Primele declarații publice ale vicepremierului Oana Gheorghiu au provocat un val de critici fără precedent din partea magistraților și a societății civile. Noul vicepremier ONG-ist, a comparat pensiile de serviciu ale magistraților cu ”un fel de Caritas” și a afirmat că ”banii aceia se iau de la gura unui copil care se culcă flămând”.
Reprezentatul judecătorilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Alin Ene afirmă că vicepremierul Oana Gheorghiu a ales să îşi înceapă mandatul printr-un atac public la adresa independenţei justiţiei, luând ca ţintă statul de drept şi escaladând discursul anti-justiţie al colegilor din coaliţia de guvernare. Judecătorul mai spune că, atunci când un înalt demnitar exprimă opinii care minimalizează statutul judecătorului, mesajul transmis societăţii este unul de decredibilizare a justiţiei ca putere a statului şi este inacceptabilă opoziţia artificială între magistraţi şi ”copilul flămând” sau ”spitalul fără medicamente”.
Magistrații, indignați după ce Oana Gheorghiu a spus că banii pentru pensiile speciale îi ”pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând”.
Judecătorii au reacționat după declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu, care a afirmat sâmbătă că România ”nu-și mai permite să aibă pensionari speciali”, comparând pensiile speciale cu ”un fel de Caritas” și susținând că banii ar putea proveni ”de la gura unui copil care se culcă flămând”.
Alin Ene (CSM): ”Vicepremierul Oana Gheorghiu a ales să îşi înceapă mandatul printr-un atac public la adresa independenţei justiţiei, luând ca ţintă statul de drept şi escaladând discursul anti-justiţie al colegilor din coaliţia de guvernare.”
Alin Ene, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ca reprezentant al judecătorilor, a calificat afirmațiile vicepremierului drept ”un atac public” la adresa independenței justiției și o escaladare a discursului antijustiție promovat de unii membri ai coaliției de guvernare.
Afirmaţii catalogate drept ”atac direct la independența justiției”
Afirmațiile au fost catalogate de magistrați drept ”atac direct la independența justiției” și o nouă formă de populism anti-instituțional, venită chiar din interiorul guvernului. Deși Gheorghiu a încercat ulterior să tempereze reacțiile, spunând că este ”o părere personală”, mesajul transmis de un membru al Executivului a fost interpretat drept o derapare gravă de la principiile care definesc statul de drept.
În doar câteva ore, reacțiile din sistemul judiciar au devenit virale. Judecătorul Alin Ene, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, a transmis un mesaj ferm pe pagina sa de Facebook, denunțând ceea ce el numește o ”escaladare a discursului anti-justiție” din partea reprezentanților puterii.
”Decredibilizarea justiţiei – noul joc de tip „Grămada cere vârf” al puterii politice. Vicepremierul Oana Gheorghiu a ales să îşi înceapă mandatul printr-un atac public la adresa independenţei justiţiei, luând ca ţintă statul de drept şi escaladând discursul anti-justiţie al colegilor din coaliţia de guvernare”, scrie judecătorul Alin Ene, pe Facebook.
Reprezentantul CSM precizează că ”sunt absolut iresponsabile şi inacceptabile într-o democraţie etichetările simplificatoare şi discursul care induce ideea că drepturile magistraţilor sunt privilegii ”luate de la gura cuiva”. Judecătorul vine şi cu ”câteva precizări aparent necesare pentru proaspătul membru al Guvernului”. ”Independenţa justiţiei nu este un concept abstract şi nici un lux ”plătit din gura copiilor flămânzi”. Ea este fundamentul statului de drept, adică temelia pe care fiecare cetăţean – indiferent că este copil, părinte, salariat sau pensionar – îşi poate proteja drepturile în faţa oricărei puteri: politice, economice ori sociale. Regimul juridic al pensiei de serviciu a magistraţilor nu este un ”privilegiu”, ci o garanţie constituţională, instituită tocmai pentru a proteja judecătorul de orice formă de presiune politică, inclusiv post-carieră”, afirmă Alin Ene.
El mai precizează că, ”a califica o instituţie constituţională drept ”Caritas” echivalează cu a pune sub semnul îndoielii legitimitatea însăşi a funcţionării statului de drept”.
”Când un înalt demnitar exprimă opinii care minimalizează statutul judecătorului, mesajul transmis societăţii este unul de decredibilizare a justiţiei ca putere a statului. Este inacceptabilă opoziţia artificială între magistraţi şi ”copilul flămând” sau ”spitalul fără medicamente”, subliniază Ene.
