Întrebat dacă se referă la ministrul Muncii, liderul PNL, ”liberalul” Florin Cîțu, a arătat, că a dat nişte exemple. ”Am spus trei reforme mari care trebuie făcute, dacă cineva nu vrea să le facă, să spună acum”, a adăugat el.
Pensii 2022. Liderul PNL Florin Cîţu a afirmat, luni, la Senat, despre cele 24 de jaloane din PNRR care trebuie îndeplinite până la finalul lunii martie, că cine nu vrea să facă, de exemplu, reforma pensiilor, atunci să vină altcineva să o facă. El a dat şi exemplul reformei salarizării şi a administraţiei.
Florin Cîţu a afirmat că sunt 24 de jaloane de îndeplinit de către ministere, în cadrul PNRR, iar trei au fost deja îndeplinite, în perioada în care era el premier, două la Ministerul de Finanţe şi unul la ANAP.
”Nu ştiu dacă sunt în întârziere, există un comitet interministerial, eu am atras atenţia că sunt 24 ( de jaloane, nr), sunt importante şi deja a început lupta asta (..) trebuie să muncim, nu vin gratuit. Sunt 30 de miliarde de euro, ministerele trebuie să îşi facă treaba, şi ar fi bine ca cine crede că nu vrea să facă o reformă, de exemplu nu vrei să faci reforma pensiilor, pentru că ţi se pare ţie că nu este..foarte bine, să vină altcineva să o facă. Nu vrei să faci reforma salarizării, nu vrei să faci reforma administraţiei, dar nu este corect faţă de români să rămâi, acolo, într-o poziţie, şi (..) apoi să nu faci şi să pierdem aceşti ani. Vom vedea pe 31 martie”, a spus Cîţu.
Pensii 2022. Întrebat dacă se referă la ministrul Muncii, liderul PNL a arătat că a dat nişte exemple. ”Am spus trei reforme mari care trebuie făcute, dacă cineva nu vrea să le facă, să spună acum”, a adăugat el.
Despre cea se va întâmpla în cazul în care aceste jaloane nu sunt îndeplinite, liderul liberal a spus că nu vom lua banii aferenţi acestor jaloane. ”Ele au fost făcute ca să fie timp, nu află acum de la mine că există, ştiau dinainte că sunt acolo”, a mai afirmat el.
Legea pensiilor se schimbă, scandal uriaş între Guvern şi sindicate, sunt vizaţi peste 8 milioane de români.
Datele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) arată că fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 89,63 miliarde de lei, la finalul lunii ianuarie 2022. Astfel, observăm că cifra este în creştere cu 15% faţă de nivelul înregistrat la 31 ianuarie 2021. Situaţia s-ar putea schimba în anii următori.
Legea pensiilor se schimbă, este din nou scandal. Un raport al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) arată că investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au focalizat într-un procent de 88% în active româneşti.
”Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au focalizat într-un procent de 88% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB”, este scris în raportul ASF.
Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 54,471 miliarde de lei, respectiv 60,77%. Pe locul doi de aflau acţiunile, cu 23,148 miliarde de lei (25,83%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 6,413 miliarde de lei, respectiv 7,15% din totalul activelor.
Se schimbă legea pensiilor. Astfel, cota de contribuţie la Pilonul II de pensii va fi majorată de Guvern la 4,75% de la 1 ianuarie 2024, potrivit unui proiect de OUG pentru modificarea alineatului (3) al articolului 43 din Legea nr. 411/2004, privind fondurile de pensii administrate privat.
Proiectul de act normativ, lansat în dezbatere publică de Ministerul Muncii:
Articol unic – Alineatul (3) al articolului 43 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 cota de contribuţie la fondul de pensii este de 4,75%.
Conform notei de fundamentare, obiectul de reglementare al proiectului de act normativ îl constituie majorarea, începând cu 1 ianuarie 2024, a contribuțiilor la fondurile private de pensii de la 3,75% la 4,75%.
Guvernul a decis majorarea nivelului acestor contribuții având în vedere că atât în Planul Național de Reziliență și Redresare –PNRR-, cât și în Programul de Guvernare este prevăzută măsura care vizează creșterea contribuțiilor pentru Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent până la 4,75% în 2024.
Tot în nota de fundamentare se arată faptul că Reforma propusă în Programul Național pentru Redresare și Reziliență vizează elaborarea legislației prin care sunt urmărite asigurarea pe termen mediu și lung a sustenabilității și a predictibilității sistemului public de pensii, respectiv sustenabilitatea Pilonului II de pensii.
”Guvernul doreşte să majoreze, de la 1 ianuarie 2024, contribuţia la fondurile private de pensii (Pilonul II) de la 3,75/% la 4,75%. Măsura este motivată de nevoia de a ţinti jalonul din PNRR care prevede “asigurarea sustenabilităţii fiscale a Pilonului II de pensii prin creşterea contribuţiilor” virate către operatorii privaţi.
Din păcate, nu am observat aceeaşi grabă şi hotărâre când e vorba de măsuri de reformă pentru a face funcţional mai întâi Pilonul I (reglementarea pensiilor speciale, eliminarea exceptărilor la contribuţie acordate în timp unor categorii din ce în ce mai largi şi mai diverse, creşterea eficienţei colectării etc.) – măsuri care pot fi luate de guvern şi fără a plăti contracte de consultanţă”, se arată într-un comunicat. Bogdan Hossu şi-a spus nemulţumirea şi în exclsuiviate la România TV.
De asemenea, creşterea de la 3,75% la 4,75% înseamnă o reducere şi mai mare a resurselor pentru Pilonul I de pensii, adică mai puţini bani la fondul public de pensii pentru pensiile aflate în plată; Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul nu cuprinde nici o analiză asupra impactului acestei măsuri, mai spun sindicatele.
Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii administrate privat a fost de 87,06 miliarde lei la finalul lunii septembrie a anului 2021, în creștere cu aproximativ 25% comparativ cu aceeași dată a anului 2020.
Numărul participanților înregistrați în sistemul Pilonului II a fost de 7,73 milioane persoane, față de 7,58 milioane persoane înregistrate în luna septembrie a anului 2020.
La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 30 septembrie 2021, a fost de 204 lei/participant, în timp ce la 31 decembrie 2020 valoarea acesteia a fost de 192 lei/participant.
