lie Bolojan rămâne inflexibil, austeritate şi anul viitor, apă, paie și bătaie de joc, pensiile şi salariile rămân îngheţate în 2026, salariul minim nu se majorează.
Pensiile şi salariile rămân îngheţate in 2026. La Finanţe se lucrează deja la bugetul pe anul viitor. Ilie Bolojan a decis ca veniturile să nu crească nici în 2026. Inclusiv salariul minim ar putea rămâne înghetat, del’şi la ministerul Muncii sunt în lucru două variante de majorare.
Premierul Ilie Bolojan a început deja să contureze proiectul de buget pentru anul 2026 și a transmis coaliției de guvernare că România se va confrunta, din nou, cu o situație financiară complicată. În acest context, Bolojan ar fi cerut ca salariile, pensiile și salariul minim să rămână înghețate la nivelul actual, cel din 2024.
Deși, deocamdată, măsura se află doar la stadiul de discuție, cuvântul premierului cântărește greu, iar scenariul propus ar putea deveni realitate în lipsa resurselor financiare pentru majorări.
Pensiile și salariile, înghețate pentru a reduce deficitul
Premierul a explicat că măsura este necesară pentru a menține deficitul bugetar sub control, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul la aproximativ 6% până în 2026.
”Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranță, vor exista condiții pentru ca salariile și pensiile să fie majorate, probabil în raport cu inflația și cu capacitatea bugetului de a susține creșterile într-o manieră sustenabilă”, a declarat Ilie Bolojan.
O eventuală înghețare a veniturilor ar fi o lovitură grea pentru pensionari și angajații din sistemul public, mai ales în contextul creșterii taxelor și al majorării TVA-ului. Veniturile nu reușesc să țină pasul cu scumpirile și inflația, iar puterea de cumpărare este în continuă scădere. Dacă măsura va fi adoptată, salariile, pensiile și salariul minim vor rămâne la nivelul din 2024.
Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, participă, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), întruniri în pregătirea cărora România a adoptat deja două pachete de măsuri pentru reducerea deficitului, dar şi o rectificare bugetară. România trebuie să convingă autorităţile europene că va reduce cheltuielile şi va creşte veniturile, pentru a continua să primească bani europeni. Nazare va discuta, între altele, cu Valdis Dombrovskis, comisar pentru economie, dar şi cu omologii din Bulgaria şi Grecia.
Înaintea vizitei pe care a făcut-o recent la Bruxelles, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre măsurile pe care România le-a luat în pregătirea reuniunii ECOFIN.
Întrebat despre priorităţile vizitei, Bolojan a afirmat: ”În primul rând, în pregătirea în rectificării bugetare, în pregătirea Consiliului miniştrilor de Finanţe, al ECOFIN-ului din luna octombrie, trebuie să ne reglăm aspectele care ţin de deficite şi de măsurile pe care România le-a luat şi le pregăteşte în aşa fel încât să fim o ţară de încredere şi să fim în situaţia de a nu se mai continua procedura de suspendare a fondurilor europene”.
România a luat până acum măsuri de reducere a deficitului, prin intermedul a două pachete legislative adoptate prin asumarea răspunderii în Parlament. Tot în pregătirea reuniunii ECOFIN, Guvernul a adoptat recent o rectificare bugetară.
UPDATE: Bolojan spune că România va pierde fonduri europene de sute de milioane de euro dacă nu rezolvă problema pensiilor magistraților. ”Sper că la următoarea ședință a CCR se va rezolva. Este o chestiune de nedreptate socială”.
Premierul Ilie Bolojan avertizează că România va pierde fonduri europene de sute de milioane de euro dacă nu rezolvă problema legată de pensiile speciale. Potrivit premierului, cuantumul pensiilor pe care le au magistrații și vârsta ieșirii acestora din câmpul muncii reprezintă, în prezent, ”o nedreptate socială” care nu se regăsește nicăieri în Europa.
