Guvernul și-a asumat răspunderea pentru un prim pachet de măsuri, urmând ca, până la finalul lunii iulie, să adopte al doilea pachet de măsuri. E posibil să existe și al treilea, până la finalul anului, iar toate aceste măsuri ar urma să aducă la bugetul statului o sumă destul de consistentă.
Dragoș Anastasiu: ”Suma este de aproape zece miliarde de lei de încasări suplimentare pe an, față de ce era prognozat. Zece miliarde de lei de la toate măsurile pe care le-am introdus. O parte sunt pensiile, altă parte e TVA, altă parte sunt accizele, impozităm capitalurile, dividende care cresc de la 10 la 16%, impozităm băncile dublu, impozităm jocurile de noroc, tăiem sporuri.
Noi știm exact câți bani se strâng, va fi făcută public această cifră. Există un tabel mare în care avem impactul. Astăzi a fost definitivat tabelul cu care am intrat în Parlament, astăzi s-au făcut schimbări, în urma amendamentelor venite din Parlament.”
Guvernul dă asigurări că toate semnalele de alarmă de până acum, în special din partea organismelor europene, sunt extrem de reale, iar pericolul mare și proxim era ca România să piardă bani europeni și să fie încadrată la categoria ‘junk’. Așa că măsurile erau obligatorii și necesitatea aplicării lor era extrem de urgentă.
În acest context, multă lume se întreabă de ce nu a fost consultată și societatea. Dragoș Anastasiu a dat răspunsurile.
Dragoș Anastasiu: ”A fost pe repede înainte, poate că nu chiar pe genunchi, dar a fost pe repede înainte, exact când eram cu mediul de afaceri, combăteam la guvernanți.
De ce a fost pe repede înainte? Pentru că noi știam de vreo trei luni data de 8 iulie, ca termen limită la care miniștrii de Finanțe din Europa se întâlnesc și se face evaluarea finală pentru renegocierea PNRR, adică a fondurilor europene care vin către România și asta conține o măsură care se cheamă reforma fiscală. Ne întrebați de ce ne-am grăbit cu asumarea răspunderii? Dacă noi, pe 8 iulie, nu aveam un act trecut prin Guvern, recte Parlament, ministrul de Finanțe, care pleacă mâine la Bruxelles, nu putea să arate ce dorește România. Și de aici, ne întoarcem.
A durat până am făcut Guvernul…De ce a durat atât? Păi sunt totuși patru partide. Să le armonizezi, să discuți, e o discuție complicată. A fost instalat acest guvern, a venit Ilie Bolojan și de atunci au trecut zece zile. Ca să faci toate aceste lucruri, ultimele două negocieri cu Comisia Europeană, să discuți cât poți de mult cu mediul de afaceri, cel puțin cel foarte mult afectat… Nu au fost consultări așa cum eu mi-aș fi dorit să fie, dar au fost discuții, i-am invitat pe unii dintre ei, i-am sunat pe alții, pentru că știu cum e să fii pe partea cealaltă, să-ți faci bugetele și, la mijlocul anului, să se schimbe regulile jocului. Nu e niciun fel de plăcere. Nu mi-aș fi dorit eu să-mi încep viața în administrația publică cu așa ceva.”
Dragoș Anastasiu: ”Dar acest 8 iulie, pentru România, este esențial pentru a evita intrarea în prăpastie. Și este scenariul Grecia 2010, asta era alternativa. Noi nu suntem acolo, nu este ceasul al 12-lea, ci al 11-lea, dar dacă nu trăgeam frâna de mână acum, până pe 8 iulie, aveam o șansă destul de mare să ajungem acolo. Așa, din toate discuțiile cu Comisia, din toate evaluările, evităm acest ‘scenariu Grecia.’
Ce înseamnă scenariul Grecia? Și poate nu ar fi fost atât de aspru, dar tot ar fi fost: faptul că nu mai vin bani europeni, faptul că cei care ne finanțează până acum, gen fonduri de investiții, bănci străine, sunt nevoiți să vândă titlurile de stat, pentru că nu au voie să dețină în portofoliu acest junk, ele devin foarte ieftine, băncile românești pierd foarte mult, crește cursul de shimb, puteam să ajungem ușor la 5,5-5,7 lei, chiar spre 6, dacă n-am fi luat aceste măsuri, dobânda ar fi crescut, șomajul ar fi crescut, etc. Sunt multe lucruri pe care le-am evitat având un președinte pro-european, apoi făcând o coaliție guvernamentală care are majoritate, apoi având un premier care nu este necunoscut în Europa și care, cel puțin în lunile în care a fost la Cotroceni, a făcut cinste României, și făcând în șapte zile un astfel de pachet, asta ce arată? Determinare și încredere.