Magistratul CSM menţionează că, ”a construi o asemenea opoziţie artificială nu este doar manipulare ieftină – este o metodă de antagonizare socială, o invitaţie la resentiment colectiv, o incitare la ură de clasă în formă pură, nedemnă de funcţia de vicepremier şi este o retorică de divizare socială, folosită istoric pentru a identifica ”duşmani interni” şi a canaliza resentimente publice.
”Nu este limbajul unui demnitar într-un stat european modern. Dacă alegem să folosim argumentul emoţional al ”gurii copilului flămând”, atunci acesta se aplică tuturor cheltuielilor publice, nu doar acolo unde ne este util politic. Pe acelaşi raţionament – la fel de eronat şi abuziv – cineva s-ar putea întreba şi despre alte sume celebre: Cei 1,2 milioane de lei cheltuiţi de Senat pe eşarfe şi butoni cu pietre semipreţioase, sutele de milioane de lei încasate anual ca subvenţii de partidele politice, miliardul de euro presupus a fi fost achitat pentru achiziţionarea de doze excedentare de vaccin anti-Covid, suficiente pentru vaccinarea a 2 Românii, cei 1,5 milioane de euro presupuşi a fi fost achitaţi pentru o audienţă la premierul României”, arată Alin Ene.
Judecătorul continuă: ”Toate acestea unde au lăsat o gaură? Cine a suferit pentru aceste privilegii? Câte spitale se puteau construi cu acei bani şi câte guri de copii flămânzi ar fi putut hrăni?”.
”Este evident că astfel de abordări ar fi la fel de nedrepte, toxice şi nefondate precum cele rostite de doamna vicepremier. Pentru că, dacă vom privi mai atent, vom observa că orice activitate care utilizează fonduri – fie publice, fie colectate din donaţii – presupune opţiuni asupra alocării resurselor. De aceea, comparaţiile simpliste de tipul ”se ia de aici şi se mută acolo” sunt nu doar inexacte economic, ci şi manipulative dacă sunt folosite pentru a stigmatiza o profesie. Altfel, am putea ajunge să acuzăm că salariul plătit din banii donaţi pentru construirea unui spital face o gaură în construirea spitalului. Absolut aberant! La fel de aberant ca a spune că pensia unui magistrat creează un deficit în bugetul unui spital”, explică Ene.a
El precizează că, în cel mai bun caz, vom afla că declaraţiile sunt doar „opinii personale, exprimate într-un context emoţional”.
”Dar vicepremierul României nu vorbeşte doar în nume personal. Când deţii o funcţie publică, fiecare cuvânt este purtător de consecinţe şi trebuie să dai dovada de măsură, responsabilitate şi respect pentru principiile statului de drept. În România, retorica „elitelor parazitare” ne-a dus deja într-un regim totalitar – Ceauşescu a folosit-o ca instrument de control. Să nu repetăm istoria, schimbând doar ambalajul! Pentru ca în statul de drept, Guvernul nu denigrează Justiţia. O respectă şi o protejează”, arată Alin Ene în postare.
”Vicepremierul Oana Gheorghiu a ales să își înceapă mandatul printr-un atac public la adresa independenței justiției, luând ca țintă statul de drept și escaladând discursul anti-justiție al colegilor din coaliția de guvernare”, a scris Alin Ene. Magistratul consideră că astfel de afirmații sunt ”absolut iresponsabile și inacceptabile într-o democrație”, mai ales când induc ideea că drepturile magistraților sunt ”privilegii luate de la gura cuiva”.
El a subliniat că independența justiției nu este un concept abstract sau un lux ”plătit din gura copiilor flămânzi”, ci reprezintă fundamentul statului de drept – garanția prin care orice cetățean își poate apăra drepturile în fața oricărei puteri, fie ea politică, economică sau socială.
Judecătorul amintește că ”independența justiției nu este un concept abstract și nici un lux ‘plătit din gura copiilor flămânzi’. Ea este fundamentul statului de drept, temelia pe care fiecare cetățean – indiferent că este copil, părinte, salariat sau pensionar – își poate proteja drepturile în fața oricărei puteri: politice, economice ori sociale”.
În același text, Ene subliniază că ”regimul juridic al pensiei de serviciu a magistraților nu este un privilegiu, ci o garanție constituțională, instituită tocmai pentru a proteja judecătorul de orice formă de presiune politică, inclusiv post-carieră”. Cuvintele sale vin în contextul în care puterea politică a reluat în ultimele luni tema ”pensiilor speciale” ca instrument de capital electoral, fără a face distincția între categoriile beneficiare și rolul constituțional al unora dintre ele.