Ilie Bolojan e ferm: problema pensiilor magistraților trebuie rezolvată. Altfel, subliniază el, România va pierde fonduri europene de sute de milioane de euro, pentru că rezolvarea acestei probleme este un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și, implicit, o obligație pentru țara noastră.
De rezolvarea acestei probleme, a precizat prim-ministrul, depinde ”o sumă de peste 200 de milioane de euro” – fonduri europene pe care România riscă să nu le primească.
”Și mai sunt două jaloane, tot din PNRR, pe care, dacă nu le respectăm, nu primi banii. În total, cele trei jaloane sunt peste 800 de milioane de euro”, a adăugat Bolojan.
În același context, premierul a reiterat faptul că vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor magistraților reprezintă, în prezent, ”o chestiune de nedreptate socială”, care nu se mai găsește nicăieri în Europa.
”Este o chestiune de nedreptate socială și, oricum am lua-o, nu există suport pentru o astfel de situație care nu există nicăieri în Europa”, a spus Bolojan.
Premierul a mai spus că speră într-o decizie favorabilă a Curții Constituționale a României (CCR) cu privirea la reforma pensiilor speciale.
”Sper că la următoarea ședință a CCR se va rezolva și acest subiect”, a spus, șeful Executivului.
CCR a amânat miercuri pentru 20 octombrie decizia privind sesizarea legată de reforma pensiilor magistraților. A fost a doua amânare a verdictului de care depinde creșterea vârstei de pensionare și scăderea cuantumului drepturilor lunare acordate acestei categorii după ieșirea din câmpul muncii.
Reforma pensiilor magistraţilor prevede creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu o perioadă de tranziţie de 10 ani, şi plafonarea pensiei la 70 la sută din ultimul salariu net, în loc 80 la sută din ultimul salariu brut, cum este în prezent.
UPDATE: Bolojan: ”Și eu aș vrea să dau vești bune, dar dacă ești om responsabil, trebuie să le spui românilor de ce nu se poate”
Premierul Ilie Bolojan a făcut joi seara, o serie de declarații tranșante despre starea reală a finanțelor publice din România. Potrivit șefului Guvernului, țara noastră este într-o situație bugetară extrem de dificilă, iar promisiunile populiste legate de facilități, scutiri fiscale și creșteri de salarii nu mai pot fi susținute în realitate.
În lipsa unei reforme serioase și a unei politici fiscale responsabile, România riscă să-și compromită nu doar investițiile, ci chiar și capacitatea de a-și plăti angajații din sistemul public, a spus Ilie Bolojan.
Salariile angajaților de la stat sugrumă Guvernul
Prim-ministrul Bolojan a dezvăluit care a fost costul dobânzilor plătite în 2025: 11 miliarde de euro. Potrivit șefului Guvernului, cu acești bani, România ar fi putut construi anual 2.500 de drumuri expres.
Ilie Bolojan a expus fără ocolișuri și realitatea cheltuielilor cu salariile din sectorul public: 30 de miliarde de euro pe an. Premierul susține că, dacă România nu ar apela la împrumuturi, statul nu ar putea plăti nici măcar aceste salarii – cu condiția să mențină nivelul actual al investițiilor publice.
De asemenea, șeful Executivului a criticat abordarea populistă a politicienilor care continuă să promită ”vești bune” – scutiri de taxe, facilități, bonusuri și alte avantaje, fără să țină cont de realitatea fiscală a țării.
”Anul acesta am plătit 11 miliarde de euro doar dobânzi. Am face în fiecare an 2500 de drumuri expres, fără acești bani irosiți. Costul total al salariilor din sectorul public este de 30 de miliarde de euro. Dacă nu luăm credite, nu am putea plăti niciun salariu în sectorul public, menținând toate investițiile, aceasta este realitatea.
Când promiți facilități, scutiri etc, dacă ești de bună credință, înțelegi că nu avem situația în care să ne permitem. Și eu aș vrea să dau vești bune, dar dacă ești om responsabil, trebuie să spui românilor de ce nu se poate. Avem și o criză de încredere și dacă nu le spunem românilor adevărul, nu au cum să înțeleagă că suntem cu spatele la zid.”, a transmis Ilie Bolojan.
