În ciuda optimismului defazat de realitate, Banca Mondială, verdict predictibil și dur pentru români și România: ”Reformele lui Bolojan nu au efect”.
Reformele lui Bolojan nu au efect. Banca Mondială, lovitură dură pentru România! Și-a schimbat prognoza privind creșterea economică din 2026.
Economia României a înregistrat anul trecut o creștere sub așteptări, potrivit celui mai recent raport privind Perspectivele Economice Globale, publicat de Banca Mondială. Conform documentului, produsul intern brut al României a avansat cu doar 0,8% în 2025, sub estimările anterioare ale instituției financiare internaționale. În luna iunie a anului trecut, Banca Mondială prognoza o creștere de 1,3%, iar la începutul anului 2025 anticipa chiar un avans de 2,1%.
Previziunile pentru perioada următoare rămân prudente, potrivit Băncii Mondiale. În acest an, economia românească ar urma să crească cu 1,3%, nivel inferior prognozei de 1,9% formulată în iunie anul trecut și mult sub estimarea de 2,6% făcută în ianuarie 2025. Deși se așteaptă o ușoară accelerare a ritmului de creștere în 2027, până la 1,9%, această valoare rămâne și ea sub nivelul de 2,5% anticipat anterior de Banca Mondială, scrie Agerpres.
În analiza sa, instituția subliniază că Europa Centrală ar urma să beneficieze de o îmbunătățire a creșterii economice, până la un avans mediu de 2,6% în perioada 2026–2027. Această evoluție ar fi susținută de investiții consistente, în special în Polonia și România, pe fondul majorării fondurilor europene. Cu toate acestea, în cazul României, perspectivele sunt temperate de provocările fiscale persistente. Procesul de consolidare fiscală, considerat necesar pentru echilibrarea bugetului, este așteptat să frâneze creșterea economică pe termen scurt.
La nivel global, Banca Mondială anticipează o evoluție modestă a economiei mondiale. Creșterea PIB-ului global ar urma să ajungă la 2,6% în acest an, ușor sub nivelul de 2,7% din 2025, înainte de a reveni la 2,7% în 2027.
Cele mai recente estimări pentru 2026 sunt mai optimiste decât cele publicate în iunie anul trecut, fiind revizuite în sus cu două zecimi de punct procentual. De asemenea, prognoza pentru 2025 depășește estimările anterioare cu patru zecimi. Aproximativ două treimi din această revizuire pozitivă se datorează performanței mai bune decât se anticipa a economiei Statelor Unite, în ciuda perturbărilor comerciale generate de tarifele vamale suplimentare.
Banca Mondială estimează că economia SUA va crește cu 2,2% în 2026, față de 2,1% în 2025, o revizuire în creștere semnificativă comparativ cu prognozele din iunie. După ce importurile accelerate la începutul lui 2025, menite să evite tarifele vamale, au încetinit temporar economia, stimulentele fiscale mai consistente sunt așteptate să susțină creșterea în 2026, compensând impactul negativ al tarifelor asupra investițiilor și consumului.
Însă raportul avertizează că, dacă actualele previziuni se confirmă, deceniul 2020–2029 ar putea deveni cel mai slab din punct de vedere al creșterii economice globale de după anii 1960. Un astfel de ritm ar fi insuficient pentru a preveni stagnarea economică și creșterea șomajului în economiile emergente și în cele în curs de dezvoltare.
Economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill, atrage atenția că economia globală devine tot mai puțin capabilă să genereze creștere susținută și pare tot mai vulnerabilă la incertitudinea politică. Pe termen lung, această discrepanță ar putea pune presiune pe finanțele publice și pe piețele de credit.
În cazul economiilor emergente și al celor în curs de dezvoltare, creșterea ar urma să încetinească la 4% în 2026, de la 4,2% în 2025, deși aceste valori sunt ușor peste prognozele anterioare. Dacă este exclusă China, ritmul de creștere pentru acest grup ar urma să rămână constant, la 3,7%. Economia chineză este așteptată să încetinească la 4,4% în 2026, de la 4,9%, însă prognozele au fost revizuite în sus datorită stimulentelor fiscale și creșterii exporturilor către piețele din afara SUA.
