”Grinch” Bolojan este acuzat că „urăște salariații şi cetățenii”, Bogdan Hossu: „Se doreşte un fel de răzbunare”, Ilie ”sărăcie” hotărât să înfometeze România.
Liderul Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa” (CNS Cartel Alfa), Bogdan Hossu, a spus joi, că Ilie Bolojan „urăşte salariaţii şi cetăţenii”. Declaraţia vine după protestul din faţa Palatului Cotroceni din cauza înghețarii salariilor și tăierilor anunțate de Guvern, la care membrii sindicatelor au adus chiar şi „Bradul Austerităţii”.
„În momentul în care nu vor fi focalizați pe problematica României, rezultatul va fi un derapaj social puternic, cu efecte negative pentru toată lumea. Pentru că, pe de o parte, există o contradicție: justificarea cu 1 iulie este că se dorește protejarea capitalului, a patronatului. Dar problema de fond este ignorată: avem deja o inflație latentă din cauza politicilor energetice. De la 1 aprilie începe liberalizarea gazului, iar toți experții recunosc că aceasta va avea un efect de creștere a inflației cu încă șapte puncte procentuale peste nivelul existent în prezent. Avem creșteri de taxe și impozite de la 1 ianuarie și, în același timp, companiile se plâng că, practic, nu mai au cui să-și vândă producția pe care o realizează.
Decizia privind îngheţarea salariului minim ar putea veni săptămâna viitoare. Întrebat „ce mai puteţi face”, Hossu a spus că sindicatul i-a cerut deja Preşedintelul „să pună la masă și să dialogheze cu toate persoanele implicate în acest conflict social”
„Guvernul am constatat că este complet opac la dialogul social, lucru pe care parțial l-am observat și în cadrul coaliției. Noi am cerut Președintelui ca, potrivit prevederilor constituționale, să se pună la masă și să dialogheze cu toate persoanele implicate în acest conflict social, pentru că este un conflict social. Una este să rezolvi situația pe linia dialogului social și alta este să o rezolvi prin alte metode, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în Bulgaria sau în Belgia”, a adăugat el.
Hossu a spus că percepţia „marii majorităţi” a membrilor din sindicat este că „Bolojan urăşte salariaţii şi cetăţenii.
„Percepția marii majorități a membrilor noștri de sindicat este că domnul Bolojan urăşte salariații și cetățenii. Pentru că măsurile de austeritate care sunt luate sunt contradictorii, incoerente și, de fapt, conduc la situația în care nu se urmărește ținta pe care, cel puțin declarativ, toată lumea o recunoaște: reducerea deficitului excesiv. Pur și simplu se dorește un fel de răzbunare împotriva unui segment al societății, pentru că nu este normal să îngheți salarii și să reduci venituri”, a subliniat el.
Sute de oameni s-au adunat, joi, în fața Palatului Cotroceni pentru a protesta față de înghețarea salariilor și tăierile anunțate de Guvern. Sunt membri a patru confederații sindicale și îi cer președintelui Nicușor Dan să intervină urgent și să medieze conflictul social, însă șeful statului este plecat în deplasare externă.
UPDATE: Guvernul dă undă verde noilor taxe și impozite locale. Câți bani vor plăti românii pentru case și mașini din 2026
Guvernul se reunește miercuri, 17 decembrie, într-o ședință extraordinară în format hibrid ce are ca scop aprobarea Ordonanței de Urgență care conține noile taxe și impozite locale.
Executivul a aprobat, în ședința de miercuri, cadrul cadrul legislativ necesar pentru ca autoritățile locale să poată calcula noile grile de impozitare.
Concret, cabinetul condus de Ilie Bolojan a adoptat o ordonanță de urgență pentru modificarea Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Pe cale de consecință, consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București vor aproba, până la 31 decembrie 2025, hotărârile privind cotele impozitelor și taxelor stabilite pentru anul 2026, potrivit actului normativ adoptat de Guvern. Înainte de intrarea în vigoare a prezentei reglementări, autoritățile publice locale aveau obligația de adopta hotărârile cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, precizează reprezentanții Executivului.
Conform noului cadrul legislativ, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au obligația de a comunica Direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/administrațiilor județene ale finanţelor publice hotărârile consiliului local sau ale Consiliului General al Municipiului București, în termen de trei zile lucrătoare, de la data adoptării.
Ordonanța de urgență introduce o nouă sancțiune pentru neadoptare a hotărârii de consiliu local, prin posibilitatea Ministerului Finanțelor de a sista temporar alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume pentru echilibrare, cu excepția cheltuielilor salariale și sociale obligatorii, mai spun reprezentanții guvernului.