UPDATE: Bolojan acuză administrațiile locale că stau cu mâna întinsă. Premierul cere o reformă dură: ”Nu poți reduce cheltuielile de personal fără să umbli la numărul de angajați. Guvernul nu mai are bani”
Prima lună de activitatea a guvernului Bolojan a adus o reducere semnificativă a numărului de bugetari. În luna august erau cu 35.000 mai puține posturi ocupate în instituțiile de stat, față de iulie, potrivit Ministerului Finanțelor.
Reforma administrației locale bate pasul pe loc, iar lipsa unei decizii privind eficientizarea aparatului birocratic începe să coste tot mai mult. Premierul Ilie Bolojan avertizează că România nu își mai permite să întrețină structuri locale ineficiente, care depind în permanență de bani de la Guvern.
Prim-ministrul României a explicat joi seara că, reforma este necesară nu doar pentru a reduce cheltuielile, ci pentru a crește capacitatea de dezvoltare a țării. În lipsa unei restructurări serioase, administrațiile locale vor continua să fie simple consumatoare de resurse, incapabile să genereze progres real.
”Reforma aceasta este necesară atât din punct de vedere al eficienței, pentru că nu ne mai permitem să stea cu mâna întinsă către Guvern, iar Guvernul nu mai are bani. Stabilirea salariilor și a numărului de angajați la nivel local se poate face, dar în anumite limite. Creșterea competențelor autorităților locale astfel încât să fie factori de dezvoltare, nu doar să colecteze impozite, cât să își plătească salariile și atât.”, a spus Ilie Bolojan.
”Avem doua variante: să mimăm reforma, cum s-a făcut, cand am desfiintat posturi vacante, deci efect aproape 0. Nu ne mai permitem asta, in timp ce crestem presiunea fiscala pe cetateni. A doua varianta este reforma efectiva, reducerea de personal. Daca doar lucrezi la sporuri, peste un an sau doi le cresti la loc, ceea ce s-a si intamplat. Nu poti reduce cheltuielile de personal fara sa umbli la numarul de angajati.”, a explicat premierul României.
Întrebat câți oameni au plecat de când este premier, șeful Guvernului a spus că reducerea de personal nu se face de pe o zi pe alta: ”Am redus sporurile de conditii vatamatoare, de fonduri europene. In perioada urmatoare vom reduce personalul, dar pentru asta iti trebuie legislatie. La Senat a durat cam patru luni pana sa intre efectiv reducerile de personal. Daca nu reducem, toate economiile mici pe care le-am facut se vor consuma pe aceste cheltuieli care urmeaza in aceste luni. Am facut eforturi foarte mari sa tinem investitiile in lucru. Daca nu reformam administratia, in loc sa ducem banii inspre investitii, ei se vor duce spre salarizare si nu am facut nimic”.
UPDATE: Bolojan nu mai vrea ca Executivul să vină ”ca un pompier” la ”incendii” provocate de administrația locală. ”E o tehnică să pună presiune pe guvern să vină cu bani”
Premierul Ilie Bolojan spune că guvernul nu va mai veni, cu bani împrumutați, pentru a stinge ”ca un pompier incendii premeditate” din administrația locală ca urmare a proastei gestionări a problemelor.
Ilie Bolojan a vorbit, joi seară, despre Ordonanța 52 care a creat nemulțumiri la nivel local din pricina unor constrângeri de ordin bugetar impuse primăriilor.
Prim-ministrul a precizat că actul normativ criticat de aleșii locali va fi modificat pentru a fi eliminate acele ”mici constrângeri” reclamate de primari.
În același context, Bolojan a subliniat că este nevoie de instituirea unui plafon mediu al cheltuielilor din instituțiile administrației publice locale.