Banca Mondială mai avertizează că riscurile la adresa acestor previziuni sunt orientate preponderent în sens negativ. Tensiunile geopolitice persistente, generate în special de războiul din Ucraina, o posibilă escaladare a conflictelor comerciale, inflația persistentă și eventualele tensiuni financiare globale reprezintă factori care ar putea afecta evoluția economiei mondiale și a celei românești în anii următori.
UPDATE: Premierul Ilie Bolojan, previziuni optimiste referitoare la situația economică a României: ”La finalul acestui an, inflația va fi redusă și de la jumătatea anului vom lua măsuri de redresare economică”.
Până la finalul lunii ianuarie, Guvernul Bolojan își va asuma răspunderea pe pachetul trei de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar. Măsurile cuprinse în acest pachet vizează reducerea aparatului din instituţiile centrale, în serviciile deconcetrate, interdicţia cumulului pensiei cu salariul, eliminarea pensionării anticipate, reducerea perioadei de şomaj. Premierul Ilie Bolojan crede cu tărie că aceste măsuri vor duce, până la finalul anului, la scăderea deficitului sub cel programat de 8,4%.
Premierul Ilie Bolojan anticipează că, deja în a doua parte a anului, se poate intra deja pe aplicarea de măsuri pentru relansare economică.
”Să echilibrăm lucrurile și să ne recâștigăm credibilitatea ca țară și ca în fața partenerilor noștri, în fața instituțiilor financiare, în așa fel încât anul acesta terminăm cu un deficit sub cel programat de 8,4%, iar pentru ca anul viitor să ajungem la ținta pe care România și-a asumat-o pentru a reduce acest deficit. Noi cheltuim cu 25% mai mult ca țară decât ne putem permite în fiecare an, iar pentru cele aproximativ 30 de miliarde de euro pe care le cheltuim suplimentar, plus datoriile pe care le-am contractat în anii anteriori, plătim în fiecare an dobânzi care se ridică la 11-12 miliarde de euro și, deci, din PIB-ul României, 3% din PIB reprezintă doar dobânzile.
Gândiți-vă că dacă nu luăm măsuri să ne reducem cheltuielile, să ne creștem veniturile, practic dobânzile pe care le plătim, an de an în creștere, pentru că sumele sunt tot mai mari, deci baza este tot mai mare, nu vor face decât să ne ducă în situația în care practic Guvernul nu mai are bani de dezvoltare, nu mai are bani de servicii de bază.
Înseamnă că, la finalul acestui an, inflația va fi mult redusă și lucrurile vor fi stabilite în așa fel încât, treptat-treptat, pe măsură ce intrăm în a doua jumătate a anului, să luăm măsuri pentru relansare economică.
Fondul problemei este ca, pe deoparte, în jumătatea anului trecut pe care am închis-o și în această primă jumătate, să ne echilibrăm bugetele, dar pe fond să putem lucra la o relansare economică, la măsuri care să facă să avem o economie pe baze mult mai sănătoase decât avem astăzi”, a declarat premierul Bolojan într-un interviu acordat TVR.
Prim-ministrul afirmă că s-a ajuns la un consens în coaliție pe măsurile de asuteritate din pachetul 3, în sepcial în ceea ce privește elementele de bază și aspectele tehnice. În zilele următoare, dealiile tehnice vor trebui validate.
”Așa cum am procedat la finalul anului trecut când s-a închis ultima ședință de coaliție, am dat un comunicat de presă în care toate aceste lucruri au fost stabilite, deci elementele de bază sunt stabilite, am convenit și aspectele tehnice și mai e nevoie de o validare acestor detalii tehnice care ar trebui să se facă săptămâna viitoare, în așa fel încât în baza auditării fiecărei instituții din România să se ia deciziile legate de reducerea de cheltuiel acolo unde este necesar și acolo unde într-adevăr se introduce lucrul”, a explicat premierul Bolojan.
UPDATE: Ilie Bolojan, despre scandalul în care este implicat ministrul Justiției, Radu Marinescu: ”Plagiatul este o formă de furt”.
Ilie Bolojan, premierul României, a vorbit, cu câteva momente în urmă, la TVR, despre scandalul în care este implicat ministrul Justiției. Recent, Radu Marinescu a fost acuzat de Emilia Șercan că și-a plagiat teza de doctorat.