”Este o retorică de divizare socială”
Ene avertizează că a califica o instituție constituțională drept ”Caritas” echivalează cu ”a pune sub semnul îndoielii legitimitatea însăși a funcționării statului de drept”.
În opinia sa, mesajele care minimalizează statutul judecătorului nu fac decât să decredibilizeze justiția în fața societății.
”Este o retorică de divizare socială, folosită istoric pentru a identifica ‘dușmani interni’ și a canaliza resentimente publice. Nu este limbajul unui demnitar într-un stat european modern”, a mai scris judecătorul.
Într-o perioadă în care încrederea publică în instituțiile statului este deja fragilă, asemenea declarații pot distruge și ultimele repere de echilibru democratic.
Alin Ene nu s-a oprit doar la critică, ci a formulat și o paralelă dureroasă cu perioada comunistă, amintind că ”retorica ‘elitelor parazitare’ ne-a dus deja într-un regim totalitar – Ceaușescu a folosit-o ca instrument de control. Să nu repetăm istoria, schimbând doar ambalajul!”.
Citeşte şi: Oana Gheorghiu, mesaj dur pentru șefii din companiile de stat: Să revină la bun-simț
Judecătorul subliniază că este ”inacceptabilă opoziția artificială între magistrați și copilul flămând sau spitalul fără medicamente”, arătând că toate cheltuielile publice pot fi puse sub același tip de acuză populistă: ”Cei 1,2 milioane de lei cheltuiți de Senat pe eșarfe și butoni cu pietre semiprețioase, sutele de milioane de lei încasate anual ca subvenții de partidele politice sau miliardul de euro presupus plătit pentru doze excedentare de vaccin anti-Covid – toate acestea unde au lăsat o gaură? Câte spitale se puteau construi și câți copii ar fi putut fi hrăniți?”.
În finalul mesajului său, Ene atrage atenția că ”în statul de drept, Guvernul nu denigrează justiția. O respectă și o protejează”. Este o concluzie amară, dar necesară, într-un moment în care discursul politic pare să fi uitat tocmai principiile pe care se sprijină democrația.
UPDATE: Vicepremierul ONG-ist Oana Gheorghiu și-a început mandatul cu o declarație care a stârnit indignare în sistemul judiciar și în rândul societății care încă mai înțelege sensul real al statului de drept.
Oana Gheorghiu: ”România nu-și mai permite să aibă pensionari speciali.” Într-un interviu televizat, vicepremierul a spus că orice privilegiu avut de cineva înseamnă o lipsă în altă parte.
Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că România nu-și mai permite să aibă pensionari speciali, iar pensiile speciale sunt ”un fel de Caritas”.
Afirmația a fost făcută într-un interviu televizat, la care a mai spus că orice privilegiu avut de cineva înseamnă o lipsă în altă parte.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, recent, că se așteaptă ca săptămâna viitoare să ajungă în coaliție la o concluzie privind continuarea demersurilor pentru modificarea regulilor de pensionare a magistraților, după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei de neconstituționalitate, adoptată în 20 octombrie.
Vicepremierul Oana Gheorghiu critică dur pensiile speciale, comparându-le cu un ”Caritas” şi susţinând că România nu îşi mai permite ”pensionari speciali”. ”Luăm banii de la gura copiilor flămânzi”, a spus aceasta.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a lansat sâmbătă un mesaj ferm împotriva pensiilor speciale, pe care le-a comparat cu o schemă piramidală de tip ”Caritas”. Aceasta a declarat că România nu îşi mai permite să susţină ”pensionari speciali”, avertizând că banii alocaţi acestor privilegii sunt luaţi ”de la gura unui copil flămând” sau ”din bugetul unui spital fără medicamente”.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că România nu mai are resurse pentru a susţine sistemul pensiilor speciale, pe care îl consideră injust şi nesustenabil.
”România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe, îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”, a spus vicepremierul.
Întrebată cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraţilor, Gheorghiu a transmis un mesaj direct acestora:
”Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj – le-aş spune că îi înţeleg. Este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat. (…) Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta”.
Vicepremierul a subliniat că orice privilegiu acordat unei categorii sociale înseamnă, inevitabil, o pierdere pentru alta.
”Banii aceia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva şi poate că asta nu înţeleg oamenii că, atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii, cineva este lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa aceasta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis. Orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să ia acei bani”, a afirmat Gheorghiu.
Aceasta a ținut să precizeze că punctul de vedere exprimat nu reprezintă poziția oficială a Guvernului, ci o opinie personală.
”Este pur o părere personală pe care nu am mai spus-o, dar aşa văd eu lucrurile”, a conchis vicepremierul.