Zece miliarde pe anul acesta. Anul viitor, impactul este mult mai mare și pe cheltuieli, și pe venituri. Anul viitor, ne ducem peste 70 de miliarde ca impact. Am stopat creșterile pensiilor și salariilor anul viitor, asta ar fi avut un impact foarte mare. Sigur că nimeni nu face cu plăcere așa ceva, nimeni nu e dornic să ia de la oameni, nimeni nu e nebun să nu înțeleagă că există inflație și că e foarte posibil să crească. Dar am preferat să tragem frâna de mână, să avem tot felul de cucuie și vânătăi pentru că am tras-o brusc, dar să evităm să ajungem în prăpastie.
Da, zece miliarde până la sfârșitul anului. Și trebuie să mai găsim cel puțin zece miliarde din alte surse. De asta vin pachetul 2 și pachetul 3. Va trebui să prioritizăm investițiile, să terminăm renegocierea PNRR, adică munca abia acum începe.”
Dragoș Anastasiu: ”Guvernul a fost nevoit să tragă frâna de mână pentru a nu aluneca într-o zonă cu multă durere pentru români”.
”Eu sunt o persoană care, acum mulți ani, s-a întors din Germania în România și a trecut de la medicină la antreprenoriat. A fost una dintre cele mai bune decizii din viața mea. România are un potențial extraordinar, sunt lucruri de făcut la fiecare colț. Cei care au inițiativă, care își doresc cu adevărat și au o strategie, aproape că nu au cum să eșueze în a face lucruri bune pentru România.”
Anastasiu a subliniat și faptul că, în ciuda unui context economic dificil, noul guvern a reușit să evite un derapaj periculos:
”Al doilea motiv de speranță este faptul că avem acum un guvern care a venit într-o perioadă dificilă și a fost nevoit să tragă frâna de mână în timp record, în doar 10 zile, pentru a nu aluneca într-o zonă care ar fi însemnat durere pentru toți cetățenii României — un curs valutar mai mare, dobânzi crescute, probleme financiare majore”.
Schimbări legislative vizate pentru a trage la răspundere vinovații dezmățului bugetar. Mesajul vicepremierului pentru Ciolacu
Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pentru primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, urmând să mai prezinte cel puțin alte două în acest an.
Deși specialiștii au avertizat de mult timp că astfel de măsuri erau inevitabile, societatea este în continuare nemulțumită, însă mulți se întreabă cine e de vină. Evident că toate privirile sunt ațintite asupra guvernelor anterioare, iar numele lui Marcel Ciolacu este des vehiculat.
Dragoș Anastasiu: ”Prima variantă cu care ne-am dus la partenerii noștri a fost fără creșterea de TVA.”
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că în primă fază pachetul de măsuri fiscale nu conținea creșterea de TVA, însă în urma discuțiilor cu partenerii europeni s-a transmis că trebuie luate măsuri de reducere a deficitului.
Mesajul vicepremierului Dragoș Anastasiu pentru Marcel Ciolacu
Dragoș Anastasiu, vicepremier: ”Măsurile luate în trecut și care au condus la situația actuală…plec de la premisa că nu au fost făcute cu rea credință și că cei care au beneficiat aveau nevoie.
De exemplu, foarte multe investiții, o abundență de investiții, PNRR, PNDL, Anghel Saligny, etc. Avem nevoie de investiții în țara asta, după ce, ani și ani, nu s-a făcut ce trebuia să se facă? Avem nevoie de autostrăzi, de apă-canal, de cămine culturale și săli de sport? Răspunsul este, fără niciun fel de dubiu, da. Avem nevoie de pensii mai mari? Răspunsul este, fără dubiu, da. Avem nevoie, în sectorul bugetar, cel puțin pentru anumite persoane, de salarii mai mari? Răspunsul este da.
Întrebarea este cât de mulți îți permiți. Avem 14.703 șantiere deschise în România. Ne dorim să avem așa ceva, dar nu avem banii necesari să le ducem pe toate deodată.
