Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni, la Jurnalul de Seară, de la Digi24, că „2024 este anul fără impozite și taxe”. De asemenea, a explicat că, „vorbind realist, noile măsuri fiscale se vor lua, probabil, în prima jumătate a anului 2025”.
”Cererea de plată numărul 4 e una dintre cele mai grele din perspectiva reformelor pentru a include reforma pensiilor generale, cât și reforma salarizării unice, dar și reforma taxelor și impozitelor. Vorbind realist, cred că în prima jumătate a anului 2025 se vor lua măsurile fiscale care, probabil, vor intra în vigoare începând cu 1 iulie 2025. Acest lucru rămâne de văzut, ce va stabili noul guvern, dar 2024 este anul fără impozite și taxe”, a declarat Marcel Boloș.
De asemenea, ministrul a mai explicat că recomandările Băncii Mondiale se înscriu pe linia a ceea ce a declarat FMI.
”Recomandările Băncii Mondiale se înscriu în linia aceasta a ceea ce a declarat FMI, atât în ceea ce privește taxarea verde, cât și celelalte elemente de reformă. E prematur de spus care va fi linia de urmat pentru noua politică fiscală a României, dar e o realitate că avem contribuțiile de muncă exagerat de mari și trebuie să facem și mai atractivă politica de resurse umane a României. Pe de altă parte, este nevoie de reechilibrare între impozitarea consumului, capitalului și a forței de muncă pentru a lăsa loc liber pentru ajustările la contribuțiile asupra muncii, care ar crea o supapă și un răgaz pentru mediul de afaceri, care cred că s-ar bucura”, a mai adăugat Boloș.
În ceea ce privește impozitul progresiv, ministrul Finanțelor a precizat că „e o luptă doctrinală”.
”E o lupta doctrinală în ceea ce privește impozitul progresiv. Face sens când populația are un anumit nivel de trai, care permite impozitarea progresivă. Înseamnă să iei mai mulți bani din buzunar”, a mai spus ministrul.
Totodată, Boloș a vorbit și despre cota unică.
”Am beneficiat cu toții de cota unică, am văzut că are această neutralitate în ceea ce privește munca și ca și factor de impulsionare fiscal și ca modalitate de a impulsiona forța de muncă, totuși, așa cum am precizat, cota unică e cea de care am beneficiat și ne-o dorim cu toții. PNL a și precizat că este linie roșie pentru ce înseamnă cotă unică și o susține în continuare. E prematur de spus dacă va fi și în 2025”, a conchis Marcel Boloș.
Ministrul Finanţelor, despre procesul Roşia Montană: ”O sumă care îţi provoacă fiori. Acolo s-a cheltuit un miliard de euro. Instanţa poate da şi o decizie nemonetară.”
Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, anunţă că din calculele făcute de către autorităţile române reiese, în baza documentelor, că investitorul care a dorit să facă exploatarea de aur de la Roşia Montana a cheltuit un miliard de euro. Boloş afirmă că instanţa internaţională care judecă procesul intentat României de Roşia Montană Gold Corporation poate da şi o ”decizie nemonetară”, care să oblige statul la continuarea exploatării.
”Este un proces şi o sumă vehiculată care îţi provoacă fiori. Noi am analizat cu atenţie cuantumul cheltuielilor care s-au efectuat deja la Roşia Montana şi orice decizie de acest fel este una care pune presiune pe bugetul de stat. Calculele aşa arată: că s-au efectuat cheltuieli care sunt aproximativ în jur de un miliard de euro. Deci ne aşteptăm la o decizie, dacă va fi dată în acest sens, care să prevadă despăgubiri la nivelul acesta, al sumei pe care deja a investit-o. Sunt cheltuieli cu documente care s-au efectuat acolo”, a afirmat Marcel Boloş, luni seară, la Digi 24.
El a susţinut că poate exista şi posibilitatea ca statul român să fie obligat de instanţă să permită continuarea proiectului.
”Poate totuşi avem şi surpriza aceasta a unei decizii nemonetare. Ce înseamnă acest lucru, că ar putea fi obligat statul român să continue exploatarea. Ne vom supune la decizia care va fi luată de către instanţa internaţională. (…) Este limpede că această decizie nemonetară, din punct de vedere al efortului bugetar, ar fi mai uşor de implementat. E posibil să se ţină cont de faptul că această licenţă de exploatare a resursei noastre de aur este încă în vigoare”, a adăugat Boloş.
Compania Gabriel Resources a acţionat în instanţele internaţionale statul român pentru că a blocat exploatarea aurului de la Roşia Montană, decizia fiind aşteptată în luna martie.
Eventualele despăgubiri pe care ar trebui să le plătească România se aşteaptă să fie foarte mari.
