La două luni de mandat, ongista Gheorghiu, bagă sfidător capul în poza majorării impozitelor: ”Cred că taxa pe proprietate era foarte mică în România”.
Vicepremierul Oana Georghiu spune că majorarea impozitelor este un lucru normal, pentru că ”taxa pe proprietate era foarte mică în România”, iar țara noastră trebuia să se alinieze cu alte state.
”Impozitul s-a majorat cum s-a majorat la toată lumea, în aceeași măsură. Eu cred că taxa pe proprietate era foarte mică în România. Într-adevăr, poate că trebuia un proces început mai demult și crescut progresiv. Nu s-a făcut, deși înțeleg că exista o legislație care prevedea acest lucru, o creștere progresivă a taxei pe proprietate”, a afirmat aceasta, marți.
Gheorghiu a precizat că e convinsă că Guvernul Bolojan ar fi implementat alte soluții, dacă ar fi avut.
”Știm cu toții de unde am pornit, cu ce deficit am pornit și care sunt țintele care să ne aducă pe linia de plutire. Cred că e normal ca taxa pe proprietate să fie una care să răspundă nevoilor de susținere a cheltuielilor bugetare, pe de o parte, și, pe de altă parte, să fie în linie cu ce se întâmplă și în alte țări.
Știu că nu e ușor pentru toată lumea și îmi dau seama că este un efort mare, dar cred că altă soluție, în momentul ăsta, pentru a susține bugetul nu exista”, a spus vicepremierul.
Impozitele și taxele locale au fost majorate din 2026, în unele cazuri sumele de plată fiind mai mari decât cele anunțate de guvern la finalul anului trecut. Majorarea variază ca procent în funcție de fiecare localitate în parte, administrațiile locale fiind cele care au stabilit cota de impozitare finală, după adoptararea legislației la nivel guvernamental.
Potrivit Guvernului, reforma impozitării proprietății se impunea din mai multe motive:
”1.România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE.
2. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice.
3. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate”.
UPDATE: La o lună de mandat, ongista Gheorghiu, își făcea în decembrie ”bilanțul”: un scandal, o deplasare în extern și o conferință de presă: ”Nu știu, nu cunosc, nu mă ocup”.
Ongista Gheorghiu, își face ”bilanțul” la o lună de mandat, o deplasare în extern, trei ”priorități” fircălite pe-o foaie și mult ”Nu știu, nu cunosc, nu mă ocup”. „Este nevoie de răbdare”.
Vicepremierul Oana Gheorghiu şi-a prezentat bilanţul după o lună de mandat. „Este nevoie de răbdare”
Vicepremierul Oana Gheorghiu își prezintă bilanțul la o lună de mandat. Zilele trecute, Gheorghiu anunța reforma companiilor de stat fără ca măcar să știe cu ce listă va începe sau dacă vor urma concedieri. Ce spune Gheorghiu că a făcut în prima lună? O deplasare în extern și și-a setat mai multe priorități.
Oana Gheorghiu și-a prezentat duminică bilanțul la o lună de la preluarea mandatului, anunțând că primele săptămâni au fost dedicate punerii bazelor pentru marile reforme pe care le coordonează: restructurarea companiilor de stat, debirocratizarea și digitalizarea. Gheorghiu subliniază că nu urmărește „promisiuni miraculoase”, ci un proces riguros și transparent, menit să producă rezultate durabile.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat primul bilanț al activității sale, la o lună după preluarea mandatului, afirmând că perioada a fost dedicată construirii fundamentelor pentru un mod profesionist de lucru în Guvern. Aceasta spune că s-a concentrat pe înțelegerea sistemului, identificarea blocajelor instituționale și stabilirea unei viziuni strategice pentru reformele pe care le coordonează.
Gheorghiu și-a început mandatul cu un scandal mare după ce a declarat că pensiile magistraților sunt plătite din banii copiilor săraci care nu au ce mânca. Ulterior, Gheorghiu a spus că a folosit o metaforă și a admis că nu știe ce salarii au magistrații. „Nu știu, nu cunosc, nu mă ocup”, a spus Gheorghiu pe tema în cauză.
