Ministrul ”liberal” de Finanțe Nazare, speră să nu fie „surprize” la CCR pe legea care majorează taxele din 2026: „Pentru binele României”.
Ministrul Finanţelor a afirmat, joi, că ţara noastră ar fi riscat înghețarea unor fonduri din PNRR și întârzierea bugetului pe anul viitor dacă CCR n-ar fi mutat pe 10 decembrie termenul de judecată pe sesizarea AUR la legea care crește taxele locale și impozitul pe dividende. ”Aș vrea să cred că nu putem discuta de surprize în această analiză pentru că pachetul fiscal a fost în analiza Curții”, a afirmat ministrul Finanțelor.
Curtea Constituțională a stabilit un nou termen de judecată, pe 10 decembrie, potrivit unui anunț al CCR. Data anunțată inițial era 4 februarie 2026, apoi Curtea a transmis că ședința va avea loc pe 21 ianuarie 2026, pentru ca într-un final să se stabilească 10 decembrie.
Ministrul de Finanțe, după ce CCR a schimbat termenul de pronunțare pe legea taxelor locale: Ne-a trecut glonţul pe la tâmplă.
”Atâta timp cât contestația se va judeca în timpul acestui an și legea va fi promulgată, nu avem un impact. Într-adevăr, atâta timp cât i-ar fi fost judecată în 2026, impactul era unul foarte important pe mai multe planuri. Atât în privința PNRR, anumitor chestiuni care se leagă de PNRR, cât și în privința impactului asupra bugetului anului viitor.
E greu de evaluat impactul total asupra PNRR pentru că sunt anumite chestiuni, jaloane, care trebuiau, bineînțeles, calculate. Această evaluare o făcea Comisia.
Posibil puteam vorbi de înghețarea unor sume de la cererea de plată pe care urmează să o depunem. Nu vreau să estimez exact care ar fi putut fi acele sume, dar puteam să discutăm de niște sume înghețate și, bineînțeles, ar fi fost mult mai complicată ecuația construirii bugetului pe 2026 datorită impactului pachetului doi și, cel mai important, un semnal de credibilitate”, a spus Nazare, care speră să nu fie surprize la CCR:
„Aș vrea să cred că nu putem discuta de surprize în această analiză pentru că pachetul fiscal a fost în analiza Curții. Am primit anumite observații legate de conținutul pachetului doi, pe care le-am operat în integralitate, ca atare pentru binele României, în primul și în primul rând, sper că nu ne putem aștepta la surprize. Așteptam reacția Comisiei la acest final de lună, deci nu era deloc un context fericit dacă Curtea ar fi considerat că ar fi judecat contestația în cursul anului 2026”.
„E important să se se aplice de la 1 ianuarie. Ne-a trecut glonțul pe la ureche. E vorba de bani, e vorba de încredere. Am sunat la CE. Ar fi putut fi vorba de fonduri europene îngheţate”, a mai declarat Nazare.
”Ne-a trecut glonțul pe la tâmplă”, a spus joi seară Ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, după ce Curtea Constituțională a schimbat termenul pentru judecarea contestației depuse de AUR față de legea care majorează impozitele și taxele locale. Oficialul a precizat că Executivul a luat ”măsurile de precauţie necesare” pentru ca proiectul să fie constituţional.
Nazare a mărturisit că o decizie pe care CCR ar fi luat-o anul viitor cu privire la constituţionalitatea acestei legi ar fi pus în dificultate guvernul, pentru că actul normativ nu ar fi putut fi aplicat din ianuarie 2026.
”Pe 10 decembrie clar că este bine, că este în timpul anului 2025 şi avem suficient timp astfel încât acest pachet legislativ să fie promulgat în anul 2025 ca să poată fi aplicat cu 1 ianuarie. Problema era că nu mai putea fi aplicat cu 1 ianuarie dacă discuţia avea loc în ianuarie sau în februarie anul viitor”, a afirmat ministrul de Finanțe.
Alexandru Nazare a arătat că, înainte de a discuta despre bani, cea mai importantă este încrederea, iar prin măsurile fiscale pe care le-a adoptat, România a ”recâştigat nivelul de încredere” în raport cu partenerii internaţionali, cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating. ”A fost un proces extrem de dificil în ultimele patru luni, în care, pas cu pas, am reușit să recâștigăm această încredere, și ar fi fost păcat să o pierdem”, a spus el.
”Un termen bun”
”Bineînțeles, ar fi fost mult mai complicată construcția bugetului pe 2026, pentru că ecuația acestor venituri atârna semnificativ pe bugetul anului 2026 și ar fi fost implicații și în privința PNRR, pe alocuri posibile sume înghețate. Deci, ne-a trecut glonţul pe la tâmplă. Eram în discuţii cu Banca Mondială şi am ieşit imediat când am văzut ştirea şi bineînţeles am început să discutăm, am sunat imediat la Comisie astfel încât să existe un dialog permanent şi să nu existe sincope, să ştie exact ce facem şi, bineînţeles, în dialog cu premierul, permanent, un pic mai târziu, în cursul după-amiezii, am primit vestea că s-a devansat de pe 21 ianuarie pe 10 decembrie”, a adăugat oficialul guvernamental, potrivit News.ro.
”Eu cred că 10 decembrie e un termen bun, mai ales că acest pachet legislativ fusese la Curte peste 70 de zile, Curtea operase observaţii pe pachet, noi am avut grijă astfel încât să scoatem complet paragrafele pe care Curtea le viza, astfel încât să nu existe niciun dubiu în momentul în care legea este din nou aprobată. Deci, practic ne luasem măsurile de precauţie necesare”, a subliniat ministrul de Finanțe.
Iniţial, Curtea Constituţională a stabilit pentru 21 ianuarie 2026 termenul când va judeca o nouă contestaţie a AUR privind neconstituţionalitatea legii care stabileşte măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi modifică şi completează acte normative.
Această lege vizează majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care guvernul spera să le aplice de la începutul anului viitor.
Legea mai fusese contestată o dată, iar judecătorii au declarat neconstituţională doar prevederea privind testul poligraf.
Marţi, plenul Parlamentului a adoptat legea în formula corectată, iar pe 20 noiembrie a fost trimisă preşedintelui la promulgare.
Între timp, ea a fost din nou contestată la CCR, care a dat termen anul viitor. Guvernul a anunţat că a solicitat CCR preschimbarea termenului.
Joi seară, Curtea Constituțională a anunţat că a preschimbat termenul pentru 10 decembrie 2025.
Ce măsuri urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie
De anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la mașini, urmează să fie majorate.
Proiectul propune calcul impozitelor printr-un mecanism tranzitoriu, până în ianuarie 2027, când se va trece la impozitarea la valoarea de piață, nefiind suficient timp de implementare pâna la începutul anului viitor.
Chiar și așa, impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, potrivit unor estimări făcute de Profit.ro. Pentru un apartament de trei camere din București pentru care impozitul a fost anul acesta de 198 de lei, anul următor proprietarul va datora 355 de lei, arată calculele site-ului de business.
