În timp ce își face campanie electorală de la Bruxelles pentru buncărul cu piscină, Iohannis, susținere pentru Cîrstoiu ”Coaliția a găsit un candidat bun”.
Candidatul Klaus Iohannis aflat în campanie electorală la Bruxelles, a declarat că, în opinia sa, ”Coaliţia, până în momentul acesta, a făcut paşi buni şi a găsit un candidat bun”, întrebat pe cine ar vota pentru Primăria Capitalei, între Nicuşor Dan şi medicul Cătălin Cîrstoiu, candidatul comun al PSD şi PNL.
”Păi staţi să îşi anunţe candidatura şi pe urmă discutăm. Vă amintiţi pe cine votaţi acum mai mulţi an şi pe urmă nu s-a mai prezentat. Una peste alta ca să nu fiu foarte evaziv. Cred că Coaliţia, până în momentul acesta, a făcut paşi buni şi a găsit un candidat bun”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat pe cine ar vota pentru Primăria Capitalei, Nicuşor Dan sau candidatul comun al PSD şi PNL, medicul Cătălin Cîrstoiu, joi, înaintea participării la la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.
Nicuşor Dan vrea un nou mandat la şefia Primăriei Capitalei, susţinut de Alianţa Dreata Unită formată din USR, Forţa Dreptei şi PMP. Liderii Coaliţiei PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, au avut un eveniment de prezentare, miercuri la Palatul Parlamentul, a candidatului comun al celor două partide la şefia PMB, în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu.
Klaus Iohannis a declarat joi, că abordarea sa şi a contracandidatului său la funcţia de secretar general al NATO, Mark Rutte, sunt „uşor diferite” în ce priveşte viitorul Alianţei.
Întrebat de presă ce îl diferenţiază de premierul olandez Mark Rutte, Iohannis a răspuns: „Cred că ne deosebeşte geografia, istoria şi cu siguranţă sunt unele teme unde abordările noastre … ambele sunt foarte constructive, dar uşor diferite în ce priveşte viitorul NATO”.
Iohannis a spus, înainte de a participa la Consiliul European, că are cu Mark Rutte o relaţie „normală” şi o „competiţie constructivă”.
Ajuns la Bruxelles, candidatul Klaus Iohannis a declarat că a avut „discuții bune” cu aliații, după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al Alianței Nord Atlantice.
”Fiecare stat vrea să facă anumite afirmații, dar ele să fie păstrate totuși în cadrul NATO. Vedeți, la NATO nu există o procedură publică, nu se votează, rezultatul se stabilește consensual, și atunci aceste discuții sunt destul de complexe, fiindcă lumea nu dorește ca în spațiul public să se vehiculeze felul în care au reacționat. Eu cunosc reacțiile, dar, pentru a proteja aceste sensibilități, prefer să nu le spun public”.
În ziua în care şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de secretar general al NATO, preşedintele Iohannis a publicat, în Politico, un „decalog” care ilustrează modul în care priveşte viitorul NATO.
Infatuatul cu ochiul căzut pe obraz a spus că, acest „decalog” a fost „foarte bine primit”.
„Am avut discuţii bilaterale cu aliaţi şi mulţi au menţionat că li s-a părut că am venit exact cu temele care sunt foarte importante”, a detaliat el.
Întrebat dacă a discutat şi cu reprezentanţii statelor care îl susţin pe Rutte la funcţia de secretar general al NATO, Iohannis a spus că „aceste poziţii vor fi exprimate de statele respective şi de reprezentanţii lor, nu de mine”. „Despre aceste chestiuni nu se prea fac declaraţii, decât în formatul NATO”, a adăugat el.
Iohannis a vorbit şi despre discuţiile cu reprezentanţii statelor care îl susţin în cursă.
„La NATO nu este o procedură publică, nu se votează. Rezultatul se stabileşte consensual şi atunci aceste discuţii sunt destul de complexe, fiindcă lumea nu doreşte ca în spaţiul public să se vehiculeze felul în care au reacţionat. Eu cunosc reacţiile, dar pentru a proteja aceste sensibilităţi, prefer să nu le spun public”, a explicat el.
Întrebat dacă vizează şi altă funcţie la nivel înalt european, Iohannis a răspuns: „Eu mă concentrez pe discuţiile pentru NATO”.
De partea cealaltă, premierul Olandei, Mark Rutte, a declarat, joi la Bruxelles, despre contracandidatul său la şefia NATO, Klaus Iohannis, că acesta este ”un om minunat”, „este preşedintele României de 10 ani şi a lucrat bine aproape mereu cu acesta. „Este un lider credibil pentru ţara lui”, a adăugat Rutte, care nu a vrut să comenteze ce şanse ar avea şeful statului român să devină secretar general al NATO.
