din produsele rafinate aici sunt exportate în Republica Moldova. În prezent, rafinăria este oprită pentru revizie, iar carburantul pe care îl producea este suplinit din importuri și de la alte companii furnizoare.
UPDATE: Consilier prezidențial vorbește despre creșterea TVA. Burnete: ”S-a colectat mai mult, dar nu fenomenal.”
Radu Burnete, consilier prezindențial și „mintea economică” a Cotroceniului, spune că nu sunt adevărate afirmațiile conform cărora s-a colectat mai puțin TVA după majorarea acestei taxe de la 19% la 21%, respectiv de la 9% la 11%. Totuși, spune Burnete, rezultatele nu sunt extraordinare.
”Nu s-a colectat mai puţin. Dacă vă uitaţi – şi-am văzut câteva greşeli în spaţiul public, pentru că am comparat mere cu pere – dar dacă ne uităm corect la TVA, s-a colectat în plus, nu fenomenal, şi asta pentru că economia noastră încetineşte şi pentru că, cu siguranţă, nu am rezolvat problema evaziunii fiscale, că n-are rost să ne prostim. Dar, dacă compar septembrie cu august prin creşterea de TVA, s-a colectat suplimentar.
Doi, ce trebuie să mai aveţi în vedere, e că consumatorii şi cetăţenii reacţionează la deciziile fiscale. Foarte multă lume a anticipat această creştere, a făcut cheltuieli în iulie şi august, aşa că, dacă vă uitaţi, colectarea de TVA a crescut destul de mult în iulie, pentru că, cel puţin la bunuri scumpe, frigidere, maşini şi aşa mai departe, oamenii s-au grăbit să şi le achiziţioneze, dacă le aveau în plan, anticipând această creştere a TVA. Concluzionez: pe aceste prime trei luni de zile, rezultatele pot să ne inducă în eroare, datorită acestui comportament al consumatorilor”, a explicat Radu Burnete.
Acesta susţine că în luna septembrie a crescut colectarea de TVA, dar ”nu suficient”.
”Din punctul meu de vedere, explicaţia principală, dincolo de lucrurile care oricum erau valabile, şi anume că avem un nivel mare al evaziunii şi aşa mai departe, faptul că economia încetineşte şi am avut un consum mai redus a contribuit la această creştere moderată a colectării de TVA”, subliniază Burnete.
UPDATE: Radu Burnete a fost întrebat, în cadrul unei emisiuni, care este cel mai mare defect al lui Nicușor Dan. Consilierul prezidențial pe probleme economice a evitat să dea un răspuns direct. Cu toate acestea, a subliniat totuși că președintele nu are prea multe defecte notabile.
Ce părere are Radu Burnete despre defectele lui Nicușor Dan.
Întrebat despre cel mai mare defect al președintelui, consilierul a evitat un răspuns direct, considerând întrebarea nepotrivită.
”Mi-ați spus o întrebare foarte dificilă. Aș prefera să nu vă răspund la această întrebare, nu cred că este politicos din partea mea să vin aici să vă spun care este cel mai mare defect al președintelui României, pentru care lucrez”, a declarat acesta.
El a subliniat totuși că Nicușor Dan nu are foarte multe defecte vizibile sau relevante în activitatea sa. Totodată, a spus că, în lunile petrecute la Cotroceni, președintele l-a surprins plăcut și i-a câștigat admirația profesională.
”Din punctul meu de vedere, e un om pe care îl cunoșteam foarte puțin înainte să vină în lumea asta, dar m-a câștigat în aceste câteva luni de zile”, a mai precizat consilierul prezidențial.
Poate șeful statului să lucreze eficient în echipă
Radu Burnete a respins ferm mitul potrivit căruia șeful statului nu ar putea lucra eficient în echipă. Întrebat despre acest subiect, consilierul prezidențial a oferit un răspuns clar, subliniind buna colaborare cu președintele.
”Da, să știți că e destul de multă mitologie în jurul acestui lucru. Da, poate să lucreze în echipă. Și eu, în două – trei luni de zile am ajuns să lucrez foarte bine cu domnul președinte”, a transmis acesta.
Radu Burnete a preluat funcția de consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale la 1 iulie 2025. Înainte de această numire, între 2020 și 2025, a condus Confederația Patronală Concordia, cea mai influentă organizație patronală din România, afiliată la BusinessEurope, International Organization of Employers și Business at OECD. Totodată, Burnete a coordonat activitatea de afaceri publice a Consiliului Investitorilor Străini (FIC), care reunește cei mai importanți investitori străini prezenți în țară.
UPDATE: ”Trebuie luate niște decizii grele”. Consilierul lui Nicușor Dan dă detalii despre reforma magistraților și cea a adiministrației publice.
Radu Burnete, consilierul prezidențial al președintelui Nicușor Dan, a declarat că reforma magistraților, cât și cea a administrației publice locale și centrale urmează să fie discutate săptămâna viitoare de către partidele aflate la guvernare.
”Știm unde sunt aceste pachete, pentru că le urmărim cu atenție, chiar dacă discuțiile din coaliție le mută uneori. Normal că știm unde sunt. Săptămâna viitoare urmează să fie o discuție pe pachetul pe magistrati și cel pe administrație și sper să ajungem destul de repede la o concluzie, pentru că sunt foarte, foarte întârziate”, a declarat Radu Burnete.
În ceea ce privește reforma magistraților, consilierul prezidențial susține că există două termene limite, dintre care unul care este depășit de mult.
”Avem două termene limită, unul care e depășit de foarte multă vreme, pentru că e impus de societate. Și aici, domnul președinte a spus și el că e destul de cert că oamenii își doresc această reformă și și-o doresc de foarte mulți ani de zile. Deci, din punctul ăsta de vedere, e o restanță veche.
Mai avem un termen impus de Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru că, dacă nu rezolvăm repede cu acest pachet pe magistrați, vom pierde 230 de milioane de euro. Ăsta era un jalon în PNRR, și aici mai avem câteva săptămâni, 28 noiembrie. Astea sunt cele două termene.
La reforma administrativă nu există un termen limită, dar ea trebuie începută și coaliția trebuie odată să ajungă la o concluzie”, a punctat consilierul prezidențial, în cadrul emisiunii ”În fața ta”.
Radu Burnete susține că discuțiile de pe masa Coaliției sunt unele dificile, despre tăieri, care nu sunt ușor de luat de către cele patru partide de la guvernare.
”Vă garantez că dacă această coaliție ar fi trebuit să împartă bani, nu să taie, ar fi mers mult mai ușor. Realitatea e că suntem într-o situație dificilă, trebuie luate niște decizii grele.
De unde reduci, unde crești niște taxe, astea nu au cum să fie discuții ușoare. Nici între doi parteneri, poate nici cu un singur partid la guvernare n-ar fi fost ușor, darmite cu patru. Prin Parlament au trecut destul de multe lucruri.
Nu putem spune: Coaliția asta nu a luat nicio decizie. Eu sper că destul de repede vom avea o concluzie în pachetul privind magistrații, apoi în cel de reformă administrativă. Și lucrurile nu se opresc aici”, a punctat consilierul prezidențial.
