Cum a ajutat România militar Ucraina. Moșteanu, după declarațiile lui Bolojan: ”Spunem că ne-am golit depozitele, nu e cel mai bun lucru”
Ministrul apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat, după ce premierul Ilie Bolojan a explicat parțial în ce au constat ajutoarele militare oferite de România către Ucraina, că aceste informații sunt secret de stat, dar a precizat: ”Le-am dat ce am putut noi”.
”Sunt pachete care au fost creionate împreună, în urma unui dialog cu prietenii ucraineni, în funcţie de nevoile dânşilor şi de disponibilităţile noastre, păstrând, în acelaşi timp, capacitatea operaţională a armatei române. Sunt aceste pachete de la gloanţe până la, ca să dau un exemplu, sistemul Patriot care a fost donat către Ucraina. Le-am dat ce am putut noi și ce au avut dânșii nevoie. O să facem asta în continuare”.
Și a continuat: ”Acum, legat de detalierea fiecărui pachet, aceste lucruri sunt clasificate şi vom vedea împreună cu premierul şi cu preşedintele în ce măsură şi ce putem declasifica din asta, pentru că, practic, noi spunem şi cu ce ne-am golit depozitele şi asta nu e neapărat cel mai bun lucru să-l faci public”, a explicat, marţi seară, la Antena 3, ministrul apărării, Ionuţ Moşteanu.
Moșteanu a adăugat că ”e un pic complicat” să spună precis când va ajunge noul sistem Patriot în România, după ce țara noastră l-a donat anul trecut Ucrainei, dar a afirmat că va fi ”într-un viitor apropiat”.
Afirmațiile ministrului apărării au venit după ce premierul Ilie Bolojan a declarat pe 27 august că în ultimele două luni, de când conduce Guvernul, țara noastră a dat ”câteva zeci de mii de euro” pentru Ucraina, iar când a fost președinte interimar al României, țara noastră a trimis muniție de producție sovietică.
Iar partea ucraineană a făcut și ea câteva precizări Pe 25 august, după ce miniștrii apărării din România și Ucraina, Ionuț Moșteanu și Denis Șmîhal, s-au întâlnit la Kiev, Ucraina a anunțat că așteaptă ca România să livreze al 23-lea pachet de ajutor militar promis, ca parte a sprijinului pentru a face față invaziei ruse începute acum trei ani și jumătate. Deocamdată, România a livrat 22 de pachete militare.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat că România a furnizat Ucrainei mai multe pachete de sprijin militar, inclusiv un sistem de apărare Patriot. În schimb, Bucureștiul va primi un alt sistem Patriot, aproape gratuit, printr-o donație internațională. Totodată, Moșteanu a explicat de ce Armata română nu intervine direct asupra dronelor care cad peste graniță.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că România a sprijinit Ucraina cu mai multe tipuri de ajutor militar, de la gloanțe și muniție până la un sistem complet de apărare antiaeriană Patriot. Oficialul a precizat că detaliile exacte rămân clasificate din motive de securitate.
Pachetele de ajutor au fost stabilite în funcție de nevoile comunicate de partea ucraineană, dar și de capacitățile României, fără a compromite nivelul operațional al Armatei Române. Moșteanu a precizat că publicarea detaliilor despre fiecare pachet ar însemna și divulgarea capacităților militare proprii, ceea ce nu este recomandat în acest context.
”Sunt pachete care au fost creionate în urma unui dialog cu prietenii ucraineni, în funcţie de nevoile dânşilor şi de disponibilităţile noastre, păstrând în acelaşi timp capacitatea operaţională a armatei române. Sunt aceste pachete de la gloanţe până la, ca să dau un exemplu, sistemul Patriot care a fost donat către Ucraina.
Acum, legat de detalierea fiecărui pachet, aceste lucruri sunt clasificate şi vom vedea împreună cu premierul şi cu preşedintele în ce măsură şi ce putem declasifica din asta, pentru că, practic, noi spunem şi cu ce ne-am golit depozitele şi asta nu e neapărat cel mai bun lucru să-l faci public”, a explicat ministrul Apărării.
Ministrul Ionuţ Moşteanu a explicat de ce România nu doboară dronele care cad în zona Tulcea: „Nu avem voie să tragem pe teritoriul ucrainean”.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat, marţi seară, că România nu are voie să tragă înspre dronele care cad pe teritoriul Ucrainei la nord de Dunăre, dar a precizat că România a dislocat echipamente militare în acea zonă pentru ca populaţia să fie în siguranţă.
Întrebat, marţi, de ce România nu doboară dronele identificate în apropierea graniţei noastre în judeţul Tulcea, ministrul Ionuţ Moşteanu a afirmat că România nu poate să tragă către teritoriul Ucrainei.
