Ilie Bolojan anunță reforma pensiilor speciale: Vârsta minimă pentru magistrați va fi 58 de ani. Creşterea vechimii de la care te poţi pensiona de la 25 de ani la 35 de ani. Valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat, marţi, că propune creşterea vârstei de pensionare şi intrarea în sistemul de justiţie în pensie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani şi creşterea vechimii de la care te poţi pensiona de la 25 de ani la 35 de ani. De asemenea, valoarea pensiei unui magistrat ar urma să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut.
”Ce propunem pentru primele două probleme care înseamnă acumulări negative din aceşti ani? În primul rând, legat de vârstă şi de vechiune, propunem creşterea vârstei de pensionare şi intrarea în sistemul de justiţie în pensie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani. De asemenea, faţă de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite, deci, pensionarea la 42 de ani, propunem o creştere la vechime, după care te poţi pensiona, la 35 de ani”, a anunţat premierul Ilie Bolojan.
El a precizat că asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede, dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani.
”În aceste condiţii, ar urma ca pentru fiecare an care optează să iasă mai repede la pensie, să piardă 2% din pensie, aşa fel încât, pe logica de contributivitate, de-a lungul întregii cariere să existe, deci, această formula. Aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate şi să avem toţi magistraţii, astăzi avem o mica parte care au preferat să rămână şi să lucreze şi le mulţumesc pentru că au optat să rămână în sistem şi să lucreze după vârsta standard de pensionare, în activitate, deci vom avea practic întregul corp al magistraţilor în activitate, la maturitatea vârstei profesionale”, a mai spus premierul.
În privinţa cuantumului pensiei, Ilie Bolojan a anunţat că propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, ceea ce depăşeşte salariul net, a anunţat premierul.
Şeful Executivului a spus că valoarea este la marja superioară din ţările europene.
Calculul se raportează la veniturile brut şi se propune să existe un procent de 55% din venitul brut, în ultimii 5 ani de zile, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net, a mai spus el.
Premierul a menţionat că a făcut o analiză a sistemelor de pensionare din ţările Uniunii Europene şi, în afară de specificul fiecarei ţări, de uşoare diferenţe care sunt, vârsta de pensionare este cea de 65 de ani în aproape toate ţările Uniunii Europene cu posibilitatea de muncă până la 68-70 de ani.
”Deci suntem cu vârsta de pensionare în linia europeană. De asemenea, în ceea ce priveşte cuantumul pensiei, majoritatea ţărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cei care lucrează din ultimii ani de activitate, patru ani, cinci ani şi din această medie de salarii există calculat în diferite ţări, pe diferite sisteme, procente. În unele ţări avem un sistem de plată total contributiv, nu există nici o diferenţie între sistemul din magistratură şi ceilalţi funcţionari, în cele mai multe ţări există o formulă care însă ne duce în situaţia a ne apropia la o valoare care înseamnă 60-70% din câştigurile salariale nete din ultimii ani de activitate”, a spus premierul.
CSM îl acuză pe Ilie Bolojan de dictatură și ”distrugerea justiției”, din cauză că magistrații nu se vor mai pensiona la 47 de ani.
Consiliul Superior al Magistraturii reacționează dur la anunțul făcut de premierul Ilie Bolojan în conferința de marți privind reforma pensiilor magistraților. CSM califică demersul Guvernului drept un ”veritabil dictat” care subminează independența justiției și care ”încalcă flagrant Constituția”.
Într-un comunicat transmis miercuri, CSM ”dezaprobă ferm măsurile preconizate de Guvernul României” privind pensiile magistraților și critică modul în care acestea au fost comunicate public, ”fără nicio consultare a autorității judecătorești”.
”Maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției”, transmite CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii acuză însă că intențiile Guvernului ”încalcă flagrant principiile consacrate de Constituția României și de reglementările internaționale”, inclusiv jurisprudența Curții Constituționale.
CSM atrage atenția că aceste modificări vin după ce sistemul a fost deja reformat prin Legea nr. 282/2023, în vigoare din ianuarie 2024, și avertizează că repetatele schimbări legislative distrug principiile ”securității juridice” și ”așteptării legitime” ale magistraților.
”Este obligatoriu ca magistraților în funcție să le fie asigurat un cadru normativ predictibil, iar această condiție este incompatibilă cu modificările de substanță, în mod repetat, ale statutului acestora, al căror efect este acela de a crea un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie”, precizează CSM.
Consiliul susține că diminuarea drastică a pensiilor de serviciu afectează componenta financiară a independenței justiției, iar noile măsuri riscă să facă profesiile de judecător și procuror neatractive pentru noile generații.
”Modificările preconizate vor genera o nouă falie în rândul magistraturii române, creând discriminări majore între generațiile de judecători și procurori, iar pe termen lung vor conduce la distrugerea sistemului de justiție, de vreme ce aceste profesii vor deveni complet neatractive”, avertizează CSM.
”Campanie de stigmatizare a magistraților”
CSM acuză Guvernul că face parte dintr-o campanie de stigmatizare a magistraților, menită să distragă atenția publicului de la alte probleme ale societății.
”Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, în campania de stigmatizare a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic în scopul manifest de a submina puterea judecătorească și independența acesteia, doar pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății, care nu au fost create de magistrați sau de la scandalurile recente din spațiul public”, susține consiliul.
În finalul comunicatului, CSM transmite magistraților că va folosi ”toate instrumentele instituționale” pentru a proteja independența justiției, pe care o consideră o ”valoare esențială fără de care statul de drept nu poate exista”.
Premierul Ilie Bolojan susţine că deciziile luate în privinţa pensionării magistraţilor ar trebui extrapolate şi în alte sisteme, în condiţiile în care „fiecare zonă din aparatul public a căutat să profite de diferite conjuncturi, de diferite oportunităţi” în ultimii ani.
„Cred că este onorant să fii judecător, inclusiv în România. (…) Sistemul de justiţie este un sistem predictibil, are probabil cel mai bun sistem de salarizare şi de pensionare din România, inclusiv cu aceste modificări, dar ceea propunem este în cadrul european. (…) Vă rog să vă gândiţi ce s-a întâmplat în anii dinainte de 2020, când a intrat în vigoare o prevedere legală care spunea că te poţi pensiona foarte repede şi că pensia este 80% din brut.
Gândiţi-vă ce au simţit cei care au ieşit la pensie în sistemul militar într-o anumită perioadă, cu un anumit nivel de salarizare, cu grade, să spunem, care au fost câştigate de-a lungul unei cariere de un anumit fel şi constată că cei care ies la un an – doi după ei ies cu un nivel mult mai mare, deşi poate nu au avut vechimea corespunzătoare şi nici greutatea funcţiei asemănătoare.
Întotdeauna când se schimbă lucrurile pot apărea astfel de situaţii”, a declarat prim-ministrul, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, în prezent „cheltuielile de personal sunt scăpate de sub control”.
„Ceea ce trebuie să facem noi ca ţară este să învăţăm din greşelile pe care le-am făcut în aceşti ani, din acumulările negative care s-au adunat şi, atunci când decidem ceva, să decidem cât mai corect posibil, gândindu-ne, de exemplu, că ce se decide în această zonă cu magistraţii trebuie extrapolat şi în alte sisteme.
Pentru că la noi, dacă am văzut ceva în această lună de zile, este că fiecare zonă din aparatul public a căutat să profite de diferite conjuncturi, de diferite oportunităţi – anumite zone să se declare magistraţi asimilaţi, deşi nu au activitate directă cu magistraţii, anumite zone să fie considerate excepţionale absorbind fonduri europene.
Atunci nu-i suficient sporul de fonduri europene, mai venim cu un stimulant care îl dublează şi pe acesta, deci ne dublează salariile. Aceste lucruri practic ne-au adus în situaţia în care cheltuielile de personal, în afară de faptul că au fost scăpate de sub control, ceea ce nu este bine, au creat şi grave inechităţi în sistem”, a detaliat premierul.
El a adăugat că „sunt ministere sau anumite autorităţi în care oamenii fac cam acelaşi lucruri, dar sistemul de salarizare este foarte diferit”. „Şi, pe bună dreptate, foarte mulţi oameni din sectorul public sunt nemulţumiţi de această situaţie, nemaivorbind de cei care sunt în sectorul privat sau în afara sectorului public”, a arătat Ilie Bolojan.
„Consiliul Superior al Magistraturii dezaprobă ferm măsurile preconizate de Guvernul României în legătură cu modificarea sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, prezentate de prim-ministrul României în conferința de presă de marți. Maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției. Intențiile autorității executive încalcă flagrant principiile consacrate de Constituția României și de reglementările internaționale în materie, așa cum au fost în mod constant reflectate în jurisprudența Curții Constituționale”, precizează CSM într-un comunicat.
CSM adaugă că intențiile Guvernului afectează ‘grav’ și componenta financiară a independenței justiției
Potrivit sursei citate, creșterea din nou a vârstei de pensionare, majorarea „bruscă” a vechimii în funcție necesare pentru pensionare, cât și diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanțial prin Legea 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să ‘înfrângă’ principiile securității juridice și așteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor „imperative” în activitatea de legiferare.
„Este obligatoriu ca magistraților în funcție să le fie asigurat un cadru normativ predictibil, iar această condiție este incompatibilă cu modificările de substanță, în mod repetat, ale statutului acestora, al căror efect este acela de a crea un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie. Judecătorii și procurorii în funcție și-au asumat responsabilitățile specifice, gestionând un volum imens de cauze, în condițiile unui cadru normativ deseori lipsit de calitatea necesară și supunându-se celui mai strict regim de incompatibilități și interdicții, având așteptarea legitimă că statul, la rândul său, își va respecta obligația de a le asigura stabilitatea componentelor esențiale ale statutului lor”, subliniază reprezentanții Consiliului.
CSM adaugă că intențiile Guvernului afectează ‘grav’ și componenta financiară a independenței justiției, care impune asigurarea pentru magistrați a garanției sociale reprezentată de plata unei pensii de serviciu într-un cuantum cât mai apropiat de cel al ultimului venit, deziderat pe care reducerea anunțată a cuantumului pensiei este departe de a îl mai îndeplini.