”Aceste prevederi (din ordonanță – n.r.) vin să pună niște plafoane pentru cheltuieli medii, plus 10 la sută care să acopere inflația”, a precizat premierul.
Ilie Bolojan a mai spus că, a devenit un obicei ca aleșii locali să ”pună presiune” pe Executiv pentru a primi fonduri suplimentare, după ce nu și-au calculat cum trebuie bugetul și au cheltuit mai mult decât își permiteau.
”Este o tehnică a multor autorități locale de a crea o necesitate de alocare de resurse, să pună presiune pe guvern să vină cu bani pe care îi împrumutăm, pentru cheltuieli pe care nu și le-au bugetat.
Guvernul nu mai are bani să acopere acest deficit de gestionare a problemelor din administrația locală”, a subliniat prim-ministrul.
Bolojan a adăugat că Executivul nu va mai interveni, ”ca un pompier, la incedii premeditate” din administrația locală, venind cu fonduri suplimentare pentru cei care n-au știut să-și gestioneze problemele și bugetul.
”Una este sa acoperi nevoi pentru protectia copilului si alta e sa acoperi cheltuieli nebugetate special. Vom publica lista cu toate autoritatile locale care fac asta. Daca retii CASS la sursă si nu plătești mai multe luni, ai o răspundere. Nu mai merge să stingă guvernul, ca un pompier, incendiile acestea premeditate. Nu ne mai permitem lipsa de predictibilitate”, a mai spus, premierul.
Precizările lui Bolojan vin după ce purtătorul de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a anunțat că Ordonanța 52 va fi modificată în următoarea ședință de guvern, după ce mai mulți edili au reclamat că aceasta ar bloca activitatea primăriilor.
”În şedinţa de Guvern, premierul a precizat că se intenţionează modificarea acestei ordonanţe în viitoarea şedinţă. Nu am detalii despre conţinut. (…)
Ideea era să se facă o reevaluare din partea tuturor celor care consideră că sunt necesare modificări”, a spus Dogioiu, după ședința de guvern de joi.
UPDATE: Premierul Ilie Bolojan, despre ieftinirea energiei electrice: ”Finanțăm capacități de stocare pe baterii, terminăm centralele de la Iernut și Mintia, ne vom stabiliza și vom obține o energie mai ieftină și pentru cetățeni, și pentru firme”
Începând cu data de 1 iulie 2025, prețurile la energie electrică nu mai sunt plafonate. Pentru consumatorii finali, prețurile se situează între 1,1 și 1,5 lei/kWh cu TVA inclus, în funcție de consum și de furnizor.
Pe piaţa liberă, consumatorii mici plătesc, în prezent, 58–132% mai mult, iar cei medii cu 34–98%, mai ales pe contractele lungi.
Începând cu luna august, românii au început să primească facturile majorate. Astfel, mulți români s-au trezit că au de plătit facutri de două sau chiar trei ori mai mari decât cu o lună în urmă. Premierul Ilie Bolojan spune că, în pofida, acestei majorări, România nu are cel mai mare preț din Europa la energia electrică. Recunoaște, însă, că, raportat la puterea de cumpărare a românilor, prețul este unul mare.
”Nu este cel mai mare pret din Europa, dar la puterea noastra de cumparare este evident ca este un pret mare. Sprijinul acordat de guvern vine sa compenseze, dar este vorba si despre competitivitatea firmelor romanesti.
Trebuie sa facem ca ANRE sa supravegheze mai bine piata. Puteau sa faca mai mult pentru a avea reguli mai clare in piata. Pretul platit de cetatean ar putea sa fie mai echitabil.
Pretul productiei pe carbune nu doar ca este influentat decisiv de achizitia de certificate de carbon, dar este influentat si de prostul management al acestor combinate”, a precizat prim-ministrul.
Referitor la un posibil blackout, premierul spune că nu există motive de îngrijorare, întrucât capacitate de producție există. Bolojan vorbește, de asemenea, de o posibiliă ieftinire a energiei în contextul în care noi capacități de energie vor fi finalizate în viitorul foarte apropiat.