”Dronele cad în Ucraina pe malul celălalt al Dunării. În momentul în care ucrainenii trag, bucăţi din drone ajung pe teritoriul românesc. Nu s-a întâmplat vara asta, dar s-a întâmplat şi au fost ştiri de mai multe ori. Şi aseară, aşa e. Deci vedem războiul de pe balcon, din păcate. Vedem cum ruşii atacă în nordul Dobrogei, frecvent, porturile ucrainene. Azi-noapte, armata română a ridicat două aeronave F-16, au fost ridicate şi două Eurofighter ale aliaţilor germani. Din fericire, populaţia este protejată, pentru că dronele alea cad pe teritoriul ucrainean. Ucrainenii trag în ele. Nu avem voie să tragem spre teritoriul Ucrainei”, a explicat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu.
El a precizat că ţara noastră are echipamente militare dislocate în judeţul Tulcea, iar forţe navale patrulează în zonă.
”Avem echipamente în acea zonă, sunt dislocate forţe lângă toate aglomerările urbane din acea zonă de pe braţul Chilia, din partea de nord a Dobrogei. Armata română e acolo, forţele navale patrulează în zonă, avem un grafic de patrulare foarte precis, însă nu avem de ce să tragem şi nici nu avem voie să tragem pe teritoriul ucrainean în drone peste Dunăre”, a afirmat Ionuţ Moşteanu.
El a precizat că România are cadrul legal de ”a da jos” doar fragmentele de dronă care intră pe teritoriul ţării noastre, dar nu şi de a le doborî pe teritoriul Ucrainei.
Locuitorii din Isaccea au primit, în noaptea de luni spre marţi, un mesaj RO-Alert după noi atacuri ale Federaţiei Ruse în Ucraina, în apropierea graniţei cu România, fiind avertizaţi că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian şi să adopte măsuri de protecţie.
Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că două aeronave F-16 şi două aeronave Eurofighter Typhoon au monitorizat situaţia şi nu au fost detectate pătrunderi ale unor drone în spaţiul aerian naţional.
Incidente similare au loc frecvent în zona de graniţă cu Ucraina.
Deși România a cedat un sistem Patriot, aceasta nu rămâne descoperită. Ministrul Apărării a precizat că țara noastră va primi un alt sistem, echivalent, oferit printr-o donație comună a Statelor Unite, Norvegiei și Germaniei. Costul pentru România va fi minim, diferența față de valoarea reală a sistemului fiind acoperită de aliați.
Ministrul nu a oferit un termen exact pentru livrarea noului sistem, dar a menționat că este ”un viitor apropiat”, fără a intra în detalii din motive de logistică și securitate.
”Am primit donaţie din partea aliaţilor, o sumă mai mare decât făcea sistemul (oferit Ucrainei – n.r.). Practic, o să primim acest sistem aproape gratis. Plătim o diferenţă foarte mică raportat la costul unui sistem Patriot.
Deci noi am dat un sistem de-al nostru ucrainenilor şi aliaţii ne dau unul în schimb. Va fi plătit mai exact de către Statele Unite, Norvegia şi Germania”, a afirmat ministrul Apărării.
Consiliul Fiscal: ”România a sprijinit Ucraina cu 1,5 miliarde de euro, echivalentul a 10% din dobânzile plătite de statul român.”
România a sprijinit Ucraina cu 1,5 miliarde de euro, adică 0,6% din PIB-ul din 2021, începând din februarie 2022, când a fost atacată de Rusia, și până în luna iunie 2025, a răspuns Consiliul Fiscal la o solicitare a europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea.
Într-un clasament al țărilor europene raportat la Produsul Intern Brut, România se află în zona de mijloc (0,6%) în privința sprijinului militar, financiar și umanitar acordat Ucrainei de la începutul războiului.
Țări precum Danemarca (3,3% din PIB), Estonia (3,2%), Lituania (2,5%), Polonia (1,3%) sau Țările de Jos (1,4%) au alocat sume mult mai mari, raportat la dimensiunea economiei lor.
State mari și bogate din Europa precum Germania (1% din PIB) sau Franța (0,8%) au contribuit proporțional mai mult decât România.
Raportat stricat ca procent din PIB, sprijinul României este comparabil cu cel al unor state ca Italia, Spania sau Cehia (toate la 0,6% din PIB) și chiar cu cel al Statelor Unite (0,6%), arată raportul Consiliului Fiscal citat de Curs de Guvernare.
În termeni absoluți însă, SUA au ajutat Ucraina cu 114,6 miliarde euro, adică o valoare de peste 100 de ori mai mare decât suma acordată de România.
Sprijinul României pentru vecinul său invadat de Rusia înseamnă aproximativ 0,2% din PIB în fiecare an.
Pentru comparație, aceasta sumă este echivalentul a 10% din dobânzile pe care România le plătește anual pentru datoria publică.
Un alt exemplu ca termen de comparație pentru această sumă: în 2024, aproximativ 0,2% din PIB a fost alocat în bugetul de stat pentru cultură și sport.