„Modificările preconizate vor genera o nouă falie în rândul magistraturii române, creând discriminări majore între generațiile de judecători și procurori, iar pe termen lung vor conduce la distrugerea sistemului de justiție, de vreme ce aceste profesii vor deveni complet neatractive, întrucât responsabilitățile specifice, condițiile deosebite de muncă și regimul drastic de incompatibilități și interdicții nu sunt compensate corespunzător nici prin sistemul de remunerare și nici prin sistemul de pensionare”, arată Consiliul Superior al Magistraturii.
Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, „în campania de stigmatizare” a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic în scopul manifest de a ‘submina’ puterea judecătorească și independența acesteia, doar pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății, care nu au fost create de magistrați sau de la scandalurile recente din spațiul public, menționează sursa citată. „Consiliul Superior al Magistraturii asigură judecătorii și procurorii că va utiliza toate instrumentele instituționale pentru a proteja independența justiției, valoare esențială fără de care statul de drept nu poate exista”, se mai precizează în comunicat.
Marți, premierul Ilie Bolojan a anunțat că printr-un proiect legislativ se propune creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani. Șeful Executivului a prezentat, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, un proiect privind pensiile magistraților.
„Propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul din România să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie”, a explicat Ilie Bolojan.
De asemenea, premierul a propus ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent. „În ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate – patru ani, cinci ani și așa mai departe – și din această medie de salarii există calculat în diferite țări, pe diferite sisteme, procente. În unele țări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferențiere între sistemul din magistratură și ceilalți funcționari. În cele mai multe țări există o formulă care însă ne duce în situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60 – 70% din câștigurile salariale nete din ultimii ani de activitate. În această situație, (…) am făcut o propunere care ține cont atât de acest principiu de bază, dar și de formulele aflate în legislația românească și cele care țin de decizii ale Curții Constituționale. În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Deci, nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, și maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările Uniunii Europene”, a explicat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, „calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net”.
Un membru CSM îl compară pe Bolojan cu un ”măcelar într-o sală de operaţie”, după ce premierul a anunțat tăierea pensiilor speciale
”Orice dictatură începe cu distrugerea sistemului de justiţie”, acuză judecătorul Claudiu Drăguşin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, într-o postare pe Facebook, după măsurile anunţate marţi de premierul Ilie Bolojan privind reforma pensiilor. Acesta face o paralelă între aceste măsuri şi un ”măcelar” care intră într-o sală de operaţie.
”Distrugerea oricărei democraţii începe cu distrugerea sistemului de justiţie. Orice dictatură începe cu distrugerea sistemului de justiţie. Nu o spun eu, o spune istoria. Ce trăim astăzi este apogeul unei campanii de demonizare a unui sistem care funcţionează bine, în parametri normali, aşa cum funcţionează şi în alte state înspre care ne uităm de mult timp cu admiraţie (Franţa, Italia). Nu o spun eu, ci o spun cifrele din măsurătorile europene. Faţă de ceea ce a spus astăzi prim-ministrul în conferinţa de presă şi faţă de modul în care şi-a formulat ideile, cred că lucrurile sunt clare.
Cine beneficiază, nu ştiu, o să vedem. Unii spun că o metodă eficientă de a stinge un scandal public este să provoci un alt eveniment scandalos. Însă beneficiarul nu este în niciun caz cetăţeanul care, astăzi, din diferite motive (unele, poate, de înţeles), este tentat să aplaude. Discursul prim-ministrului dovedeşte, cel puţin pentru mine, că gândirea din spatele lui nu este a unui şahist, nu e una pe termen lung, dacă preferă distrugerea imaginii uneia dintre puterile statului (care, spre deosebire de celelalte, nu are alte instrumente de a se apăra, cu excepţia Codurilor după care judecă)”, spune Claudiu Drăguşin, într-un mesaj postat pe Facebook.
Mai mult, judecătorul face o paralelă între măsurile anunţate de Bolojan şi un ”măcelar” care intră într-o sală de operaţie ”sub pretextul salvării unui pacient”.
”Cu puţin timp în urmă, îmi spunea un prieten, neurochirurg, care sunt consecinţele atunci când, sub pretextul salvării vieţii unui pacient, în sala de operaţie nu intră un chirurg, ci un măcelar. Nu ştiu de ce, dar după conferinţa de presă de astăzi, mi-am adus aminte de discuţie, care mi s-a părut ca fiind de mare actualitate. Aşa şi cu mult clamata nevoie de ‘justiţie socială’. Sub pretextul ei, poate că scopul real să fie distrugerea unei puteri în stat?”, încheie judecătorul.
Reacţia lui Claudiu Drăguşin vine după ce premierul Ilie Bolojan a anunţat un proiect legislativ, prin care propune creşterea vârstei standard de pensionare a magistraţilor la 65 de ani.
De asemenea, proiectul prevede ca pensia unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent.