”Cu siguranţă nu o să fac asta, pentru că este un om minunat. Este preşedinte al României de 10 ani şi am lucrat bine aproape mereu. Este un lider credibil pentru ţara lui. Cât despre NATO, aşa cum ştiţi, nu zic nimic”, a declarat Mark Rutte, întrebat cât de departe stă de Klaus Iohannis şi cât de comod va fi la reuniunea Consiliul European, în contextul în care preşedintele Iohannis s-ar crede un şef al NATO mai bun decât el şi dacă a încercat să îi facă semne pe sub masă preşedintelui Iohannis sau e prea departe.
Chestionat dacă preşedintele Klaus Iohannsi este un lider credibil şi pentru NATO, premierul olandez a răspuns: ”Nu o să spun nimic despre NATO, nimic”.
”În afară de ce i-am zis unui coleg de-al vostru în octombrie anul trecut”, a completat Rutte.
Klaus Iohannis a anunțat din nou, ca de fiecare dată, că țara noastră nu-și va schimba unghiul de abordare privind ajutorul militar dat Ucrainei, adică în continuare România nu va prezenta transparent sprijinul oferit statului vecin, pentru că nu e ”util”, dat fiind că suntem lângă front.
”Nu, România nu va fi mai transparentă și pentru asta nici nu o să vă dau detalii cine și pe cine va antrena, dar pot să vă dau un exemplu de proiect de acest tip care mie îmi place foarte mult: este vorba despre antrenarea piloților ucraineni pe aeronave F-16, lucru care se va desfășura într-o bază din România”, a spus Iohannis, întrebat dacă România va fi mai transparentă în ceea ce privește ajutorul militar direct pentru Ucraina.
Președintele a mai precizat că pur și simplu „nu mi se pare util să facem publice detalii despre ajutorul militar sau despre unde facem antrenamente cu militarii ucraineni”.
”Suntem lângă front. Nu are rost să dăm date via media celor care agresează Ucraina. Aceasta este explicația, dar sigur că toate aceste măsuri sunt agreate de forurile competente și ele sunt gestionate cu foarte mare responsabilitate la noi”, a conchis Klaus Iohannis.
”În ceea ce priveşte reuniunea Consiliului European, care va începe în câteva minute, avem o agendă foarte densă, cu subiecte extrem de importante şi de data aceasta. Aş menţiona doar câteva din subiectele care sunt pe agendă astăzi. Cel mai important, pe departe, este iarăşi Ucraina. Eu voi insista pe urgenţa sprijinului militar şi pe necesitatea de a îndeplini angajamentele pe care ni le-am asumat, tot aici, la Consiliu. România va continua să acorde asistenţă pe toate dimensiunile, îndeosebi pe palier umanitar, militar şi în ceea ce priveşte tranzitul cerealelor ucrainene, sau, în sens mai larg, a produselor agricole”, a declarat Iohannis.
„Menținerea sprijinului european rămâne fundamentală și pentru Republica Moldova. Republica Moldova este cel mai afectat stat de agresiunea Rusiei, după Ucraina, evident. Din vecinătatea noastră, problemele se acumulează foarte mai mult în Moldova. Voi evidenția faptul că Republica Moldova traversează o perioadă pre-electorală complexă și se confruntă cu amenințări hibride, chiar fără precedent. Și este esențial să o sprijinim. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european. În tot acest tablou complex, voi insista asupra importanței Mării Negre, zonă cu valențe multiple, după cum știm, atât pentru securitatea în sine a Europei, cât și pentru securitatea alimentară, chiar la nivel global”, a mai afirmat președintele României.
Klaus Iohannis, întrebat dacă vizează și o funcție europeană pe lângă candidatura la NATO: ”Mă concentrez pe discuțiile pentru NATO. Am avut discuții foarte bune cu aliații.”
”Nu e nici un secret că am discuții bilaterale cu aliați și mulți au spus că am venit exact cu temele care sunt foarte importante”, a mai spus Iohannis despre un decalog pentru NATO pe care l-a publicat săptămâna trecută. ”Au întrebări legate și de alte teme, până acum am avut discuții foarte bune”, a mai spus el.
Întrebat cum a fost primită candidatura sa și care sunt pozițiile SUA, Marii Britanii și Franței, el a spus că ”aceste poziții vor fi exprimate de statele respective, nu de mine. Despre aceste chestiuni nu se prea fac declarații decât în formatul NATO. Dar vă pot spune că sunt discuții foarte bune. Cu Mark Rutte avem o relație absolut normală, nici unul nu dorește ca prin această competiție să se strice proiecte construite în ani. Dimpotrivă, este o competiție constructivă”.
