Acasă Declarații Iohannis se umflă în costum și anunță ocoș ridicarea MCV-ului: ”România a făcut reforme, un pas înainte pentru aderarea la Schengen”

Iohannis se umflă în costum și anunță ocoș ridicarea MCV-ului: ”România a făcut reforme, un pas înainte pentru aderarea la Schengen”

0
167

Iohannis se umflă în costumul traforat prețios pe impunătoarea făptură și ne anunță ocoș ridicarea MCV-ului: ”România a făcut reforme, un pas înainte pentru aderarea la Schengen”.

Marți seara, 22 noiembrie, președintele României, Klaus Iohannis, a susținut un discurs de la Palatul Cotroceni, despre ridicarea MCV-ului. Oficialul de la București tocmai a primit confirmarea de la Ursula von der Leyen.

Președintele Klaus Iohannis a lăsat de înțeles că România este mai aproape de aderarea la Spațiul Schengen, după promulgarea Legilor Justiției, realizate de către ministrul Cătălin Predoiu (PNL).

Avem confirmarea clară că România a făcut reformele necesare pentru consolidarea statului de drept și s-a înscris pe drumul ireversibil al luptei contra corupției. Comisia Europeană a confirmat în urmă cu câteva minute în raportul făcut public progresul făcut de România în cadrul acestui mecanism, îndeplinim recomandările și obiectivele din MCV, așa cum au fost stabilite la momentul aderării la UE. Acesta e ultimul raport MCV al Comisiei Europene pentru țara noastră. De acum, România va fi ca toate celelalte state membre, doar prin Mecanismul Generalizat al statului de drept.

Parlamentul a adoptat legile fundamentale ale sistemului judiciar pe care le-am promulgat, dupa ce CCR le-a declarat constituționale (…) Aceste reforme sunt esențiale pentru români. Felicit autoritățile, guvernul, ministrul Justiției pentru aceste rezultate și-mi exprim susținerea pentru eforturile diplomatice ale reprezentanților la UE, care au contribuit la ridicarea acestui obiectiv. Îi mulțumesc Ursulei von der Leyen pentru dialogul deschis (…)

Raportul de azi încheie o etapă, dar eforturile comune la nivel de autorități trebuie să continue”, a declarat, printre altele, Klaus Iohannis.

Concluziile raportului de la Comisia Europeană:

Decizia de înființare a MCV în 2006 a fost o parte inerentă a procesului de aderare a României. Aceasta a oferit o modalitate de abordare a aspectelor rămase în suspensie, în cazul în care erau încă necesare progrese suplimentare pentru a asigura capacitatea sistemului judiciar și a organelor de aplicare a legii de a pune în aplicare și de a aplica măsurile adoptate pentru instituirea pieței interne și a spațiului de libertate, securitate și justiție.

De atunci, MCV a oferit un cadru de cooperare și monitorizare pentru a însoți procesul de reformă stabilit în cadrul obiectivelor de referință. Acesta a intrat într-o fază finală atunci când bilanțul pozitiv din ianuarie 2017 a condus la cele douăsprezece recomandări-cheie. Deși această fază a fost prelungită de necesitatea de a aborda cele opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018, mai recent, România a lucrat în mod consecvent la punerea în aplicare a acestor recomandări, astfel cum s-a recunoscut în raportul din iunie 2021. Concluziile acestui raport au fost în măsură să marcheze un progres major în ceea ce privește cadrul juridic și instituțional pentru a aborda recomandările MCV de lungă durată.

Evoluția peisajului privind statul de drept în UE a oferit un nou context pentru cooperarea Comisiei cu România. În special, ciclul anual al raportului privind statul de drept oferă acum un cadru permanent care permite o perspectivă pe termen lung pentru a însoți reforma durabilă, atât cu România, cât și cu alte state membre.

Ciclul anual al raportului privind statul de drept va permite ca faza de punere în aplicare a multor reforme convenite să continue să fie monitorizată în practică. Aspecte precum noul regim în urma desființării Secției de investigare a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar, funcționarea Inspecției Judiciare, resursele umane din sistemul judiciar, punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești de către administrația publică, impactul viitoarei revizuiri a legislației penale asupra eficacității luptei împotriva corupției, precum și evoluția cadrului de integritate și aplicarea acestuia, inclusiv de către Parlament, pot continua să fie monitorizate în acest mod. Acest lucru va face parte din monitorizarea sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, doi dintre pilonii de bază ai rapoartelor. Acest lucru este în concordanță cu angajamentul guvernului român de a consolida, în mod ireversibil, progresele realizate până în prezent în garantarea independenței justiției și a eficienței acesteia, precum și a rezultatelor obținute în combaterea corupției.

Autoritățile române au precizat, de asemenea, că o serie de aspecte imediate vor fi urmărite, după caz, în lunile următoare. România s-a angajat să analizeze în continuare și să țină cont în cea mai mare măsură de avizele Comisiei de la Veneția, cu privire la legile justiției și, în general, dacă sunt necesare acțiuni suplimentare. De asemenea, s-a angajat să finalizeze revizuirea Codului penal și a Codului de procedură penală, pentru a asigura alinierea la deciziile pe care Curtea Constituțională a României le-a luat începând cu 2016. Finalizarea revizuirii celor două coduri face parte, de asemenea, din angajamentele asumate de România în cadrul Planului său de redresare și reziliență, care urmează să fie adoptat până la sfârșitul anului 2022, iar Comisia va evalua îndeaproape codurile revizuite în conformitate cu procedurile specifice prevăzute în acest context. O ultimă chestiune imediată va fi capacitatea viitorului Consiliu Superior al Magistraturii de a contribui la impulsul reformei, iar guvernul român și-a exprimat încrederea în capacitatea acestui consiliu de a da un nou impuls transparenței și responsabilității

România și-a arătat deja angajamentul ferm de a lucra în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept și continuă să coopereze în mod constructiv în acest cadru. În paralel, Planul de redresare și de reziliență al României a permis, de asemenea, stabilirea unor etape specifice pentru realizarea de progrese.

Comisia este încrezătoare că, în prezent, odată cu instituirea etapelor finale esențiale, cooperarea și monitorizarea sistemului judiciar și a politicilor anticorupție din România pot fi continuate în cadrul raportului privind statul de drept și al altor părți stabilite ale setului de instrumente privind statul de drept care se aplică tuturor statelor membre. În acest sens, există deja recomandări în cadrul rapoartelor privind statul de drept, precum și programe în cadrul Instrumentului de asistență tehnică pentru sprijinirea procesului de reformă.

Comisia consideră că progresele înregistrate de România în cadrul MCV sunt suficiente pentru a respecta angajamentele asumate de România la momentul aderării sale la UE.

Este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în legislație concretă a angajamentelor rămase specificate în prezentul raport și la continuarea punerii în aplicare, în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept și cu sprijinul altor părți ale setului de instrumente ale UE privind statul de drept.

Comisia va ține seama în mod corespunzător de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European înainte de a lua o decizie finală privind România în conformitate cu decizia MCV.

Încarcă mai mult
Load More In Declarații

Vezi Și

Jens Stoltenberg, după ministeriala NATO de la București: ”Atunci când vă gândiţi la Ucraina să devină membru NATO, condiţia este ca ea să câştige”

Jens Stoltenberg, după ministeriala NATO de la București: ”Atunci când vă gândiţi la Ucrai…