”Aceasta iarna ar trebui sa o trecem in conditii normale. Nu ar trebui sa avem o situatie de blackout pentru ca avem capacitate de productie, iar in orele de seara vom achizitiona de pe pietele externe.
Finantam capacitati de stocare pe baterii si prin pompaj la hidro, terminam centralele de la Iernut si Mintia si astfel ne vom stabiliza. Acestea sunt elementele de ansamblu pentru a obtine o energie mai ieftina, atat pentru cetateni, cat si pentru firmele romanesti.
Din 2027 vom exploata gazul din Marea Neagra si avem posibilitatea sa-l exportam brut, cum am facut cu cerealele, sau sa dezvoltam capacitati de prelucrare, pentru a ramane o plus valoare mai mare in tara noastra.. Plus componenta de nuclear, care trebuie urmarita indeaproape, ca lucrurile sa se intample”, a conchis premierul Ilie Bolojan.
Citeste si Bolojan nu mai vrea ca Executivul să vină ”ca un pompier” la ”incendii” provocate de administrația locală. ”E o tehnică să pună presiune pe guvern să vină cu bani”.
UPDATE: Premierul Ilie Bolojan clarifică relația pe care o are cu președintele Nicușor Dan și atacurile PSD asupra sa: ”Încerc să nu potențez conflicte. Oamenii s-au săturat de bălăcărelile noastre”
După ce, în spațiul public, se vehiculează tot mai mult ideea că premierul Ilie Bolojan nu mai este susținut de președintele Nicușor Dan și după atacurile, din ultima vreme, ale PSD asupra sa, premierul Ilie Bolojan a clarificat relația pe care o are cu președintele și cu partenerii de Coaliție.
Premierul Ilie Bolojan susține că are o relație bună cu președintele Nicușor Dan, bazată pe respect și colaborare. Cât despre atacurile pe care PSD le-a îndreptat în mod repetata asupra sa, prim-ministrul spune că se străduiește să nu potențeze conflicte și să se concentreze pe menținerea stabilității.
”Cu președintele Nicușor Dan am discutii, colaboram, ne respectam, incercam sa facem politici comune, pe SAFE, de exemplu, ne vom intalni cu oamenii din retail.
Cu domnul Grindeanu si toti presedintii de partide caut sa am o relatie buna. Daca nu exista un minim respect, cand ai patru partide, nu poate functiona. Oamenii s-au saturat de balacarelile noastre. Sigur, constat atacuri, proiecte de legi care incalca protocolul Coalitiei. Am incercat sa ma concentrez pe a mentine stabilitatea, cred ca suntem constienti de situatia dificila bugetara in care ne aflam si cu toti, intr-o pondere mai mare sau mai mica am contribuit, deci avem responsabilitatea sa rezolvam. Sper in decizii rezonabile si incerc sa nu potentez conflicte”, a spus premierul Ilie Bolojan.
Deputatul PSD Mihai Fifor a criticat, în mai multe rânduri, politicile de austeritate ale Guvernului Bolojan, pe care le consideră aplicate cu o ”încăpățânare demnă de un kamikaze”, în dauna românilor cinstiți. Mihai Fifor a explicat pe larg motivele critice la adresa politicilor guvernamentale, subliniind că nu atacă personal premierul Ilie Bolojan, ci avertizează asupra direcției în care conduce țara.
”Câtă vreme cred, și toate datele de până acum confirmă, că direcția în care duce țara, cu o încăpățânare demnă de un kamikaze, nu este cea bună, am datoria să o spun. Câtă vreme premierul, în orgoliul său nemăsurat, nu a acceptat și nu acceptă niciun amendament al PSD la niciun pachet de măsuri impus până acum; câtă vreme Parlamentul a fost pus între paranteze prin asumări succesive ale răspunderii; câtă vreme oamenii mă opresc pe stradă și mă întreabă de ce nu îi apărăm – da, voi vorbi”, a scris Mihai Fifor pe Facebook.