El a fost întrebat în mod repetat despre negocierile pentru NATO și a spus că ”nu este uzual să se facă declarații după aceste negocieri, rezultatele sunt deosebit de sensibile. La NATO nu există o procedură publică, nu se votează, rezultatul se obține consensual, și lumea nu dorește ca în spațiul public să se vehiculeze cum au reacționat. Eu cunosc reacțiile, dar prefer să nu le spun public”.
”Fiind o competiție atipică, nu cred că e rolul meu să spun despre celălalt competitor. Ne deosebește geografia, istoria. Sunt unele teme unde abordările noastre sunt ușor diferite în ce privește viitorul NATO”, a mai spus Iohannis.
Mark Rutte a vorbit, pentru prima dată, despre candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO. Premierul olandez a fost întrebat de un jurnalist din țara lui cum o să fie să stea la masă cu unul care se crede mai bun pentru șefia Alianței Nord-Atlantice. Rutte l-a lăudat pe președintele român.
Jurnalist: Îl văd astăzi aici pe colegul dumneavoastră din România, pe președintele Iohannis, care se crede un șef NATO mai bun decât dumneavoastră. Nu știu cât de departe stați unul de celălalt la masă, dar cât de comod va fi? Ați încercat să-i faceți semne cu piciorul pe sub masă sau e prea departe?
Mark Rutte: Cu siguranță nu o să fac asta, pentru că este un om minunat. Este președinte al României de 10 ani și am lucrat bine aproape mereu. Este un lider credibil pentru țara lui. Cât despre NATO, așa cum știți, nu zic nimic.
Jurnalist: Dar credeți că este un lider credibil și pentru NATO?
Mark Rutte: Nu o să spun nimic despre NATO, nimic. În afară de ce i-am zis unui coleg de-al vostru în octombrie anul trecut.
Klaus Iohannis a declarat, joi, la Summitul Energiei Nucleare de la Bruxelles, că România este hotărâtă să-şi dezvolte programul de energie nucleară prin sporirea capacităţii de producţie la scară largă şi prin implementarea tehnologiei inovatoare a Reactoarelor Modulare Mici, în colaborare cu Statele Unite ale Americii şi alţi parteneri cheie şi să devină un lider regional în operarea şi implementarea energiei nucleare.
”Permiteţi-mi să încep prin a mulţumi gazdelor noastre, Prim-ministrul De Croo şi Directorul General Grossi, pentru organizarea unui summit care subliniază urgenţa acţiunii climatice şi importanţa energiei nucleare în tranziţia energetică globală. Acest summit are o semnificaţie profundă, fiind organizat ca urmare a includerii emblematice a energiei nucleare în Evaluarea Globală la COP28 în Dubai”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis în discurs.
”Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică joacă un rol crucial în facilitarea cooperării în vederea creşterii dezvoltării noastre sociale şi economice. Cooperarea României cu Agenţia va continua în timp ce ne îndreptăm spre un viitor mai durabil şi mai sigur din punct de vedere energetic”, a precizat Iohannis.
”Mai mult decât atât, ne propunem să devenim un lider regional în operarea şi implementarea energiei nucleare, în formarea forţei de muncă specializate, şi un hub al lanţului de aprovizionare pentru producţia de energie nucleară”, a ţinut să precizeze şeful statului, adăugând că în dezvoltarea programului naţional de energie nucleară, suntem dedicaţi siguranţei publicului şi mediului, operării instalaţiilor noastre în condiţii de siguranţă şi respectării depline a cerinţelor de neproliferare asumate.
”Mă aştept ca Summitul de astăzi să consolideze angajamentul faţă de expansiunea energiei nucleare în mixul energetic din Uniune Europeană şi în cel global. Acest angajament este esenţial pentru deblocarea investiţiilor în timp util, pentru consolidarea lanţurilor de aprovizionare şi pentru formarea următoarei generaţii de specialişti în energie nucleară. Salut paşii recenţi efectuaţi în acest sens de către Comisia Europeană, cum ar fi Alianţa Industrială Europeană pentru Reactoarele Modulari Mici”, a afirmat preşedintele României.
Potrivit lui Klaus Iohannis, ”trebuie să ne asigurăm că ambiţiile noastre în domeniul energiei nucleare beneficiază de un sprijin financiar adecvat, luând în considerare şi rolul energiei nucleare în accelerarea decarbonizării”.
”Combinarea finanţării publice şi private este esenţială în crearea unui model de afaceri, uşor de replicat, pentru implementarea accelerată a energiei nucleare. Trebuie să ne extindem investiţiile în cercetare, proiecte demonstrative şi dezvoltarea de noi materiale şi tehnologii nucleare. În concluzie, permiteţi-mi să fac un apel la acţiune unitară care să valorifice potenţialul masiv al energiei nucleare de a ne îndrepta spre un viitor cu emisii zero şi sigur din punct de vedere energetic”, a mai spus preşedintele.