Ilie Bolojan, premierul României, a declarat, cu câteva momente în urmă, că a purtat astăzi o discuție cu ministrul Justiției. Asta, în contextul în care acesta a fost acuzat de Emilia Șercan că și-a plagiat teza de doctorat. Prim-ministrul a explicat că orice persoană care ocupă o funcție trebuie să fie conștientă de situațiile care pot apărea.
”Am avut o discuție dimineața cu ministrul Justiției. Plagiatul este o formă de furt. Orice om care ocupă o funcție publică sau care are o funcție de răspundere chiar în sectorul privat, este performanță sau nu, în funcție și de autoritatea pe care o are. Cu cât cei care ocupăm funcții publice suntem mai atacați, motivat sau nu, și datorită acestor atacuri ne pierdem autoritatea, cu atât riscul să nu mai fim performanți este destul de mare. Clarificarea oricăror situații de genul acesta sunt de bun augur, în așa fel încât să conserve credibilitatea unui responsabil, în așa fel încât să poată să își exercite autoritatea.”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR.
UPDATE: CSM face presiuni asupra Guvernului Bolojan. Solicită deblocarea concursurilor de admitere în magistratură, 751 de posturi de judecători vacante.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cere Guvernului Bolojan să adopte rapid măsuri pentru deblocarea concursurilor de admitere în magistratură, suspendate pe tot anul 2026. Potrivit CSM, justiția are o importanță socială cel puțin egală cu cea a sănătății sau educației.
”Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită public Guvernului României adoptarea de îndată a măsurilor necesare deblocării concursurilor de admitere în magistratură, suspendate pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 potrivit art. XXII alin. (1) – (2) și (4) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, astfel cum s-a procedat în alte domenii de activitate, precum domeniul sănătăţii sau educaţiei, realizarea actului de justiţie având o importanţă socială cel puţin egală”, a transmis CSM, marți, 13 ianuarie 2026.
Instituția susține că există un deficit de aproximativ 15% de judecători (751 de posturi vacante din 5070), ceea ce afectează grav funcționarea justiției, iar blocarea concursurilor de admitere în magistratură riscă să agraveze această lipsă acută de personal.
”Adoptarea imediată a acestor măsuri se impune cu atât mai mult în contextul actual din sistemul judiciar, caracterizat de creșterea exponențială a volumului de activitate, aspecte ignorate de puterea executivă, deşi Consiliul a semnalat public de mai multe ori situaţia resurselor umane şi a solicitat implementarea de măsuri legislative pentru ocuparea posturilor vacante.
Iar în condiţiile actuale, caracterizate de instabilitatea statutului magistratului şi atacuri repetate la adresa corpului profesional din partea celorlalte puteri în stat şi a unor reprezentanţi mass-media, există riscul diminuării în continuare a numărului de judecători prin plecări voluntare din sistemul judiciar”, a explicat CSM.
De asemenea, instanţele din România se află pe primul loc în Uniunea Europeană ca volum de activitate, în cursul anului 2025 fiind înregistrate aproximativ 3,6 milioane de dosare pe rolul instanţelor judecătoreşti, care au fost gestionate în condiţiile unui deficit de judecători situat în jurul procentului de 20% pe tot parcursul anului de referinţă, a punctat CSM.
”Totodată, trebuie conştientizat că potrivit statisticii întocmite de Consiliu, în România 49 de judecătorii funcţionează în sistem de avarie, încărcătura pe judecător fiind în cazul multora dintre acestea peste încărcătura medie la nivel naţional, astfel cum s-a evidenţiat în documentul ataşat.
Astfel, dintr-o schemă aprobată de 4 – 5 posturi de judecător, în cadrul unora dintre aceste instanţe sunt efectiv în funcţie între 1 – 3 judecători, cu consecinţa afectării profunde a eficienţei actului de justiţie şi a duratei procedurilor derulate”, a continuat CSM.
Prin urmare, secția pentru judecători cere Guvernului să adopte măsuri legislative pentru acoperirea deficitului de judecători, subliniind că lipsa personalului afectează grav dreptul cetățenilor la accesul la justiție într-un termen rezonabil.
UPDATE: Ilie Bolojan, despre tăierea primei zile de concediu medical: ”Am introdus posibilitatea ca angajatorul să sesizeze atunci când constată că sunt nişte abuzuri”.
