După amenințările cu ”demisia”, încruntatul Ilie Bolojan, revine cu măsuri dure de austeritate şi în pachetul III: ”Este nevoie de mai multe tăieri”.
Ministerul Muncii are în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență prin care clarifică problema cumulului pensiei cu salariul. Conform documentului, cei care sunt pensionari dar au în continuare și joburi la stat pot opta doar pentru una dintre variante, însă nu le mai pot cumula.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat a fost amânat până la jumătatea lunii septembrie, pentru a permite o analiză mai atentă a impactului, în special în sectoarele vulnerabile precum educația și sănătatea, dar între timp a mai suferit o amânare.
Guvernul României pregătește noi măsuri de austeritate, vizând în special ministerele și aparatul central. Potrivit premierului Ilie Bolojan, Pachetul 3 de măsuri vizează reducerea cheltuielilor din administrația centrală, interdicția cumulului pensie cu salariu și restricții la pensionarea anticipată pentru anumite categorii de angajați.
Un angajat în sectorul public care ajunge la vârsta standard de pensionare va avea dreptul să continue munca doar cu suspendarea plății pensiei pe perioada activității — opțiunea se reînnoiește anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de maximum 70 de ani – scrie în proiectul Ordonanței de Urgență.
Astfel, pensia nu va fi încasată simultan cu salariul, ci doar la încetarea activității. Excepții pot fi instituite punctual dacă Guvernul aprobă memorandumuri pentru persoane deosebit de importante sau pentru posturi critice.
Premierul României, Ilie Bolojan, cere interdicția cumului pensiei cu salariul, considerând că acest lucru este eficient pentru eficientizarea administrației.
”E nevoie de reducerea aparatului din instituțiile centrale. Lucruri care să însemne, de exemplu: interdicția cumulului pensie cu salariu mi se par că ar fi un lucru bun pentru că decât să reducem un post al unui om care nu are altă sursă de venit, dacă tot ai plecat la pensie la 50 de ani, cred că poți să-ți găsești un loc de muncă fiind un om valoros în sectorul privat”, a declarat acesta
De asemenea, polițiștii, piloții, diplomații și angajații Curții de Conturi nu se vor mai putea pensiona anticipat. Această măsură face parte din Pachetul 3 de austeritate, care include și măsuri pentru creșterea producției de energie și pentru eficientizarea cheltuielilor în instituțiile publice. Executivul urmează să își asume aceste măsuri în Parlament.
Rectificarea bugetară este pregătită, în prezent, de Guvernul României
Ministerele au rămas fără fonduri suficiente și solicită suplimentarea bugetelor cu 80 de miliarde de lei. Guvernul, însă, nu dispune de resursele necesare pentru a acoperi integral aceste cereri. Cele mai multe instituții vor avea bugete mai mici decât cele prevăzute inițial. Premierul Bolojan a explicat că rectificarea bugetară este tensionată, din cauza presiunii asupra investițiilor și a supracontractării proiectelor din fonduri europene.
”Această rectificare de buget este una destul de tensionată, pentru că suntem puternic presați de zona de investiții. Aşa cum știți am supracontractat sume importante din proiectele pe fondurile europene. Practic ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate”, a declarat Ilie Bolojan, premierul României. ” Suntem în discuții, cred că toate ministerele au o proiecție în ceea ce privește necesarul. Suntem optimiști că vom asigura toate sumele necesare”, a declarat Radu Marinescu, ministrul Justiției.
De asemenea, mai trebuie adăugat faptul că urmează să fie acordați bani în plus doar pentru plata pensiilor, a dobânzilor la împrumuturile statului, sănătate, asistență socială şi investiții.
Ilie Bolojan, biciul şi zăhărelul: ”Este nevoie de mai multe tăieri, dar Guvernul va asigura plata integrală a pensiilor și salariilor până la sfârșitul anului 2025”.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit luni seară despre reforma administrativă, planul Executivului de împărțire a banilor pentru ministere, ultimele date despre pensiile și salariile românilor, dar și soluția cu care vor veni cei din arcul guvernamental în cazul în care reforma pensiilor magistraților nu primește girul CCR.
Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, că rectificarea bugetară pregătită de Guvern va asigura plata integrală a pensiilor și salariilor până la sfârșitul anului 2025, în contextul speculațiilor privind resursele bugetare ale statului.
”Sunt și această rectificare de buget care a fost propusă astăzi și va fi adoptată zilele viitoare, miercuri sau joi, asigură fluxurile de plăți ca pensiile și salariile în România să fie achitate până la sfârșitul anului” a spus premierul.
Premierul a explicat și motivul pentru care Ministerul Muncii primește fonduri suplimentare importante la această rectificare. O parte din sume este destinată achitării restanțelor către companiile din energie, rezultate din schema de plafonare a prețurilor din anii trecuți.
”Așa este. Și cealaltă parte din sumă este pentru a achitarea restanțelor pe care le avem către companiile din energie, pentru prețurile plafonate în anii trecuți. Pentru consumatorii casnici, Ministerul Muncii achită această diferență, datorită plafonării, iar pentru consumatorii non-casnici achită diferența Ministerul Energiei. De aceea există acest surplus la Ministerul Muncii. Pe componenta de pensii o sumă relativ mică, iar pe componenta de salarii pe câteva ministere au fost niște alocări suplimentare în așa fel încât să poată să asigure fluența plăților în următoarele luni”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.
