Ministrul de externe, protejata turistului de la Cotroceni, Luminița Odobescu explică ce ar însemna pentru România să fie vecină cu Rusia: ”Navele rusești vor patrula pe Dunăre, riscurile sunt majore”.
”Va fi un an al alegerilor, dar și al rezistenței, ca să zic așa, și al rezilienței, pentru că vorbim de un an cu multe provocări, cu conflicte militare deschise, dacă ne referim la războiul de agresiune dus de Rusia în Ucraina, care deja în curând vom comemora doi ani de la lansarea acestui război, dar și conflictul din Orientul Mijlociu, atacurile huthi asupra navelor civile și așa mai departe. Pe de altă parte, celelalte provocări rămân pe agenda noastră. Vorbim aici de schimbările climatice, de agenda digitală, de provocările puse de inteligența artificială, de inflație. Toate acestea au consecințe nu numai asupra cetățenilor noștri, dar și asupra politicii externe, pentru că atunci când vorbim de securitate sau de reziliență, vorbim de un termen larg și luăm în considerare toate aspectele, nu numai aspectele specifice ale unei politici clasice în materie de afaceri externe. Așa cum am spus, E nevoia de continuitate, de predictibilitate și de o oarecare anticipare. Dar știm cu toții că anul acesta va fi unul extrem de complex și dificil, tocmai pentru că avem un război pe continentul european care continuă…
Când vorbim de un război adus de Rusia, nu vorbim numai de conflictul militar și de războiul de agresiune dus în Ucraina vorbim de un război hibrid care însoțește de fapt acest război militar. Și acest război hibrid ne afectează pe toți și afectează în principal partenerii vulnerabili, dar și statele europene, mai ales în perspectiva alegerilor. Și știm cu toții că atunci când sunt alegeri, state care au interese cum este Rusia și nu numai, sau actori statali care au interese utilizează aceste instrumente într o direcție pe care noi nu ne-o dorim. Am văzut recent un exemplu de preluare rapidă, de către diverși actori a unui narativ rusesc. Este o chestiune importantă și lucrul acesta îl facem în coordonare cu partenerii noștri, să vedem exact cum putem să contracarăm acțiunile hibride, cum putem să contracarăm dezinformarea, Inclusiv în perspectiva alegerilor. Este o provocare la care nu numai România trebuie să răspundă, dar și celelalte state europene, pentru că alegerile europene sunt un test, un test al democrației în primul rând, dar și un test al rezilienței societăților noastre, inclusiv în fața acestor provocări.
Cred că este un lucru pe care noi încercăm să îl facem, să comunicăm cât putem mai bine, cel puțin în cazul Ministerului de Externe, cât putem mai bine și mai transparent ceea ce și facem. Dar acest lucru privește întreaga societate. Este foarte important într-un mediu extrem de complex și dificil securitar să lucrăm ca societate, să creștem reziliența societății, astfel încât cetățenii noștri să poată să deosebească ceea ce este adevărat de ceea ce este fals în termeni de narativ. Este foarte important, de asemenea, să crească și capacitatea autorităților de a comunica, de a reacționa și de a prezenta într-o manieră transparentă, câteodată anticipativă, informațiile necesare, astfel încât cetățenii să facă deosebirea dintre ceea ce este falsul narativ rusesc și ce a ceea ce este adevărat. Și noi lucrăm în acest sens. Ne coordonăm strâns cu partenerii strategici, în principal cu Statele Unite, dar și cu Comisia Europeană și cu ceilalți parteneri europeni. Este un fenomen nou, cu intensitate maximă și este suficient câteodată să urmărim cu maximă atenție declarațiile purtătoarei de cuvânt al Ministerului de Externe rus sau a diverșilor actori care au diverse mesaje în această direcție și realizăm de fapt, în secunda următoare cum sunt preluați, de cine sunt preluați și cum sunt răspândiți, ca să spun așa, în societate, mai ales prin canalele media de social media.