Guvernul a decis ca prima zi de concediu medical pentru un episod de boală să nu mai fie plătită pentru angajații din România, măsura urmând să se aplice concediilor medicale eliberate în perioada 1 februarie 2026 + 31 decembrie 2027. Decizia a fost adoptată marți, 30 decembrie, printr-o Ordonanță de Urgență aprobată în ultima ședință de guvern din anul 2025.
Potrivit actului normativ, angajatorii vor suporta costurile concediilor medicale începând cu a doua și până în a șasea zi de incapacitate temporară de muncă, urmând ca, din a șaptea zi, plata indemnizațiilor să fie preluată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Până în prezent, primele cinci zile de concediu medical erau achitate de angajator, iar din a șasea zi costurile reveneau CNAS.
Premierul Ilie Bolojan a explicat, într-un interviu acordat Televiziunii Române, motivele care au stat la baza acestei decizii, afirmând că autoritățile au urmărit limitarea abuzurilor din sistem.
”Aceste concedii sunt date fără un fundament medical și am fost puși în situația să luăm măsuri pentru a descuraja acest lucru și cred că am făcut bine ce am făcut, chiar dacă nu sună bine, pentru că am redus plata concediilor medicale. Pentru că am întărit autoritatea de control a casei asupra medicilor care îi liberează aceste adevărințe și pentru că am introdus posibilitatea ca angajatorul să sesizeze atunci când constată că sunt niște abuzuri. Doar având mai mulți oameni în economie, putem avea o economie mai competitivă care ofere șanse pentru mai mulți.”, a declarat premierul.
Măsura a generat nemulțumiri în rândul angajaților și al sindicatelor, mulți invocând faptul că decizia îi afectează inclusiv pe cei care folosesc concediul medical în mod legitim. Premierul a fost întrebat dacă este conștient de reacțiile negative și de argumentele potrivit cărora fraudele ar trebui investigate direct, fără a penaliza întregul sistem.
În acest context, Ilie Bolojan a susținut că observațiile criticilor sunt parțial justificate, dar a subliniat dificultățile existente în administrarea resurselor.
”Cei care fac aceste observații au parțial dreptate pentru că, într-adevăr, într-un sistem care funcționează fără astfel de probleme, lucrurile ar putea să fie organizate mai bine. Gândiți-vă că în condițiile în care în anumite zone ai un număr mare de oameni, mult mai mare decât cel normal, care beneficiază de niște drepturi pe documentații artificiale, în loc să-ți aloci resursele pe care le ai, atâte câte sunt, în mod corect către cei care au nevoie, trebuie să disipi banii”, a declarat Bolojan.
UPDATE: Premierul Ilie Bolojan confirmă planul de creştere a vârstei de pensionare pentru militari şi poliţişti: ”Trebuie găsite variante cât se poate de corecte şi de cinstite pentru creşterea vârstei”.
Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seară că reducerea cheltuielilor bugetare din structurile de forță ale statului poate fi realizată prin majorarea vârstei de pensionare, fără a recurge la concedieri. Măsura ar urma să vizeze Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Protecție și Pază, în contextul presiunilor tot mai mari asupra bugetului public.
Șeful Guvernului a explicat că în aceste instituții există deja un deficit de personal, motiv pentru care soluția reducerii numărului de angajați nu este una viabilă. Potrivit premierului, controlul cheltuielilor trebuie realizat prin ajustări structurale, inclusiv prin creșterea vârstei de pensionare, cu respectarea unor reguli tranzitorii pentru cei care se apropie de ieșirea din activitate.
Întrebat la TVR dacă în Guvern există o discuție privind majorarea vârstei de pensionare pentru militari și polițiști, Ilie Bolojan a confirmat acest lucru.
”Aceasta este o realitate care privește și aceste categorii. Iar aici, controlul cheltuielilor nu îl faci prin reduceri de personal, pentru că este un deficit de personal. Controlul cheltuielilor se face prin creșterea vârstei de pensionare, respectând niște reguli de bun simț. Cei care astăzi au vârsta de pensionare și se pot pensiona li se aplică, ca și în propunerea magistraților, varianta tranzitorie, adică pot să își mențină actualele drepturi, indiferent cât lucrează”, a declarat premierul.
Bolojan a subliniat că Executivul nu își dorește un val masiv de pensionări în rândul forțelor de ordine, avertizând că un astfel de scenariu ar afecta atât instituțiile, cât și angajații.
