Acasă Declarații Klaus Iohannis, un fel de Secretar general adjunct al NATO: ”Războiul din Ucraina riscă să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională”

Klaus Iohannis, un fel de Secretar general adjunct al NATO: ”Războiul din Ucraina riscă să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională”

0
284

Klaus Iohannis, un fel de Secretar general adjunct al NATO: ”Războiul din Ucraina riscă să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională”.

Klaus Iohannis: ”Uniunea Europeană a adoptat opt pachete de sancţiuni împotriva Rusiei, iar acum lucrăm la al nouălea. Aceasta este o realitate economică puternică şi o reacţie foarte puternică din partea noastră

”Şeful statului” a afirmat, că atacul Rusiei nu este numai împotriva Ucrainei, ci şi împotriva valorilor fundamentale europene, valori precum democraţia, libertatea, drepturile omului sau exercitarea suverană a drepturilor.

”Preşedintele” Klaus Iohannis a declarat vineri, în cadrul simpozionului internaţional ”The Idea of Europe”, organizat de Universitatea Vytautas Magnus din Kaunas, că Uniunea Europeană a adoptat opt pachete de sancţiuni împotriva Rusiei, iar acum se lucrează la al nouălea, iar aceasta este o realitate economică puternică şi o reacţie foarte puternică din partea UE. El a mai arătat că este important pentru Ucraina să aibă suficiente finanţe să se descurce cu iarna, să se descurce anul viitor şi tocmai au aprobat la nivelul Uniunii Europene un pachet de finanţare în valoare de 18 miliarde de euro pentru Ucraina.

Preşedintele a fost întrebat în cadrul evenimentului dacă Europa încă un proiect de pace şi îşi poate permite să rămână un proiect de pace.

Am vorbit deja despre pace, în mesajul meu introductiv, însă permiteţi-mi să spun mai multe pe această temă. Uniunea Europeană a fost creată ca un proiect unitar de pace. Cred că este important să ne amintim că, de secole, în Europa am avut războaie, au fost războaie teribile care au lovit Europa, şi tocmai aici, unde am avut cele mai îngrozitoare războaie, politicienii, naţiunile au decis să creeze proiectul de pace. Iar acesta este Uniunea Europeană şi a reuşit – de când avem Uniunea, nu au mai fost războaie. Şi ghiciţi ce, ne-am gândit „asta este”, dar nu a fost aşa, pentru că nu avem război, un conflict sau intenţia unui conflict în interiorul Uniunii Europene, dar avem un război în Europa”, a spus şeful statului.

Klaus Iohannis a mai arătat că avem un război declanşat împotriva unei ţări europene independente, suverane – Rusia a atacat Ucraina.

Ce e de făcut dacă suntem parte a unui proiect de pace? Să ne declarăm neutralitatea, să stăm şi să aşteptăm să se termine? Cred că nu. Trebuie să fim activi, dar fiind parte a unui proiect de pace, nu putem şi nu trebuie să răspundem cu război, nu trebuie să ripostăm. Însă nu putem accepta războiul, aşa că ce facem? Facem exact ce face Uniunea Europeană, îi răspundem agresorului cu sancţiuni foarte dure, ca să arătăm că, pentru noi, atacarea unei ţări suverane este inacceptabilă, şi asta am făcut. Uniunea Europeană a adoptat opt pachete de sancţiuni împotriva Rusiei, iar acum lucrăm la al nouălea. Aceasta este o realitate economică puternică şi o reacţie foarte puternică din partea noastră. Pe de altă parte, pentru a ne dovedi solidaritatea cu Ucraina, o ajutăm, şi îi ajutăm pe ucraineni, ajutăm economia ucraineană”, a spus şeful statului.

Iohannis a precizat că ”culoarele Solidarităţii funcţionează, iar Ucraina are posibilitatea să îşi exporte bunurile.

Bineînţeles, aceste grâne sunt importante pentru ţările unde sunt duse, dar sunt importante pentru Ucraina, pentru că aceasta este sursa sa de venit”, a continuat el.

Este important pentru Ucraina să aibă suficiente finanţe să se descurce cu iarna, să se descurce anul viitor şi, aşa cum probabil ştiţi, tocmai am aprobat la nivelul Uniunii Europene un pachet de finanţare în valoare de 18 miliarde de euro pentru Ucraina. Aceasta este o realitate, este o realitate economică şi financiară, dar nu este tot. Ajutăm nu doar Ucraina, îi ajutăm şi pe ucraineni. Mulţi şi-au părăsit ţara pentru că au simţit că sunt în pericol. Doar în ţara mea, aproape trei milioane de ucraineni au intrat de la începerea războiului. Au fost primiţi cu braţele deschise, au fost bine trataţi, unii au rămas, alţii au plecat mai departe. Deci, nu, nu stăm degeaba, facem ceva şi facem ceva ce credem că este corect, sancţionăm agresorul, îl ajutăm pe cel agresat”, a mai spus preşedintele.

Klaus Iohannis a subliniat, vineri, la Kaunas, importanţa unităţii europene în contextul războiului din Ucraina şi a arătat că, deşi agresiunea Rusiei a unit ţările la nivel european şi transatlantic, aceasta riscă „să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională”.