Pentru noi, Statele Unite a fost și rămâne partenerul strategic sau unul dintre partenerii strategici importanți. Şi obiectivul nostru este de a continua consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Ne aflăm într-o lume cu foarte multe provocări, cum am spus, cu conflicte deschise. Și atunci când a început războiul din Ucraina, atuul nostru a fost unitatea și coordonarea transatlantică. În condițiile în care sunt din ce în ce mai multe crize și conflicte și actori cu foarte multe idei, din păcate nu în sensul bun, această coordonare va rămâne esențială și vom realiza că doar împreună suntem mai puternici: Uniunea Europeană, Europa și Statele Unite. Și încă o dată pentru România, vreau să subliniez acest lucru pentru că este direcția în care lucrăm, de fapt consolidarea parteneriatul cu Statele Unite este unul din pilonii fundamentali al politicii noastre externe,deci, vom lucra în continuare cu Statele Unite ale Americii, pentru că avem acest interes comun, avem un interes comun de a consolida relația transatlantică, dar avem și un interes comun securitar în regiunea noastră, pe flancul estic, dar și în regiunea Mării Negre.
Cred că ceea ce trebuie subliniat de la început este că România beneficiază la acest moment de cele mai solide garanții de securitate din istoria sa. Este un lucru important, dar, evident, trebuie să ne pregătim în continuare. Avem decizii importante care au fost luate la Vilnius, sunt în curs de implementare, vorbim de consolidarea posturii de apărare și în flancul estic. Vorbim, de asemenea, despre rolul geostrategic al Mării Negre. Evident, trebuie să fim pregătiți și acesta este obiectivul autorităților române, dialogul nostru cu partenerii strategici. Vorbesc aici numai de Statele Unite, dar și de Franța. În cadrul NATO continuă pentru a consolida măsurile luate până în prezent. Ne bucurăm și am salutat interesul deosebit al Statelor Unite pentru regiunea Mării Negre. Lucrăm, de asemenea, și în plan european să facem mai vizibil la Marea Neagră, de data aceasta utilizând instrumentele legate de conectivitate și cred, așa cum am spus, că obiectivul acesta de a consolida securitatea în regiunea Mării Negre, obiectiv prioritar, va produce în continuare efectele dorite și acest lucru este deja vizibil.
Am continuat chiar în această săptămână dialogul cu colegii noștri americani, cu asistentul secretarului de stat, care a fost în vizită în România. De asemenea, în dialogul pe care l-am avut recent cu secretarul general al NATO, am discutat despre modul în care putem să facem și mai vizibilă Marea Neagră pe agenda NATO și pe agenda de dialog cu partenerii noștri americani. Evident, sunt chestiuni care derivă, pe de o parte, din provocările de securitate și le-am văzut cu toții, inclusiv efectele directe asupra asupra noastră în cazul incidentelor cu drone pe care le-am avut, nevoia de a lucra împreună cu ceilalți parteneri din regiune. Semnalez aici acordul recent semnat de România, Bulgaria și Turcia în materie de deminare, deci un pas important, încă o dată de a consolida reziliența la Marea Neagră a unui acord care este deschis participării și aliaților. De asemenea, dacă ne uităm la sprijinul pentru Republica Moldova, să nu uităm că avem două decizii importante care privesc state din regiunea noastră. O decizie istorică de lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar și acordarea statutului de țară candidată pentru Georgia. Deci lucrăm pe toate componentele, ca să spun așa, pentru a asigura securitatea, pe de o altă parte, dar și prosperitatea și conectivitatea dintre țările noastre.
Cred că e suficient să ne uităm la istorie, să analizăm puțin în urmă și să înțelegem…
Este adevărat. Pe de altă parte, ar însemna să avem efectiv Rusia la graniță sau navele rusești patrulând, nu știu, pe Dunăre, ca să zic așa. Deci nu cred că ne dorim acest lucru și să nu uităm pentru ce luptă Ucraina până la urmă. Nu ei au început acest război. Deci am fost de câteva ori la Kiev, am văzut ororile, deci oamenii mor nevinovați, sunt atacuri asupra civililor, sunt atacuri asupra locuințelor, asupra infrastructurii civile, asupra spitalelor. De ce a început acest război? Ce face Ucraina acum? Își apără suveranitatea, își apără oamenii, își apără teritoriul. Deci, cred că este extrem de simplu să înțelegem acest lucru. Este uman în primul rând. Şi e foarte important să continuăm să-i ajutăm. Altfel, riscurile sunt majore pentru noi și nu știm ce se va întâmpla în următorii ani. Rusia vorbește foarte mult de sfere de influență, deci atunci când vorbește de sferă de influență, nu se referă numai la Ucraina, se referă inclusiv la estul Europei.