Ce era normal să facem? Să facem sustenabil, să mărim pas cu pas, să ne apropiem de aceste ținte, să mărim pensiile cu 40%, iar salariile cu 25%, investițiile sunt necesare, dar poate nu 14.000, poate doar 10.000. Astea ne-au dus la acest deficit. Aceste decizii, cu intenție bună, în volumul actual, nu au fost sustenabile. De ce? Pentru că noi cheltuim mai mult decât producem.
Cu siguranță că sunt de vină guvernele și nu e o chestiune acumulată într-un an sau în jumătate de an. Ultimele guverne tot noi le-am trimis acolo. Există deja cineva vinovat și premierul a spus că noi, partidele care am fost la guvernare, am greșit și îmi cer scuze față de poporul român. Ce ați propune să se întâmple? Răspunderea în zona fiscalității, de exemplu. Ce fel de răspundere au cei care ne conduc? Poate să fie o măsură penală. Nu o avem în lege. Apoi, poate să fie o răspundere matrimonială, să-i pui să plătească ceva. Au o răspundere politică, fără doar și poate și iată că cei care au fost înainte nu mai sunt la guvernare.
În Germania, am avut același cancelar 16 ani. La noi, după un an și jumătate, totul se termină.
Și o răspundere morală, dacă vreți. Răspunderea, în momentul de față, este cea politică. Va trebui să umblăm la lucrurile astea, va trebui să existe o răspundere reală, să se întâmple ceva dacă se iau decizii greșite. În momentul de față, politicienii răspund din punct de vedere politic și moral. Că lumea nu este mulțumită cu treaba asta? Eu înțeleg perfect. Dar pentru asta, va trebui să resetăm modul în care gândim în România, să resetăm anumite legi, să punem acolo sancțiuni foarte clare, ce se întâmplă dacă…
Am avut cazul ăsta la mine în companie. Pentru că s-au delapidat niște fonduri, fac o plângere penală. Trebuie să ne putem duce la ce ne lasă legea. Asta vă spun, că va trebui să regândim toată această parte de responsabilitate, sunt perfect de acord. După zece zile în care a fost o furtună totală, nici nu am ieșit din cameră, putem să ne uităm la pachetul 2, pachetul 3, care trebuie să meargă pe echitate.”
Dragoș Anastasiu a fost numit de către Ilie Bolojan în funcția de vicepremier. El va aviza toate proiectele cu impact bugetar ale Ministerului Educației și ale Ministerului Proiectelor Europene.
Pentru că provine din mediul privat de afaceri, Dragoș Anastasiu este considerat un bun cunoscător al fenomenului. El este antreprenor în domeniul HoReCa și lider al alianței ”O voce pentru Educație”. Recent, el a fost consilier al ministrului Educației, Daniel David, dar și consilier onorific al lui Ilie Bolojan, în scurta perioadă în care Bolojan a fost președinte interimar al României.
Dragoș Anastasiu a povestit cum a ajuns să fie vicepremier în Guvernul Bolojan, dar și de unde îl cunoaște pe prim-ministrul României.
”Cum am ajuns vicepremier? Printr-un telefon în care mi s-a spus: «Cred că e momentul să te implici»”, a dezvăluit Anastasiu, invitat la emisiunea ”Ai Aflat!, cu Ionuț Cristache”, subliniind caracterul direct și neașteptat al propunerii.
Întrebat despre relația cu Ilie Bolojan, Anastasiu a relatat un episod din 2016, când liderul liberal, pe atunci primar al municipiului Oradea, a venit la el fără anunț: ”A bătut la ușă, s-a așezat pe masă și a spus: «E nevoie de oameni noi în PNL. Aș vrea să vă invit să fiți parte a acestui partid»”.
Cei doi s-au cunoscut prin colaborări instituționale, în perioada în care Dragoș Anastasiu era președintele Camerei de Comerț Româno-Germane. Au colaborat în mai multe proiecte derulate în Oradea și s-au întâlnit constant, atât la București, cât și în orașul de pe Crișul Repede.
Un detaliu inedit al relației lor este locul frecventelor întâlniri: ”De fiecare dată ne întâlneam la librărie. Asta mi-a plăcut, mi s-a părut o chestie extraordinară. Cumpăra cărți de fiecare dată. La librăria Eminescu, de la Universitate, beam o cafea”.