”Nu ne ajută deloc nici pe ei, nici pe noi”, a spus acesta, adăugând că ”trebuie găsite variante cât se poate de corecte și de cinstite pentru creșterea vârstei de pensionare, găsind niște formule de pensionare accelerată acolo unde într-adevăr se justifică”.
”Am dat exemple, nu m-am ferit să spun asta. Una este să stai în pază la un sediu de instituție de dimineața până seara fără să ai niciun fel de probleme, fără să depui efort și poți să faci asta fără niciun fel de problemă până la 65 de ani. Și alta este să fii în fața Guvernului sau la un meci sau într-o situație tensionată unde trebuie să ai o forță fizică, unde ai echipamentul pe tine și atunci, în cazul unui jandarm, cei care sunt în brigăzi mobile, trebuie să li se găsească o formulă de pensionare mai rapidă”, a explicat Ilie Bolojan.
Întrebat când ar putea fi adoptate aceste modificări, premierul a indicat un orizont apropiat.
”Cu cât se fac mai repede, cu atât se fac mai bine. Cred că în acest an. România, dacă vrea să se însănătoșească economic, trebuie să aibă mai mulți oameni în economia reală. Iar asta înseamnă să creștem vârsta de funcționare, că ne place, că nu ne place, pentru că altfel nu mai putem funcționa”, a mai spus premierul.
Vicepremierul și ministrul USR al Apărării, Radu Miruță, a confirmat luni, la rândul său, că în coaliția PSD-PNL-USR-UDMR s-a convenit asupra acestei soluții.
”Acesta este compromisul acceptat de coaliție ca să nu taie din salariu, să nu taie din numărul de angajați. Dar trebuie să contribuim și noi la efort, prin creșterea vârstei de pensionare”, a declarat Miruță, la Antena 3.
UPDATE: Cum explică Ilie Bolojan eliberarea din funcţia de ministru al Educaţiei a lui Daniel David abia după 22 de zile: ”Demisia domnului David s-a suprapus cu perioada de sărbători”.
Premierul Ilie Bolojan a acordat, marţi seară, un amplu interviu postului naţional de televiziune, TVR, vorbind despre cele mai „fierbinţi” probleme ale scenei politice româneşti, începând cu preluarea, ca interimar, a conducerii Ministerului Educaţiei.
Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seară, în interviul acordat Televiziunii Române, că a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de a prelua interimar conducerea Ministerului Educației, portofoliu rămas vacant după demisia fostului ministru Daniel David. Potrivit reprezentanților instituției, propunerea a fost înaintată în cursul zilei de marți.
Funcția de ministru al Educației este liberă din luna decembrie, iar situația a generat discuții publice legate de întârzierea numirii unei noi conduceri. În interviul acordat TVR, premierul a abordat subiectul interimatului, explicând contextul politic și administrativ în care s-a produs plecarea lui Daniel David și motivele pentru care procedura a durat mai mult decât era de așteptat.
Fostul ministru al Educației și-a anunțat demisia pe 22 decembrie, menționând că despărțirea de funcție a fost una fără tensiuni.
”Am vrut să fie o plecare amiabilă”, a transmis Daniel David la momentul respectiv.
Ilie Bolojan a explicat, în cadrul interviului, că suprapunerea demisiei cu perioada sărbătorilor de iarnă a influențat calendarul deciziilor guvernamentale. Premierul a precizat că obiectivul este asigurarea continuității administrative și evitarea blocajelor în funcționarea ministerului, într-un context considerat sensibil pentru sistemul de învățământ.
”Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică existând un interimat și am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu”, a declarat premierul Bolojan.
UPDATE: Reforma pensiilor speciale este inevitabilă. Premierul Ilie Bolojan spune că ”însănătoșirea economică” a României depinde de majorarea vârstei de pensionare.
Marți, 13 ianuarie 2026, premierul Ilie Bolojan afirmă că, pentru a asigura viitorul economic al României, trebuie majorată vârsta de pensionare.
Premierul Ilie Bolojan susține necesitatea creșterii vârstei de pensionare ca măsură obligatorie pentru ”însănătoșirea economică” a României. Acesta avertizează că menținerea unor privilegii în sistemul public, în contrast cu efortul celor din economia reală, creează nedreptăți sociale profunde și riscă să prăbușească încrederea cetățenilor în stat.
”Cred ca proiectul atacat la CCR este constituțional.