Reforma companiilor de stat, printre priorităţi
Una dintre prioritățile centrale ale mandatului său este reforma companiilor de stat. România are peste 1.500 de companii publice, dintre care unele generează pierderi constante, afectând economia și comunitățile în care activează. Gheorghiu subliniază că nu poate exista o schimbare reală fără coordonare între ministere, Secretariatul General al Guvernului și AMEPIP.
În prima lună a fost finalizată strategia de reformă a companiilor de stat, au fost constituite echipe specializate în guvernanță, restructurare și analiză de date și a fost transmisă Comisiei Europene o informare oficială privind noul model de lucru. Săptămâna viitoare urmează selecția finală a primelor zece companii din energie și transport care vor intra în pilotul reformei. Vicepremierul transmite că nu promite rezultate imediate, ci un proces predictibil, transparent și verificabil.
Debirocratizarea, un alt pilon al mandatului
Oana Gheorghiu, împreună cu Mădălina Marcu, pregătește lansarea unui proiect care urmărește simplificarea relației dintre cetățeni și stat, pe care îl descrie drept „un proces ce începe cu respectul față de oameni”. A fost definitivată viziunea prin care cetățenii, mediul de afaceri și funcționarii vor putea identifica împreună blocajele administrative, iar primele măsuri concrete de simplificare vor fi anunțate în următoarele săptămâni.
Prima strategie unitară de digitalizare la nivel guvernamental
În domeniul digitalizării, Gheorghiu afirmă că România dispune de specialiști și proiecte solide, ceea ce lipsește fiind coordonarea. Se lucrează la prima strategie unitară de digitalizare la nivel guvernamental, la un cadru care conectează instituțiile într-un ecosistem comun și la o prioritizare clară a marilor proiecte, astfel încât implementarea să devină coerentă, eficientă și măsurabilă.
Prima vizită oficială în străinătate
Vicepremierul a efectuat și prima vizită oficială în străinătate, la Stuttgart, între 26 și 27 noiembrie, participând la German–Romanian–Moldovan Business Conference și având o întâlnire bilaterală cu Winfried Kretschmann, premierul landului Baden-Württemberg. Discuțiile s-au concentrat pe digitalizare, investiții și dezvoltarea colaborării economice.
Gheorghiu notează că investitorii germani solicită predictibilitate și eficiență în relația cu statul român și consideră aceste mesaje esențiale pentru viitoarele politici publice. În timpul vizitei a avut loc și o întâlnire emoționantă cu românii din diaspora, pe care îi descrie drept oameni care „nu au obosit să spere că acasă poate deveni un loc mai bun”.
În final, vicepremierul afirmă că a ales să comunice abia după această primă lună pentru a evita declarațiile formale și pentru a se concentra pe construcția strategiei de lucru. Spune că va rămâne transparentă, dar nu va face promisiuni nerealiste, deoarece orice reformă reală necesită cooperare, disciplină și încredere între toate instituțiile implicate.
„Este nevoie de răbdare și de o schimbare de mentalitate. Rezultatele vor veni, iar România poate trece de la improvizație la guvernanță profesionistă”, a încheiat Gheorghiu.
Ce transmite Gheorghiu
„Azi se împlinește o lună de când am preluat mandatul de viceprim-ministru. A fost o lună în care m-am concentrat să pun bazele solide ale mandatului, folosind ceea ce am învățat în toți anii de muncă: gândire strategică, construirea echipei și planificare corectă.
Prioritar a fost să înțeleg sistemul și sursele blocajelor, să construiesc un mod profesionist de lucru, împreună cu echipele din Guvern, indiferent de culoarea politică, și, pe baza acestora, să formulez viziunea strategică pentru domeniile mele de activitate.
Explic mai jos cum m-am organizat și ce am făcut în această primă lună.
1. Reforma companiilor de stat: abordarea strategică și nu heirupismul este cea care va da rezultate. România are peste 1.500 de companii de stat. Unele sunt vitale. Altele, consumă bani publici, fără rezultate, de ani de zile, ceea ce are un impact negativ asupra economiei și asupra societății.