Fifor susține că măsurile guvernamentale impuse fără dialog cu PSD și fără consultarea Parlamentului ignoră realitățile sociale.
”Oamenii nu sunt cifre într-un tabel. Au nevoi, credite, copii de dus la școală, pensii de care depinde supraviețuirea lor. Reforma nu înseamnă doar taxe mai mari, venituri tăiate și concedieri pe bandă rulantă. Rezultatele se văd clar: efecte insignifiante în reducerea deficitului și efecte devastatoare în creșterea inflației, scăderea puterii de cumpărare și frânarea economiei. Totul cu uriaș potențial de a genera tensiuni sociale și pierderea încrederii oamenilor în stat”, a continuat pesedistul.
În final, Fifor subliniază că măsurile de austeritate ar trebui să fie echilibrate pentru ca românii să fie protejați, iar țara să nu intre pe o direcție greșită.
”Până când măsurile guvernamentale nu se vor îndrepta și către cei care jefuiesc bugetul sau sinecurile din companiile de stat, românii onești vor suporta povara greșelilor. Austeritatea aplicată fără corecții nu este reformă, este o lovitură asupra cetățenilor care muncesc cinstit. Respect coaliția și cred în soluțiile europene, dar măsurile trebuie să fie echilibrate, să protejeze oamenii cinstiți și să corecteze direcția greșită în care este condusă țara”, a încheiat Mihai Fifor.
UPDATE: Bolojan recunoaște că alegerile pentru Primăria Capitalei ar putea fi amânate: ”Adoptarea ține de Guvern, dar în acest moment nu avem acord în coaliție”
Premierul Ilie Bolojan a abordat, tema alegerilor pentru Primăria Capitalei, având în vedere că Bucureștiul este condus de mai multe luni printr-o formulă interimară.
Liderul Executivului, Ilie Bolojan, a explicat că organizarea scrutinului local depinde exclusiv de adoptarea unei hotărâri de Guvern, însă în momentul de față lipsește consensul în interiorul coaliției de guvernare.
Ilie Bolojan a avertizat că, dacă nu se adoptă în cel mai scurt timp o decizie formală, alegerile pentru funcția de primar general ar putea fi amânate până în 2026.
Această amânare ar însemna continuarea conducerii interimarului Cătălin Bujduveanu, viceprimar susținut de PNL, care a preluat atribuțiile de primar general. Chiar dacă a recunoscut că actualul edil interimar Cătălin Bujduveanu, ”face o treabă foarte bună”, Bolojan a subliniat că Bucureștiul are nevoie de un primar cu legitimitate electorală, ales direct de cetățeni.
”Daca saptamana viitoare nu se adopta o hotarare de Guvern in acest sens, nu mai pot fi organizatre anul acesta. Adoptarea tine de Guvern, dar in acest moment nu avem acord in coalitie. Personal, cred ca cu cat se organizeaza mai repede, cu atat mai bine pentru bucuresteni, chiar daca domnul Bujduveanu face o treaba foarte buna. Dar un primar votat are alta legitimitate.”, a spus prim-ministrul.
În același interviu, Ilie Bolojan a fost întrebat și despre afirmațiile făcute de liderul USR, Cătălin Drulă, care a spus că premierul ar fi ”șantajabil” în contextul negocierilor politice. De asemenea, premierul nu a ascuns dificultățile din cadrul coaliției, unde fiecare partid are propriile calcule electorale în perspectiva alegerilor pentru București. Ideea unui candidat comun pare din ce în ce mai greu de susținut, mai ales în lipsa unui consens real între PNL, PSD, USR și UDMR.
”Cred ca se referea la lucruri care tin de politica. Au fost discutii daca sa fie candidati proprii sau comun. Cred ca si asa in coalitie lucrurile au o anumita dinamica. NU este usor, avand in vedere istoria fiecarui partid, astfel incat aceasta este o tensiune suplimentara”, a mărturisit premierul Ilie Bolojan.