România, dacă vrea, v-am spus, să însănătoșească economic, trebuie să aibă mai mulți oameni în economia reală. Iar asta înseamnă să creștem vârsta de pensionare, că ne place, că nu ne place, pentru că altfel nu mai putem funcționa.
Gândiți-vă la cei care lucrează de dimineața până seara într-o hală, se urcă în autobuze în miile de fabrici din România, care lucrează până la 65 de ani, care nu pot pleca de acolo pentru că banda respectivă nu se oprește, la oamenii care își fac datoria în sectorul public și peste tot, gândiți-vă ce simt acești oameni, ce încredere au în guvern sau în anumite sisteme, cât timp văd asemenea dezechilibre și nedreptăți.
Trebuie să corectăm lucrurile, nu mai este altă posibilitate”.
În România există peste 200.000 de persoane cu pensii speciale. Peste 90% dintre acestea sunt foști militari, polițiști și angajați ai serviciilor de informații. Numai pensiile polițiștilor costă statul român aproape 8 miliarde de lei anual.
Reforma pensiilor speciale, cerută si de Comisia Europeană prin PNRR, este blocată la Curtea Constituțională, după o a treia amânare a deciziei pe proiectul privind pensile magistraților.
În 2025, peste o sută de procurori și judecători au ales să părăsească sistemul și să se alăture celor peste 5.700 de beneficiari de pensii speciale. Pensia netă medie este de aproape 25.500 de lei.
UPDATE: Premierul Ilie Bolojan, explicații după scandalul pe tema acordului Mercosur: ”A fost un acord între Guvern și domnul președinte”.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, recent, despre scandalul Mercosur, susținând că acordul este important și că economia noastră va merge bine atâta timp cât lucrurile vor fi stabile în UE.
Ilie Bolojan a venit, recent, cu explicații pe tema scandalului Mercosur. În opinia premierului, acordul reprezintă o oportunitate strategică pentru consolidarea poziției României de centru industrial regional. Asta, după ce au existat numeroase discuții și declarații, ministrul Agriculturii susținând că nu știa nimic despre semnarea tratatului.
Conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României a decis în unanimitate să sprijine Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, grupă care reunește patru țări din America de Sud, iar înțelegerea nu se referă doar la agricultură, ci și la eliminarea treptată a mai mult de 90% din taxele vamale, facilitând astfel intrarea pe piața Mercosur a automobilelor și pieselor de schimb, a produselor chimice și farmaceutice, precum și a utilajelor industriale fabricate în spațiul comunitar.
Într-o intervenție recentă, premierul a explicat că ”dacă Uniunea Europeană merge bine, economia noastră, fiind într-o bună măsură integrată în lanțurile valorice ale industriei europene, merge și ea bine. Funcționează ca o locomotivă economia europeană pentru noi. Ori Uniunea Europeană a avut de luat o decizie strategică, pe care o negocia de cred că 20 de ani, de a-și extinde piațele, deci piața noastră, care este de 450 de milioane de consumatori, practic a încheiat un acord în care se vor elimina treptat în următorii 10-15 ani taxele vamale cu țările din America de Sud, așa numitul MERCOSUR, care din nou e un grup de consumatori de peste 260 de milioane de locuitori, din care Brazilia, cea mai mare țară, are peste 200 de milioane și practic s-a făcut o zonă economică care se va dezvolta treptat, treptat, deci în următorii 10-15 ani, în care este o piață mare și teoretic ar trebui să fie niște beneficii importante pentru ambele părți, pentru că o piață mare îți permite să scalezi, îți permite să crești, îți permite să vinzi mai mult și să vinzi mai ieftin, în așa fel încât tot să câștige.”, a spus el, pentru TVR.
Premierul a menționat faptul că riscurile nu pot fi excluse, dar că ”Uniunea Europeană a luat o decizie corectă și cred că România a făcut bine că a susținut această decizie pentru că acesta este tabloul general”.
În același timp, Bolojan a explicat faptul că negocierile au ținut de anumite elemente importante, fiind nevoie de condiții de siguranță pentru a evita riscurile în agricultură.
”Aceste negocieri s-au derulat pe final de an și pe începutul anului și au însemnat câteva lucruri importante, au însemnat niște condiții suplimentare de siguranță pentru a limita riscurile pe componente agricole, adică pentru a nu avea, de exemplu, niște importuri în țările europene a acestor produse la niște prețuri foarte mici, pentru că trebuie să recunoștem că ei sunt mai competitivi datorită acestor elemente.