România nu-și poate permite să continue cu aceste pierderi. Totuși este important nu doar să oprim risipa, ci să găsim soluțiile de eficientizare care să țină cont și de nevoile oamenilor care lucrează acum în companiile cu pierderi și care să ducă la dezvoltarea economică și socială a comunităților în care se află acestea. Doar așa comunitățile respective se pot reinventa, iar oamenii să-și poată construi un trai decent, care să fie sustenabil pe termen lung.
În prima lună m-am concentrat pe trei priorități:
Am finalizat strategia de reformă a companiilor de stat, care definește obiectivele și metodologia de lucru. Împreună cu Prim-ministrul Ilie Bolojan, am prezentat-o, miniștrilor responsabili de domeniile în care funcționează aceste entități. Este esențial, pentru că ministerele supervizează aceste companii și vor avea un rol central în aplicarea reformei. În cadrul acestei întâlniri, au stat la aceeași masă instituțiile responsabile (ministere, Agenția Pentru Monitorizarea și evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice – AMEPIP, Secretariatul General al Guvernului) astfel încât toți să lucreze pe același flux. Fără coordonare nu există reformă.
Împreună cu ministerele și Secretariatul General al Guvernului am constituit echipe bine definite cu responsabilități clare și asumate pentru guvernanță, restructurare și date. Fiecare minister a nominalizat câte 3 persoane care vor fi responsabile de reforma companiilor de stat din domeniul lor, iar la nivelul SGG, echipa care a lucrat la pregătirea reglementărilor în materie de guvernanță corporativă în întreprinderile publice se va implica acum și în implementarea acestor reglementări și a reformei.
Această strategie, agreată cu toate instituțiile menționate, a stat la baza informării înaintate Comisiei Europene de ministrul Dragoș Pîslaru, în care este prezentat noul model de lucru ce oferă premise solide pentru atingerea țintelor privind reforma companiilor de stat și eliminarea interimatelor din Consiliile de Administrați.
De săptămâna viitoare intrăm în pilotul efectiv al reformei: ministerele au transmis propunerile lor, iar săptămâna viitoare vom lua decizia finală, conform metodologiei stabilite, cu privire la lista primelor 10 companii din energie și transport, care intră în procesul de reformă și începem lucrul concret cu ele.
Nu promit miracole peste noapte, promit un proces riguros, predictibil, transparent și verificabil.
Miza depășește reforma companiilor de stat. Reușita ei înseamnă nu doar repararea unei părți din stat, ci începutul schimbării modului în care funcționează România. Această reformă este un test de maturitate instituțională: poate statul român să lucreze coordonat, cu disciplină și responsabilitate? Dacă răspunsul este da, atunci nu transformăm doar companiile publice, ci și modul în care administrația ia decizii, gestionează banul public și își asumă rezultate. Aceasta este, de fapt, miza mandatului meu: să demonstrăm, împreună, că România poate trece de la improvizație la guvernanță profesionistă.
2. Debirocratizarea: schimbarea începe cu respectul față de oameni
Îi mulțumesc Mădălinei Marcu că a acceptat să fie alături de mine în acest efort. Am crezut mereu în echipă, schimbarea reală nu se poate face niciodată de unul singur.
Lucrăm la un obiectiv simplu și necesar: o relație mai omenească, mai predictibilă și mai puțin împovărătoare între cetățeni și stat. Știu că nu putem elimina dintr-o dată absurdul din birocrația românească, unele lucruri depind de sistem, altele de fiecare om din administrație.
Dar pot spune că am definitivat viziunea pe care o vom pune în practică:
• creăm o platformă reală de dialog între stat, cetățeni, mediul de afaceri și funcționari;
• identificăm blocajele administrative împreună cu cei care le trăiesc;
• venim în următoarele săptămâni cu primele măsuri clare de simplificare.