Avem nevoie ca întreaga comunitate internaţională să fie unită, deoarece acest război nu este războiul Europei. Acest război afectează cu certitudine întreaga lume – în planul securităţii alimentare şi energetice, al perturbărilor economice sau împiedicării eforturilor de luptă împotriva schimbărilor climatice. Trebuie să fim conştienţi că, deşi agresiunea Rusiei ne-a unit la nivel european şi transatlantic, aceasta riscă să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională. Acesta este motivul pentru care, în timp ce continuăm să consolidăm legăturile cu vecinătatea noastră apropiată şi cu Aliaţii noştri, precum şi să ducem mai departe în mod credibil promisiunile de extindere a Uniunii Europene, trebuie să extindem mesajul şi să construim parteneriate şi cu ţări şi regiuni din întreaga lume”, a spus Iohannis, la simpozionul internaţional ”The Idea of Europe” organizat de Universitatea Vytautas Magnus din Kaunas.

El a menţionat, că UE este a treia economie din lume. ”Avem nevoie de un efort colectiv de a ne angaja, de a arăta că empatizăm cu dificultăţile partenerilor noştri globali, de a explica conduita pe care o avem şi a le înţelege poziţiile, astfel încât să evităm ca aceştia să se simtă neglijaţi”, a declarat Iohannis.

Şeful statului a precizat că iniţiative precum Coridoarele Solidarităţii, care facilitează exporturile din Ucraina către pieţele mondiale, inclusiv către ţările care resimt cea mai mare nevoie, trebuie promovate.

El a indicat că România a facilitat tranzitul a peste 7 milioane de tone de cereale din Ucraina şi va continua în aceeaşi notă, ca o ”contribuţie la gestionarea insecurităţii alimentare care poate afecta ţările vulnerabile de pe glob”.

De asemenea, şeful statului a afirmat că ar trebui valorificate instrumente precum Acordurile de Liber Schimb, parteneriatele, diferitele formate de dialog sau participarea la programe emblematice ale UE, precum Erasmus sau Orizont, în vederea consolidării legăturilor noastre globale.

Este necesar să identificăm mijloacele prin care putem egala pe scena globală puterea noastră economică, astfel încât să nu asistăm la o derivă geopolitică către discursul Rusiei şi, prin urmare, către autoritarism şi în detrimentul democraţiei. Este clar că maniera în care răspundem la toate aceste provocări va defini modul în care va arăta harta geopolitică în viitor”, a spus Iohannis.

Potrivit insului din deal, calea democraţiei, libertăţii, drepturilor omului, respectării ordinii internaţionale bazate pe reguli şi a multilateralismului este cea corectă pentru un viitor prosper, stabil şi sigur.

El a afirmat, că atacul Rusiei nu este numai împotriva Ucrainei, ci şi împotriva valorilor fundamentale europene, valori precum democraţia, libertatea, drepturile omului sau exercitarea suverană a drepturilor.

Faptul că, în pofida tuturor dificultăţilor şi presiunilor, aceste ţări continuă să creadă cu tărie în visul lor european este inspirant, impresionant şi demonstrează că ‘Ideea de Europa’ este la fel de puternică ca întotdeauna”, a spus Iohannis.

La evenimentul organizat la Kaunas, capitală culturală europeană în 2022, au participat şi preşedinţii Lituaniei, Gitanas Nauseda, Letoniei, Egils Levits, şi Poloniei, Andrzej Duda.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj video în cadrul evenimentului. De asemenea, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a intervenit prin videoconferinţă.

Preşedintele CE a vorbit despre importanţa Kaunas drept capitală europeană în contextul actual şi de ajutorul financiar şi asistenţa militară oferite de Uniunea Europeană Ucrainei.

În timp ce războiul lui Putin a închis uşile evenimentelor culturale din Ucraina, voi aţi deschis uşile culturii ucrainene. (…) Vom continua să fim alături de Ucraina pentru că ucrainenii luptă cu speranţă şi pentru un viitor mai bun”, a spus Ursula von der Leyen.

Preşedintele Ucrainei a vorbit despre unitatea Europei în contextul războiului din Ucraina. ”Sunt 254 de zile de la începutului acestui război. Această agresiune anti europeană este sortită eşecului, libertatea europeană este garantată, dar Rusia încă mai are la îndemână diverse forme de teroare, încă au bombe, rachete şi arme ca să ucidă oameni în fiecare zi. (…) Nu există divizare în ceea ce priveşte unitatea europeană şi trebuie să păstrăm acest lucru. Aceasta este misiunea noastră numărul unu în acest an. (…) Dependenţa europeană de gazul rusesc s-a diminuat şi trebuie să dispară. Aceasta va diminua veniturile Rusiei din veniturile din energie”, a spus Zelenski, care a adăugat că Rusia nu mai poate folosi energia ca pe o armă.

El a subliniat că plafonarea preţurilor la energie este foarte importantă. Zelenski a afirmat că propunerea de plafonare a preţurilor la 60 de dolari pe baril este mai degrabă o concesie făcută Rusiei şi a apreciat propunerea ţărilor baltice şi a Poloniei privind plafonarea preţului la 30 de dolari pe baril.

”Preşedintele” Klaus Iohannis, urmează să participe alături de omologii din Lituania, Letonia şi Polonia la summitul dedicat întăririi Flancului Estic al NATO, susţinerii Ucrainei şi Republicii Moldova.

Încarcă mai mult
Load More In Declarații

Vezi Și

Ministrul Energiei, ”liberalul” Virgil Popescu, a vorbit despre urmările embargoului pus asupra motorinei rusești: ”Nu există motive de îngrijorare”

Ministrul Energiei, ”liberalul” Virgil Popescu, a vorbit despre urmările embargoului pus a…