Și noi întotdeauna, statele din flancul estic, ca să spun așa, am spus întotdeauna partenerilor noștri să avem grijă. Și, din păcate, am avut dreptate. Din păcate, sunt parteneri în continuare vulnerabili, cum este Republica Moldova. Am văzut cu toții acțiunile de destabilizare pentru că Moldova, curajos, a ales o altă cale. La fel de curajos, Republica Moldova lua măsuri pentru a reduce dependența de Rusia și mă refer aici și cu cu sprijinul nostru, cu sprijinul partenerilor europeni și mă refer aici la sectorul energetic. Dar trebuie să ne gândim întotdeauna în perspectivă și să fim pregătiți. Încă o dată, subliniez, e foarte important pentru cetățenii noștri să înțeleagă, mai ales acum, când sărbătorim în acest an 20 de ani de apartenență la NATO și ne pregătim, de asemenea, pentru un summit aniversar de 75 de ani, că avem garanții solide de securitate, dar, pe de altă parte, împreună cu ceilalți parteneri europeni trebuie să fim pregătiți.
E important să ne pregătim și modul în care vom comunica autoritățile. Politicienii vor comunica în aceste alegeri. Trebuie să recunoaștem că există o preocupare la nivelul cetățenilor europeni care suferă de consecințele, de exemplu, ale războiului, vorbind aici de inflație sau de securitatea a devenit prioritară comparativ cu alegerile din 2019. Câteodată, şi eu, care am lucrat foarte mult la Bruxelles… ne dăm seama că poate limbajul pe care îl folosim este unul tehnic și nu neapărat dens, pe înțelesul tuturor.” a spus Odobescu.
Ministrul de externe Luminiţa Odobescu consideră că, mai ales într-un an electoral, este foarte important ca autorităţile să-şi sporească abilitatea de a comunica, de a reacţiona şi de a prezenta într-o manieră transparentă informaţiile necesare, astfel încât cetăţenii să facă deosebirea dintre ceea ce este falsul narativ rusesc şi ceea ce este adevărat. Şefa diplomaţiei dă asigurări, într-un interviu pentru Digi24, că România lucrează în acest sens inclusiv cu partenerii europeni şi americani.
”Războiul acesta nu este numai despre Ucraina, este un război, despre modul în care noi, partenerii europeni, împreună cu Statele Unite, reuşim să sprijinim în continuare Ucraina. (…) Când vorbim de un război adus de Rusia, nu vorbim numai de conflictul militar şi de războiul de agresiune dus în Ucraina vorbim de un război hibrid care însoţeşte de fapt acest război militar. Şi acest război hibrid ne afectează pe toţi şi afectează în principal partenerii vulnerabili, dar şi statele europene, mai ales în perspectiva alegerilor. Şi ştim cu toţii că atunci când sunt alegeri, state care au interese cum este Rusia şi nu numai, sau actori statali care au interese, utilizează aceste instrumente într-o direcţie pe care noi nu ne-o dorim”, a declarat ministrul român de externe într-un interviu difuzat, vineri, de Digi24.
”Este o chestiune importantă şi lucrul acesta îl facem în coordonare cu partenerii noştri, să vedem exact cum putem să contracarăm acţiunile hibride, cum putem să contracarăm dezinformarea, inclusiv în perspectiva alegerilor. Este o provocare la care nu numai România trebuie să răspundă, dar şi celelalte state europene, pentru că alegerile europene sunt un test, un test al democraţiei în primul rând, dar şi un test al rezilienţei societăţilor noastre, inclusiv în faţa acestor provocări”, a explicat Luminiţa Odobescu.