”Noile reglementări adoptate de Guvern vor permite autorităților locale aprobarea de îndată, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2025, hotărâri ale consiliilor locale/hotărâre a Consiliului General al Municipiului București cu privire la impozitele și taxele locale, în limitele și în condițiile prevăzute de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, prin Ordonanța de Urgență adoptată astăzi se armonizează unele termene de intrare în vigoare a unor taxe și impozite locale. Ordonanța de urgență clarifică și ajustează, înainte de intrarea în vigoare, unele prevederi ale Legii nr. 239/2025, publicată luni și care urmează să intre în vigoare în 18 decembrie 2025, în vederea asigurării unei aplicări unitare și coerente la nivelul autorităților publice locale”, se mai precizează într-un comunicat remis de Executiv.
În comunicat sunt menționate și principalele clarificări și ajustări introduse prin ordonanța adoptată miercuri de cabinetul Bolojan.
• consiliile locale pot adopta hotărârile privind taxele și impozitele locale până la 31 decembrie, prin convocarea de îndată a ședințelor
• celelalte taxe și impozite locale, altele decât cele pentru clădiri și terenuri, pot fi indexate cu rata inflației
• regimul actual de impozitare a clădirilor rezidențiale se menține până în 2027, inclusiv pentru persoanele juridice, urmând ca din 2027 impozitarea să se facă pe baza valorii de piață, conform reformei asumate prin PNRR
• sunt operate corecții tehnice și de redactare, fără impact asupra conținutului reformei
Măsurile, mai spun reprezentanții guvernului, asigură clarificări pentru autoritățile locale și contribuabili, în acord cu angajamentele României prin PNRR.
Guvernul s-a reunit miercuri pentru a aproba OUG redactată de Ministerul Finanțelor ce conține cadrul cadrul legislativ pentru ca autoritățile locale să poată calcula noile grile de impozitare.
Guvernul aprobă OUG cu noile taxe și impozite locale majorate
Potrivit OUG, cota impozitului pe clădiri pentru anul 2026 nu poate fi mai mică decât cota stabilită pentru anul 2025. De asemenea, documentul prevede că taxele și impozitele locale „se stabilesc pentru anul 2026 prin hotărâre a consiliului local, adoptată până la data de 31 decembrie 2025.”
Reamintim că Legea prin care cresc taxele locale pe 1 ianuarie 2026, ca parte a unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, a fost publicată luni în Monitorul Oficial.
Românii vo plăti în 2026 impozit mai mare cu aproape 80% pentru locuințe. De exemplu, pentru un apartrament de trei camere din București pentru care impozitul a fost anul acesta de 198 de lei, în 2026 proprietarul aceluiași apartament va plăti 355 de lei.
Proiectul de lege propune actualizarea valorilor impozabile din Codul Fiscal de 2,68 ori, indiferent de tipul clădirii (cadre de beton, lemn, etc). Valorile prevăzute acum sunt cele din 2015, dar între timp au fost actualizate cu inflația.
Reamintim că Guvernul Bolojan a decis creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%.
Crește impozitul și la mașini. Câți bani vor plăti românii din 2026
Nu doar impozitul la case se mărește de anul următor, ci și cel pentru mașini. Legea propune un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”.
Impozitul se va calcula în funcție de capacitatea cilindrică și norma de poluare. De exemplu, pentru o mașină cu motor de 1.6-2.0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei, în timp ce pentru o mașină cu aceeași motorizare 1.6-2.0 litri, cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213 lei și 267 lei.
Câți bani vor plăti la impozit bucureștenii în 2026
În București, Primăria Capitalei a pus deja în dezbatere publică proiectul de hotărâre privind stabilirea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale, începând cu anul 2026. Potrivit proiectului, va exista în continuare o bonificaţie de 10% pentru plata cu anticipaţie, până la data de 31 martie, a impozitului pe clădiri, pe teren şi pe mijloacele de transport.
De asemenea, începând cu anul 2026, în cazul mijloacelor de transport hibride cu emisii de CO2 mai mici sau egale cu 50 g/km impozitul se reduce cu 30%.
Potrivit documentului, în anul 2026, valoarea impozabilă va fi de 2.677 lei/metru pătrat pentru clădiri cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă, având instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire (în 2025, valoarea impozabilă a aceluiaşi tip de clădire a fost de 1.492 lei/metru pătrat);
pentru clădirile cu pereţi din lemn valoarea impozabilă va fi de 803 lei/metrul pătrat (comparativ cu 447 lei/metru pătrat în 2025);
creşte de asemenea valoarea impozitului pentru terenuri amplasate în intravilan înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii; valorile prevăzute în proiect sunt de 75 lei/ha pentru teren arabil din zona A (faţă de 42 de lei/ha în 2025) sau 56 lei/ha pentru teren arabil în zona B (faţă de 31 lei/ha în 2025);