Este un proces a cărui implementare va începe curând. Chiar dacă va dura, rezultatele vor începe să se vadă pe parcurs și sper ca primele schimbări să inspire oamenii din administrație și din societate, să vrea să se implice pentru a simplifica împreună birocrația. Planul concret de acțiune îl voi anunța public înainte de a demara proiectul și după ce finalizez discuțiile pregătitoare.
3. Digitalizare: ordonăm, conectăm, dezvoltăm.
România are proiecte bune și oameni foarte competenți în digitalizare, ceea ce lipsește este coordonarea. Am spus asta la Summitul pentru guvernanță digitală, organizat de Edge Institute la Cotroceni, unde am participat alături de șeful Cancelariei, Mihai Jurca.
Acum lucrăm la:
• o strategie unitară, pentru prima dată la nivel guvernamental;
• un cadru în care instituțiile nu mai lucrează în paralel, ci în același ecosistem;
• prioritizare și management de proiect, lucruri care au lipsit marilor programe ale României.
Ordinea și coordonarea pot multiplica eficiența proiectelor existente.
Tot în această lună am avut și prima vizită oficială în afara țării, la Stuttgart, în perioada 26–27 noiembrie. Am participat la German–Romanian–Moldovan Business Conference, organizată de AHK Romania și German Eastern Business Association, alături de colegii din Guvern: Mihai Jurca, Dragoș Pîslaru, Radu Miruţă.
Momentul central al vizitei a fost întâlnirea cu Prim-ministrul landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, liderul unuia dintre cele mai puternice landuri industriale ale Germaniei. Am avut un dialog aplicat despre digitalizare, investiții și colaborare economică, teme esențiale pentru modernizarea României.
Germania este cel mai important partener comercial al României și principalul investitor străin, iar Baden-Württemberg este al doilea partener economic dintre landurile germane. În acest context, dialogul direct cu autoritățile de acolo este esențial pentru investiții, locuri de muncă și cooperare economică solidă.
Vizita a inclus și discuții consistente cu companii româno-germane și germane, despre proiectele lor în România și despre condițiile necesare pentru a-și extinde activitatea. Mesajul lor este clar și îl port mai departe: investițiile crescute au nevoie de predictibilitate și eficiență în relația cu statul român.
Cel mai emoționant moment al vizitei a fost, însă, întâlnirea cu românii din diaspora. Oameni plecați de zeci de ani, dar cu sufletul acasă. Le pasă. Întreabă. Își doresc să vadă schimbare reală acasă. Au îndoieli, au obosit să dea credit, dar nu au obosit să spere că într-o zi acasă va fi un loc mai bun.
Le-am spus și lor ceea ce scriu și aici: diaspora a ținut această țară pe linia de plutire în momentele cele mai grele. Nu avem voie să uităm asta. Și nici reformele pe care le facem nu trebuie să-i uite.
Nu în ultimul rând, mulțumesc sincer Ambasadoarei Adriana Stănescu și Consulului General Vlad Vasiliu pentru organizarea impecabilă a vizitei.
De ce scriu acum
Nu am postat nimic până acum pentru că am preferat să mă concentrez pe munca efectivă și pe înțelegerea specificului activității Guvernului, pentru a putea să-mi construiesc abordarea strategică a domeniilor din mandatul meu.
Voi rămâne transparentă în legătură cu activitatea mea, dar nu voi face nici promisiuni goale și nici declarații sforăitoare. Implementarea unor reforme impune implicarea a numeroși actori din mediul public, privat și societate. Cred că este important ca, prin modul în care comunic, să facilitez un context de colaborare, dialog și încredere reciprocă între acești actori, pentru că altfel vom ajunge iar în blocaj.
Așadar, mă veți auzi mai des vorbind despre strategie și muncă de echipă, mă veți auzi des spunând despre etape de proces și nu despre soluții minune, care promit schimbări peste noapte. Și, probabil, mă veți auzi des vorbind despre răbdare și încredere.
Totuși am convingerea că va veni momentul să începem și să ne bucurăm de rezultatele reformelor pe care, împreună, le vom pune în aplicare”.