Ministrul Finanțelor a recunoscut că ar ”prefera” mai degrabă o astfel de decizie ”nemonetară”, în locul uneia care să impună despăbugiri României.
”E limpede că această decizie nemonetară – din punct de vedere al efortului bugetar – ar fi mai ușor de implementat. E posibil să se țină cont de faptul că această licență de exploatare a resursei noastre de aur e încă în vigoare”, a spus ministrul Boloș.
România se așteaptă să piardă procesul intentat de Gabriel Resources țării noastre pentru aurul de la Roșia Montană, au declarat surse guvernamentale.
”În procesul cu statul român, Gabriel Resources a solicitat inițial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari”, a spus Boloș.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin, a declarat zilele trecute că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul deschis împotriva României, legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, ar putea avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari.
”Este o sumă vehiculată care îți provoacă fiori”, a spus Boloș. ”Noi am analizat cu atenție cuantumul cheltuielilor care s-au efectuat deja la Roșia Montană. Orice decizie de acest fel este una care pune presiune pe bugetul de stat. Calculele arată că s-au efectuat cheltuieli care sunt aproximativ în jur de de 1 miliard de euro. Dacă decizia este nemonetară și dacă aceasta va fi continuarea explotării, trebuie să ne supunem. Ne vom supune la decizia care va fi dată de instanța internațională”, a admis Boloș.
”Dacă decizia (instanței) e nemonetară și va privi continuarea implementării (proiectului Roșia Montană), va trebui să ne supunem acestei decizii. Să vedem care va fi decizia și apoi să găsim calea legala, să o punem în aplicare”, a precizat ministrul Finanțelor.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni, că inspectorii ANAF vor fi înarmați pentru a putea face față provocărilor din timpul misiunilor. Totodată, a mai precizat că o altă noutate constă și în faptul că se vor constitui structuri teritoriale județene, pentru o eficiență mai mare, dar și că vor avea loc suplimentări de personal.
”Avem această noutate pentru militarizarea inspectorilor ANAF. Trebuie să spun că noutatea nu este doar asta, legată de militarizare și de această posibilitate pe care o vor avea legală de port armă, inclusiv de protecție in timpul serviciului, ci structurile teritoriale județene, să știe evazioniștii că activitatea economică ilicită va fi cu data aprobării ordonanței de urgență urmărită de aceste servicii teritoriale județene. Până acum funcționam la nivelul regiunii. Dacă se întâmpla o faptă de evaziune fiscală într-un județ care era parte din regiune trebuiau să meargă inspectorii două, trei ore pe drum, mai stăteau acolo o oră, se termina programul de muncă și mare parte din timpul alocat pentru combaterea activităților economice ilicite era pierdut pe drumuri și din punctul meu de vedere era o ineficiență care făcea ca activitatea economică ilicită să prindă contur și să fie una căreia de-abia îi facem față”, a explicat Boloș.
Ministrul a mai explicat că prin aceste măsuri vrea ca statutul inspectorilor să fie întărit, dar să fie și consolidată capacitatea instituțională a acestei direcții.
”Ei intervin în aceste controale inopinate pe care le fac și trebuie să confiște marfa cu origine ilicită și nu reacționează tocmai potrivit cei care se află în astfel de situații, dar, pe de altă parte, vrem să le întărim și să le consolidăm statulul pe care îl au inspectorii, să consolidăm capacitatea instituțională a acestei direcții generale, care este foarte importantă pentru ANAF”, a mai afirmat Boloș.
Întrebat dacă se vor face angajări, Boloș a explicat că ”nu au fost structuri teritoriale județene până acum și că ar trebui să avem aceste suplimentări de personal”.
”Nu am avut structuri teritoriale județene până acum, deci nu am avut la nivelul județelor inspecții și e nevoie de oameni la nivelul județelor și presupune să avem aceste suplimentări de personal, dar nu de dragul de a sta la birou din nou funcționari, ci de o activitate de teren. Trebuie să aibă mijloace, inclusiv auto, de transport specifice, pentru a putea avea autoturismele de intervenție pentru a-și face treaba și nu sunt adeptul ca acest tip de activitate să o facem din birou și de la nivel regional, ci trebuie să aibă toate mijloacele la îndemână pentru a avea eficiență în combaterea activităților economice ilicute, pentru combaterea evaziunii fiscale și să știe de frica contribuabilii care săvârșesc fapte de evaziune fiscală. Ei sunt competitori nelegitimi ai celor care își văd de treabă și sunt cinstiți. Treaba noastră e de a descoperi aceste activități economice ilicite și de a le pune capăt, pentru a avea odată o imagine cât mai clară asupra potențialului de încasare pe care îl are bugetul de stat”, a conchis Marcel Boloș.