”O parte din această rectificare de buget s-a dus către asigurarea fondurilor, în așa fel încât să putem asigura cofinanțarea la fondurile europene, pe care trebuie să le absorbim până la finalul anului și, în mod evident, să închidem lucrurile. Programul PNRR, care trebuie finalizat până în toamna anului viitor și în așa fel încât să absorbim din acest moment și până în toamna anului viitor 10 miliarde de euro, care vor fi o infuzie importantă în economia românească, atât pentru proiecte din energie, dar și pentru proiecte care țin de eficiența energetică a clădirilor, a școlilor, de exemplu în spitale, în infrastructură și așa mai departe.
Despre programul Anghel Saligny, anul acesta au fost alocați inițial 9,9 miliarde, s-a alocat această suplimentare de peste 2 miliarde, în așa fel încât facturile care au fost emise până în vara acestui an să poată fi achitate în lunile următoare. ”Nu mai avem spații bugetare pentru a continua alte plăți pe programul Angel Saligny anul acesta și, practic, cu această suplimentare, se vor închide plățile pe care le poate face Guvernul României pe programul de investiții din bugetul național pentru autoritățile locale. Ați luat bani de la investiții ca să aveți pentru cheltuieli gen pensii și salarii? Nu au fost luați bani de la investiții, ci au fost suplimentate sumele pe aceste programe, având în vedere că volumul de lucrări derulate de companiile de construcții a fost mult mai mare decât cel programat la începutul anului. Și atunci, pentru a asigura cât de cât plățile, a fost făcută această suplimentare.
După primele 8 luni ale anului, deficitul bugetar este de 4,54 din PIB față de 4,59 în 2024, după primele 8 luni.
”Taxele nu au crescut degeaba pentru că a fost o influență suplimentară de venituri la bugetul de stat, dar trebuie să înțelegem că anumite creșteri de salarii care au fost generate anul trecut și creșteri de pensii care au fost aplicate din primăvara anului viitor sau din toamnă, chiar dacă nu au mai fost crescute pensiile sau salariile, anul acesta s-au aplicat de la începutul anului aceste creșteri și practic s-au văzut suplimentari pe primele luni până în luna în care au crescut și anul trecut. Pe de-o parte. Pe de-altă parte, la formarea bugetului.
Pentru anul acesta, confort discuțiilor de care am aflat, pentru că n-am fost exact atunci când s-au purtat toate discuțiile legate de buget, s-a făcut o estimare de creștere, de scădere de cheltuieli cu aproximativ 5% pe componenta din salarii. Ori, pentru că pe primele șase luni de zile nu s-au luat aceste măsuri de scădere a costurilor cu salariile. Ba din potrivă s-au dat niște dispense prin aprobarea a aproape 100 de memorandumuri prin care au fost exceptați de la desființarea posturilor vacante mai multe instituții și autorități. Practic, anvelopa de salarii a fost mai mare decât cea estimată inițial, atât pentru că s-au anualizat, deci au fost aplicate pe toate cele 12 luni de la începutul acestui an, dar și prin faptul că n-au scăzut”, a mai spus Ilie Bolojan.
”Și pentru a ne putea menține într-un echilibru bugetar, pentru că această etapă este o etapă a stabilizării bugetare, de a impune disciplina fiscală, de a face ordine în finanțele publice, de a ne încasa taxele care au fost stabilite, nu mai trebuie să creștem taxe, trebuie să ni le încasăm. Dar ce trebuie avut în vedere este să ne scădem în continuare cheltuielile de funcționare ale statului. Pentru că dacă nu vom scădea cheltuielile de funcționare, vom ajunge la ceea ce spune cel care a făcut această observație. Cheltuielile în creștere ne vor ajunge din urmă și aceasta este o direcție importantă care trebuie menținută în lunile următoare, în așa fel încât să ne păstrăm echilibrele financiare și să putem lua măsuri pentru a crește economic și pentru a crea condiții de dezvoltare în așa fel încât să trecem la următoarea etapă, începând de anul viitor, care înseamnă etapa de consolidare și de dezvoltare”, a mai spus Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seară, că încasările statului din cotele mărite la TVA și accize se vor vedea în lunile octombrie-noiembrie, măsurile fiind în vigoare din luna august, pentru reducerea deficitului bugetar.
”TVA-ul a crescut din august, dar el se încasează din septembrie. Nu vedem încă în încasări efectele creșterii de TVA. Tot ce vedem sunt estimările de la începutul anului. Acestea au fost gânditea prea optimist, pentru că realitatea arată că n-au fost realizate încăsările.
În iulie și august am avut încasări suplimentare. E posibil ca parte să fie dintr-o mai bună activitate a ANAF, dar e posibil ca, știind că intră anumite taxe suplimentare, din luna următoare să se fi făcut niște operațiuni comerciale la valorile vechi, care să încerce să limiteze taxele care se achită, sunt operațiuni normale.
Vom vedea în următoarele luni care sunt efectele acestor măsuri. E nevoie de 2-3 luni de zile ca să vezi cum se reașează plata impozitelor în noul context, cu noile valori ale TVA sau ale accizelor. În octombrie-noiembrie vom putea evalua un prim efect al acestui pachet de măsuri”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 4,54% în primele opt luni ale anului 2025, de la 4,04% la finele lunii iulie, şi a ajuns la 86,36 miliarde de lei, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanţelor. Anul trecut, deficitul bugetar era de 80,87 miliarde de lei în aceeaşi perioadă, respectiv 4,59% din PIB.