Au fost limitate cantitățile, deci sunt niște cantități limitate, a scăzut procentul de la 8% la 5%, de la care dacă aceste produse depășesc o cotă de piață, țările pot să suspende scutirea de taxe, deci pot să revină la taxe mult mai mari și oricum aceste măsuri se vor aplica în următorii 10 ani. În plus, ca măsură suplimentară de sprijin s-au alocat fermierilor, pentru că noi eram o țară care am susținut politica agricolă comună, adică să existe o linie de finanțare pentru primieri, pentru a-i face să rămână competitivi. Și, practic, s-au alocat 45 de miliarde suplimentari pe componenta de politica agricolă, din care agricultorilor români le revin 3,8 miliarde. Practic, va mai veni, să spunem, încă un bonus suplimentar pentru agricultori români ca să fie competitivi.”
”Acestea sunt riscurile și trebuie să le explicăm. Asta este decizia pe fond. Și atunci, având în vedere tabloul general, Ministerul Economiei a notificat, practic, Ministerul de Externe atunci când s-a pus în discuție în comitetul în care votează ambasadorii fiecărei țări la Comisia Europeană, a dat o instrucțiune ambasadoarei noastre, doamna Iulia Matei, în așa fel încât să voteze, dar cu anticipația la toate negocierile și a fost un acord între guvern și domnul președinte, în așa fel încât să avem o poziție convergentă.”, a mai explicat premierul.
UPDATE: Ilie Bolojan, despre investițiile din 2026. Bugetul va fi adoptat până la finalul lunii februarie, cu focus pe fondurile europene: ”Va fi o prioritate pentru noi”.
Ilie Bolojan a afirmat, marți seara, 13 ianuarie, că se bazează pe o strategie agresivă de investiții pentru acest an, având ca prioritate absorbția fondurilor europene și deblocarea plăților către constructori.
Într-un interviu pentru TVR, premierul Ilie Bolojan a explicat că bugetul, ce urmează să fie adoptat până la finalul lunii februarie, se va concentra pe gestionarea celor 10 miliarde de euro din PNRR și a tranșelor din fondurile de coeziune, în încercarea de a susține cele peste 20.000 de proiecte aflate în derulare la nivel național.
”Bugetul ar trebui adoptat până la finalul lunii februarie. Avem încă 5 miliarde de euro din fondurile de coliziune, dar ele continuă și în anii următori. Cele 10 miliarde de euro care sunt din PNR trebuie să îi atribuim până la finalul acestui an, mai exact până în toamnă și asta înseamnă că va fi o prioritate pentru noi.
Deci bugetul de investiții, de exemplu, se va baza în principal pe absorbția de fonduri europene, așa cum am făcut și anul acesta, am reușit să avem investiții importante și să ne achităm datoriile la constructori la finalul anului, pentru că mai mult de jumătate din banii de investiții au reprezentat fondurile europene. Pentru că trebuie să venim cu sumele de cofinanțare de funduri europene. depinde, pe de o parte sunt mii de proiecte.
Gândiți-vă că în administrația locală sunt în jur de 20.000 de proiecte în România, deci în fiecare localitate din România sunt câteva proiecte, în unele sunt foarte multe proiecte, în altele mai puține, dar depinde de capacitatea administrațiilor și a beneficiarilor să gestioneze aceste investiții, depinde de constructori să fie capabil să termine lucrările la timp, să le facă de calitate, depinde de consultanți, de decontări și așa mai departe, iar guvernul trebuie să asigure fluxurile de plăți.
Ar trebui să primim, dacă vom răspunde în această lună la toate întrebările, pe final de februarie, început de martie, aproximativ 2 miliarde de euro, cât reprezintă ultima cerere de plăți depus anul trecut și ar trebui să ne pregătim pentru ca la primăvară să depunem o nouă cerere de plăți, tot granturi, din fonduri europene de aproximativ 1,8 miliarde euro.
Avem nevoie să asigurăm fluxurile de plăți către constructori și, în felul acesta, simplificând, deblocând tot ce poate să apară și bazându-ne pe autorități contractate, pe constructori, pe proiectanți, pe consultanți, putem și anul acesta să avem un volum important de investiții”.
