Acasă Declarații Înainte de a pleca pe 1 decembrie în Dubai, turistul Iohannis, cu o pleoapă căzută, prima apariție după întoarcerea din turneul de lux din Africa

Înainte de a pleca pe 1 decembrie în Dubai, turistul Iohannis, cu o pleoapă căzută, prima apariție după întoarcerea din turneul de lux din Africa

0
0
287

Înainte de a pleca de 1 decembrie în Dubai, turistul Iohannis, cu o pleoapă căzută, prima apariție după întoarcerea din turneul de lux din Africa: ”În aceste vremuri foarte complicate în care ne aflăm, iubirea aproapelui, solidaritatea şi armonia socială sunt tezaurul nostru preţios.”

Turistul  Klaus Iohannis, a declarat, miercuri, la evenimentul comemorativ ”Ceasul Vinerii Mari – 75 de ani de la dezlănţuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco – Catolice”, că ”în aceste vremuri foarte complicate în care ne aflăm, iubirea aproapelui, solidaritatea şi armonia socială sunt tezaurul nostru preţios, pe care mă bucur să-l văd întărit prin rugăciune, caritate, respect şi dialog interconfesional”.

Este emoţionant acest eveniment special prin care rememorăm atacul nedrept şi nedemn la adresa libertăţii de conştiinţă, care s-a întâmplat în urmă cu 75 de ani, prin interzicerea de către regimul comunist a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice. Ca cetăţeni ai unei ţări care a luptat pentru a-şi câştiga democraţia, avem datoria de onoare de a nu-i uita pe cei care au deşteptat conştiinţa de sine a românilor transilvăneni şi pe umerii cărora s-a ridicat la 1918 arcul unităţii noastre naţionale.

Săvârşirea acestui gest de recunoştinţă astăzi, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră ”Sfânta Treime”, la mică distanţă de locul unde acum 175 de ani românii din Transilvania îşi proclamau drepturile şi libertatea, capătă semnificaţia unui important şi necesar act patriotic şi cultural de relevanţă naţională”, a afirmat Klaus Iohannis, miercuri, la evenimentul comemorativ ”Ceasul Vinerii Mari – 75 de ani de la dezlănţuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco – Catolice”.

Turistul a mai spus că ”anul 1948 a fost marcat de lichidarea proprietăţii private şi de prigoana declanşată asupra conducerii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice şi s-a încheiat cu desfiinţarea acesteia”.

În toamna lui 1948, la un secol de la Marea Adunare Naţională de la Blaj, arestarea episcopilor greco-catolici Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu a constituit un nou pas din strategia comuniştilor de acaparare a puterii, de îndepărtare a poporului român de destinul său european şi de amputare a tradiţiilor noastre spirituale.

Acest proces de stopare a evoluţiei democratice a societăţii româneşti a început prin instalarea unui guvern nelegitim în martie 1945, a continuat prin falsificarea alegerilor din 1946, prin arestarea opoziţiei politice şi schimbarea regimului constituţional în 1947. Anul 1948 a fost marcat de lichidarea proprietăţii private şi de prigoana declanşată asupra conducerii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice şi s-a încheiat cu desfiinţarea acesteia. Persecuţia declanşată împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice deschidea o nouă fază în asaltul comuniştilor asupra valorilor şi instituţiilor democratice ale ţării: etapa anihilării conştiinţelor şi a suprimării elitelor României”, a completat Iohannis.

El a mai spus că ”scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice s-a petrecut, supremă umilinţă, chiar în ziua în care ar fi trebuit să fie onorată contribuţia ei la Marea Unire”.

Acţiunea comuniştilor călca în picioare identitatea noastră naţională, consfinţită prin Constituţia democratică interbelică, încă în vigoare la acea dată, care prevedea fără echivoc că „Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi protecţiune„, iar „Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti„. Contrar a ceea ce regimul comunist şi-ar fi dorit să se întâmple, anii mulţi şi grei de suferinţă care au urmat pentru comunitatea greco-catolică din România au constituit un exemplu de jertfă şi stăruinţă în mărturisirea credinţei”, a mai precizat turistul de lux al Statului Eșuat.

Acesta a mai declarat că la ”beatificarea celor şapte episcopi – martiri, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, Sfântul Părinte Papa Francisc a arătat cum credincioşii greco-catolici din România, prigoniţi de un sistem tiranic, însă inspiraţi şi întăriţi de sacrificiul episcopilor lor martiri, au continuat „să mărturisească credinţa, fără să cedeze şi fără să se răzbune„”.

Atunci când s-a aflat în domiciliu forţat, evocând arestarea şi întemniţarea sa şi a celorlalţi episcopi greco-catolici, Cardinalul Iuliu Hossu a spus cu înţelepciune: «Istoria nu s‑a terminat aici!» Iar istoria i-a dat dreptate. Luminând multor români calea speranţei, rezistenţa clerului şi a credincioşilor greco-catolici în faţa persecuţiilor a contribuit la capacitatea întregii noastre societăţi de a-şi regăsi libertatea, reperele morale şi puterea credinţei. La 30 decembrie 1989, printr-unul dintre primele acte ale Revoluţiei Române, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică şi-a reocupat demn, cu legitimitate, locul binemeritat în rândul cultelor, în viaţa religioasă a colectivităţilor şi în dialogul interconfesional din ţara noastră”, a mai explicat şeful statului.

Turistul a adăugat că, ”statul român recunoaşte meritele istorice ale Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, suferinţa şi posteritatea luminoasă a martirilor săi”.

Două acte normative pe care le-am promulgat de curând, legea pentru celebrarea operei şi a personalităţii Cardinalului Iuliu Hossu şi legea privind sprijinul bugetar pentru Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor din Cluj-Napoca, atestă acest lucru. La 75 de ani de la declanşarea prigoanei comuniste, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică îşi continuă cu sârguinţă misiunea spirituală, socială şi pastorală, ca şi parteneriatul cu autorităţile publice, întru împlinirea binelui comun.

În aceste vremuri foarte complicate în care ne aflăm, iubirea aproapelui, solidaritatea şi armonia socială sunt tezaurul nostru preţios, pe care mă bucur să-l văd întărit prin rugăciune, caritate, respect şi dialog interconfesional. În numele statului român, transmit înalta apreciere Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, contribuţiilor sale la patrimoniul spiritual şi la modernitatea ţării noastre”, a conchis Iohannis.

Încarcă mai mult
Load More In Declarații

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vezi Și

George Simion, răspuns unionist pentru premierul de la Chișinău: ”Republica Moldova, în opinia mea, nu este o țară, este un stat”

Liderul AUR, George Simion, a declarat marţi, despre acuzaţiile că face parte dintr-un pla…